ANNULÚ I. BUCTJRESCI, MARTI 27 S. V. 1871. - X2 21.

Abonamentul: Annunciurl:
. . n. Linia mica . . 10 b.
.

-
. . . .
6 . . 15
. 30 Fapte diverse n.

Manuscript&
nepublicate se vor nefraneate se
arde.
NumeM 10
Redactiunea Strada Nr. 11.

, se investeze Pentru ce d-vóstra, domni ministri, de la satisfacerea

ILE frumósa a principelul, fa- de
necesarii
cu !

o de de Di-
colegiu-
pentru recunóscerea de liberi
Alegerile Pentru ce din acela ce nastie, déctt
de
alesi ai cultivatorilora,
a constitutiunea face sacru nevio- mi4Ilocul din vina
la
25 Aceste alegeri , labile, doresce s'arti perde una ori
ele espresiun ea pe deputatuln colegiului
a fie respectata a face
ce publica din Ia§I,
fi numai o forma- representantele neferi- electorale, prin urmare
de 19 Aprilia, ca corespon-
litate oficiale , simulacru de muncitorn de ca atare critica
din :
nia partidelora.
alegeri , alegerile Domnule redactore,
Unii sustina nici nu : bine este,
municipal' de la corenta, pen- este, este pentru Pe MM. primiati publi-
tru consiliula comunale de Bu- se satenii alegétori , nici
stabilitate functionaril,
curesti Acésta este intrebarea ce li se ceva, töte se pe d'a se sitate, -dd. ministril Costa-Foru, Ma-
face fie-cine. Deci, ce ni faca se scirea luptele politice, d'a interveni vrogheni la secrett, se
se spune : pe pentru participarea dreptn , ? CredetI intimida alegétorI
membrilora comunei s'a ca cumn nici esista ca Statului che- din D. Costa-Foru cu
me prefectl agintI administra- espresiunile violintele a sbiera
inventata noua si ingeniósa sis- !

