'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52

%96
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL INTERVIURI
9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

Perspeeti"t'a dialeetiea in ecologia

culturala
Inter'!Jiu cu projeeorul Jokn W. Cole (S.U.A.)

John lV. Cole t'sle pr,,fesor· de antronoloqte u,cialii la Untnersttatea

.,fossach11Hclls ­­ .I mliersi,
Prcocttpat de studiul soctetatuor curopeuc a fa.cut cercetiiri de ecotoqic
€'111/uralif ill Nordul Italiei, pnbltcind cttena siudit $1 o carte (in cola-
borarc r11 E. Wolf). A cnndus cerceliirile de antropologie sociau:
din judctu! Broson, e{alllind d tnsusi o im,esttga/ie in saint
Xl l tuit u, Preicntul intrrniu a fast Ina! i11 cursu! unei rccenle otztte /11
Uo111611fo•.

S trolae Gheorghe: Domnnle