De va fi apoi noi
,
comunali aréte pre- uniI din
tema de a se ocupa sala de ale- antipatiele
de bande , de care regimuln de frumósa, legala dilectiunile nu marI mal onorabill
dintre
pentru cutare cutare par- din Romana, ascutitula
guvernului cari constitutionala sea procedere ,
pentru cutare biel, décg nu preta concursula
nu Alegtori, a se fie de bine... cutre individualitate politica? Bine ca celegiult 3-lea de
operatiunea de ora pres- Din institutiunea na- dinastica este ca, consiliele d-v., Romant nu mal deputati,
de lege , a se ampara de tional eminamente democra- de d-vóstra, altele, M. S. este
urna a baga a s'a administratiunea d'a parte decist a disolve Camerile
o a puterei activa a tolera colegiula 3-lea va da
bilete voi guvernului,
alegerea cuttiruia aceia§I
pentru a din ea nu- esecutive pentru realisarea planu- a in in-
criminale; din institu- Purtarea ministrului Costa-Foru a
mrn de alegtori sae? insolinte pretutindine ,
cari nu tiunea comunala municipala care
Reproducemti espresiunea gradula mal mare la
protestânda contra trebuesca fie indipendinte de
! Romant. Aid a
fraudei a violatiunei legei ; pe ori-ce guvernului nu scitI, ministri, sine proprietarif
pentru alegerile comunali centrale in afacerile s'a este principia, din judetti, prin ame-
s'a instrumentü admi- Sa este n'are nintarI cu le-a
sistema curata nistratiunei , , n'are amid din copilgrig, pretinsa, le-a ordonattt voteze pen-
töte con-
bucuramn nu invechite, tru cutare cutare candidatt gu-
forma cu ce ne dom- le sub secretulul, a vernamentala. A mersa departe :
nesce, pentru colegiula 4-lea nu ne progre-
le comunica impresiunile séle ascunse? le-a
de ca s'a inven- satn de minune pe
nu la noi totulti se va transforma
tata de catre ingeniosii nostri calea constitutionalismului a in- nu ca la Ploiesci Craiova. Le-a
meni de de bande, stitutiunilorn democratice , in sine este des- : Romanii nu scit de catti
alta cu mai espe- gurate prin regimuln este ! ! voia a mal
nostru nuon de la Fe- »La ce resultate voiti ajunge tramite adunare
dtiv mai :
asemenea manopere, asemenea unel- adiotantult (N. L.
cu primaruln se
Bucurati-ve bine- ? Ne ridicatI veselia despre raclide)."
venirea nos- EI bine, noi ne permitemti a in-
pra cuvéntati regimuln
sporitI acelora contra treba respectosa pe M. Sea: la ce ne-a
Reactiunel , ómeni-
de pe alegtorii , combatemt, care asemenea ministru
mai consulta asu-
ordn , care nu combate, pe care din insolinte Ce ? socotesce
pra legea le
v in la... contra nu bine ria Sea aseminea consiliarI are
de a alege la . . . iubi, venera c4tige Moldovenilora, are
facetI ca ce este sacru dinasticf
, sub-prefectuln ne mai spuna violabile intre nu ?0 acésta temeit,
singuri, si din o se pott nu trebue
singuri pe privinta gasi s'o ridice? calétoria T. S. Moldova nu este de
chips asemanare, a- prin amesteculn vedemt o pro- o companie care
poi ca se faca formalitatea ce- riel-Séle : faptele d-vóstrg, nu M. Sea este, principale.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
parte prin scamatoril s'a sus- comune ; btramulú Thiers a
Dinastiel, o ma- , de care ministrii, in ; a neclintitt cerbicósa sa atitu-
de facia d'a perso- dea do dine, nu vrea s se
d'a nu avea de a bucura de a juca de aginte de Com- scurtl la vedere, Comunel din Paris,
petrecerea nostru con- mis-Voyageur" splendidul imperialism a trebuit ca nisce simpli
al electoraltl ultra-cons- cu ru0ne.--Finita la pompa, la revoltati contra pu-
ca petrecerea sea Moldova titutionah ! comedia, - 4ice italianulg. blice.
de lunga, de d'alta parte, asemine Nu e mirare
Maria Sea , Constitutiunea si forma actuale a Thiers, care minciuni im- devine din
serbare. dd. mi- lumea mare, prin cerbicósa re'utate a gu-
ca multe altele, trebue con- de bine mai infame con- de la Versailles,
data natiunii, tra adevèrati1org republicanl, pretiosulti
ne-a de la Maria-Sea. din acestia ameninta viéta averea fratilorti de
de bine, ministrulg Costa- Muscelului, le póte ucidg averea de
póte pune ca nisce cari de o sacrifice cova din prestigiulg am-
d'acea-a trebuie de aspirantil la trong, - personale.
spume :
din séle, de la alte, ne- ele
beizadea Grigorie Stur-
munca sea, a- scornescg pen- sine,- acestl de
za la d-sea o Adunare fundurile temnitelorg ! tru a despopularisa reputatiunea Co- sange ce-ag
de de persbe, din Paris, despre a le careia antecesoril lort.
era D. Iepureanu. A- Informatiunile din Iassy
nobile de
nume deja :
Germania.
nu
D. Grigorie Sturdza a disolvarea Cameref, In edinta din 2 a parla-
judece starea lucrurilorg de acolo cu
d'antaiú spre a arOta d. Lascar Catargiu s'a cores- mentulul germang s'a
propria lorg minte, se mai in doi.
cesitatea Cea de privinta Al-
in ne con-
pe constitutiune, d'a intrebare ce le-a a cu Germania. - Tri-
:
vinge, de
se constitutiunea pentru a face de colegie electorale sigurg, bunele indesuite , cu tóte se
departe de
posibile dinastiei. deputati ne fractiunile
o scire de la Ver-
acésta a luatti cuventulg D. rèspundea sailles nu de tote
póte da informatiuni ca nici
procesulti lun- patru colegiele, positive despre adevórata stare a lu- o dicusiune só transpuna
constitutiu- pe sprincénd, prefoctg, crurilorg, - scirile din Paris, no acesta comisiuni 8 membri
mo- se va tinea potg strAbate numal cu mal mare spre opinionare.
derne. a atinsg pro- de s'a la greutate, trebuindO !
prin cea Cancelarululg imperiale D. Bismark
puse : ele ni- Undo severa póte pentru ca satisfaca curiosi-
micirea nostru par- , rgspundea nu póto trebue tatea publicului cu
ciuntirea liber- da de , din o nepositivitate cea ocasiune a rostitti o cuventare remar-
la , acolo data mare cabile, prin care a o
! D-sea s'a in practica operatiunea lici- rata stare a lucrurilorg ca se petrect
declara a Cine in pregiurulg Parisului, se
! de
este este de multg ? ministruhl postu- trebue vr'o ca Vorbirea
D-lorg va cu In cea do la Sedan, pentru a prusiane. -
tong a vorbitg junele tea multe colegie mai vedea realitate. Oratorulg de-o parte a
Jacob Negruti, carele guvernamentall, asupra se S'a deja mare prin incorporarea
ca Camera din Bucuresci, hareciuiéla Issy a lumea acestorg provincii e Ger-
a panegiricult ab- ! a recunoscutg importanta suc- mania contra invasiunilorg neamice
solutil." disolvarea d. Ar- comandantelui imperiale, din partea francesa,
3 Maig. gintoianu fu rôndulil a alta ca
de interne, la telegraphicil. D. ministru de capitulare Germaniei ,

justitid, copie Românuluï." de Dérü

, simplu ,
cestiunea
colegie electorale -: câte federalii
nile de capitulare, prin urmare for-
conditiu-
de acésta - 4ice -
, onestuld prefectg ! a din bombardatg. stare
inventata preventiune de aten-
lucru , acésta se vede cuitorilorg nostri o libertate
la schimbarea guvernulu'i, ,

in poto fostulti prin- e

individuald gradg
fu din Gorganu- o

arestatg, munca ciarg, ministru ce a con- o

mare, de putea sa le
trasemnatti Constitutiunea din buletinele guvernamentali se con- dea institutiunile traditiunile fran-
berarea Altil, ,

apol conversatiunea cese."

Grigorie , suptti-prefectuhl

Podgoriel, Nicolae Mihalescu, prima- :- Stilpeanu ne pro- Luptele din pregiurulg Parisului a-
Austro-Ungaria
rulg Scbitu-Golescl, Constan- mite colegie! cuma speranta Dieta Ungariel edinta din 3
G. primarulti Bo-ne dd prin urmare de transactiune a a cererea procurorului
teni, de crime, d-ta ! -
liberl, fie de , rgspunse Atatg de pentru darea a
interogatoriului. Nu a- Argintoianu. - asupra tiunea francmasonilorg deputatului Mileticig , care
sicuranta de persóne. Protes- Stilpeanu , a vorbi constitutio- delegatiunea intermediatóre de la acuma e
contra arbitrarulul ministru. " Havre, respinse o
liberarea luarea mCsu- crutare de actualulg capg Pe partea de un-
rilorti garantatorii nöstre, al- esecutive, singura causa a acestel ati aghi are din
ESTERIORÚ
mintrelea Constitutiimea brutale a su-
vorba. Francia. accentuata óre-cumg fore din suprematiei magiare,
P. S. Guvernulg de la Versailles Comunel, ca o cu care se partea din contra, gu-
colau , M. Ruceirénu , G. C. Manu, atitudinea manierele o- vine a tracta mai demnitate chiarg
Anas Rizanu." imperiale, care nu- interesulg guvernului nationalitatile de acolo.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
de fóia Soir : Procurato- In de timpul era ploios, Putea tine el
din Viena de republicei Dreux a s'ad óre-care demonstrari cu mireasa
data din 2 principil de Orleans musica stindarde Date
prin care de este Francia. ipde atat la vice consulatuld Ellen Cu t61
sarcinatA necesarie la Prefectura D.
3 S ore séra. Ver- Ca chipul smolit,
pentru sci- Paschides a alocutiune
saillesh vioiciune
polonese cu re§edinta Kra- limba romana, aducand aminte
rile de apropiere. Lupta 'n bietel neveste,
kowia. - pri- tenilor a fost
este I biata zestre.
este asylul refugiul
Comandantuld germand a Cum 'I
din suferinde.
Vincennes Ne !
covina D. Efrem Germani Prefectul Dis-
pentru a provoca pre comandantulg Cine nalba l'a adus ?
, de trictului a multumit El-
de acolo garnisona fortului Bat6-1 de !
mM pucint; anume tot de o a stri-
preliminarielort. cumA dute
permite, ca institutele lord sustinute entusiastice vivat Grecia, vivat
anuncia jurnaluld La Co-
care a durat 'n nu mai
prin fonduld ortodoxii, la me-
muna trgmise parlamen-
s'a terminat a- Cine-o stea,
mane, loculd acestora se in-
la St. Denis pentru a cere serbare a Ellenilor. ;
profesori national autoritatile germane es-
Cine-o roman,
INTERNE Fie tot ca el
4 Times cand vorbesce
POSTA DIN
se din Paris cu data de favoarea Pe nemtie o pocesce,
BRUSSELA, 4 Maid. Bateriele din
3
se o mare representatiune tea- jurat prunch
Belge se scrie din partea corn- Issy
care va avea Or fi de el
din Paris : Déca de-o-parte cere de federatii spre Calmart,
este imposibild a
8 Aprile nationale. - Dute, dute,
fu respiesa. Felix Pyat distribui e tott ce s'a berea de la
pe de parte este imposibild ar- arme pentru nenorocituld natiunei!
matei versaillese de a lua Parisuld ca ele ajute la bari- Flenche§, pace,
in casti de va cadelorg. Bombardarea este fórte nevasta-ti nu te place ;
de nationali. Cu esclamatiune se vinde prin toiagul
acestea se In- cafenele o de prin nu fuel pentru
dependintei data de 3 : Per- Bologne, 3 Petroni, direc- trecuti. - Dute, némtule ursuzti,
derea a de la Roma Popolo, se oferia Dute copild de mofluz !
revolutiei, se la 0 a arestatd. In casa sea politia trebue cu ne
6,000 mare de scrieri, din la
care se conchide activitatei Dute, vil
- 4 Maid. ce tóte amen- partidei mai cu se vinde," aduce
bis.
damentele liberalilord pentru projec- timpuld din urml, a pro- respunse ingeniosA.
de lege reformei ale- duce o revolutiune Italia.
respinse de catre camera Acum se
s'a arti- Peste Prut peste Carpati,
PARRTEA UMORISTICA P'unde féta are
9 contra 4, Serbarea
9 de passe-
port la granitele belgo-francese Un mire se-I
Serbarea a independintei
reintrodust. de Mire ca s'o
elene, despre care nu-
De ;
VERSAILLES, 3 Opositiu- trecutl capi-
Se desparte Bucurescl , tu nemtule te cara,
nea contra Thiers cresce. oficialmente, a entu- bis.
curtile de ocarg.
monarchicg imputa Thiers voe-
Fata
sce tóte casurile a tine Favre, de alte ora§e, dupre am
ca
prin telegrafd.
Picard Jules Simon postulti
Se desparte sott, DEPW TELEGRAF10E
Generalh se asemenea Thiers Eleni din celebratd
gonesce ca p'ung hotti.
are pretentiunea de a voi nainte parastasd splendidd in me- LAGNY, 3 Maid. - Guvemul fran-
Eroilord, cari lupta Dute de ces a platit la Amiens Rouen
operatiunile militare.
ne intolitg
- Se aci
sacra pentru independinta G-reciei
cu memoria Santului Pa- Cruda o 'nsotise,
9 milióne pentru
pelor germane la Mail
ca trupele ocupe mó§tele fiind VERSAILLES , 5 Mail -
svabd ce n'o iubise,
la diorilord. Trei intacte mirosinde ca a le oficialt anuncia Jules-Favre
Cu la Rhin,
divisiuni la chilord santi, transportatd din Pouer-Quertier plecat eri la Eranc-
sufletuld
cea Boulogniei. corpA de Athena chiar Pele a- fort va merge Bis-
Dér de susA
le Mac-Mahon a cestea. mark. ObjectulA intalnirl este
gonesce spre apusd,
la ore de apte spre fost pronuntate de a se arangia nisce ce s'ad
Si nevasta
- S ore diminéta. ocasiune serbare pornesce la spatir. ivit in
de a subscri
de la
mai
rile de paralele contra Issy se Unu de catre D. Solomonidi,
Dute, dute, fi
garnisona hi mai doilea de catre D. mod definitiv tractatulg de pace.
dori
mal

scapa. tunurilord puscilord des cel d'al treilea de catre D-uu FRANCFORT, 5 Maid. -
nu s'a Alexandri. Un a fost dat in Cine frances, comitele a
o lovire onórea memorabile , Flenche§, din poveste, sosit aci a conferi Bismark,
0 de la s'ag ridicat multe bine Zmed in bere descantat, care se va afla aci a so-
Jules Favre a plecatt nóptea tre- nemerite Grecia Romania, Séti vr'un veninat? sitd asemenea fran-
Brussela pentru a face nego- pentru filo-eleni Mult e slut sare ! ces du Favre Pouyer-Quer-
de pace. Mult e prost de ! sunt de

www.dacoromanica.ro
 R S ET
DE MACHINE AGRICOLE (Englitera).
Aginte la MA. C ,
stabile, locomobile, de usca de la -50 chile pe de lemne,
4 mori§ce, de , de
sisteme englese americane , eu 1, 2 tot de locomobile de
3 fére, tulumbe, de Strug instrumentele.

aaii.a.
I eu se
In Macduff, aprópe de Agentia imperiale din se face de

Boalele membrane suburbia

syphilitice (slabiciune Stefan, strada Ver-
gu, No. 74, o pereche
)
de , cu
o de care s'a voiagiula de la Paris, unde mare risict la 21 Fevruaria, in fete
; spre procura materialele ce de pentru specialitatea mea etc.,
aprobata de casuri, dupe evacuarea prusienilora Champs Elysés (Paris) a a lucra mai mare din
Dr. Thör, pretult 650 gl.
de la 14 Martia a avea mare cantitate de :
Doritorit se adresa la
strada Carol, No. 54. N. T. Opran, subur-
bia Negustorii, strada Mir-
ca sele din de mtase, rips, satin, de m6tase de China, Cren negre cele cea-Voda.
No. din
Palmier, englesésed de Italia.
,
de m6tase diferite forme, Afric. Irland., diferite de etc. negri,
strade Rinoceru, No. 8. A tinert, sunt de
se adresa chiar ele. (10. Roga pe nobilime, onor. pe clienti, a visita
situatti pe calea , No. 8 , via-h-vis prefectura , ca se de cualitati forme. strada Vergu, No. 3.
un in comande de se fórte grabnic. - moderate. casele din
ora§ul Buzl A se s_ , proprietate a
adresa la administr. Matache

Calea No. 23 INURI

CALDE DE ALB DEAL
00
U

cea qualitate, Strada No. 6, peste de DE VINZARE

casarma - Se recomanda ,
de 2, 4 8 ant, se cu
vechin de cualitate cea ocaua
rile cele
butilca, cu
moderate la sub-
onor.
mai mare
asigurand curatenia
serviciti
deschise de la 7 ore di-
- Nr. , in
strada minéta la ore séra, de
sunt de la C.
MAgureanu, despre vechi-
la 10 ore séra,
via Mitropoliel
ZIPSER, fotografti. mea qualitatea Asemene
(15-15) I. PAPADAKI. Postia.
Mogo No. 23. Christodor
Pelinurt.

MM MARE DE

HAINE BARBATESCi SE

TOATÄ 4
4
4

MAI
LA BONAPARTE 5,000
DIN APARE

No. 10, COLTUL STRADEI §1 No. 10 AVANTAGIULU CELLU MAI ANUNCIURI

Am primit pentru de NUMAI 10 BANI LIMA 4
Toti ce de diferitelord institute striiine,
case, etc., antreprenori de in nostru
JACHETE teatru, etc., publicitate, de óre ce e distribuitti
renumitele la Case de comisióne , töte districtele 4

pe a se la adminietratiune, Strada No. la noua 4

typographie a D-lui F. Thiel.
fasónele cele mai moderne preturile eftine de unde. NB. ce voi a anunciuri cu luna anu, se va face
L(36-26
A

BUCURESCI, GALATI
STRADA PORTULUI
No.105

RENUMITELE
Desele de machini solide de seceratt ne-ati ase- mod
DE SECIRATU
este din partea r.
menea machine americanii WALTER A. WOOD, amatorii, de machine de patentate, originale
vedere cele mai favorabili mai necesaril perfectiuni aplicate deo- americane rugati a se adresa se din
sebire pentru fiind citata de casele :
strada Her6stru, No. 105, strada

RUSTON, PROCTOR LINCOLN

generali din Romania pentru vinderea machinelord din fabrics, sunta
Strada Decebal Nr. 9, Cassa Sporer, Nr.9.
NB. Domnii de , de de adreseze cat mal
comandele, spre a li se putea procura la timpit (15-10
Gerante resp. P. Typ. Fr. Thiel, Strada No. 11,

www.dacoromanica.ro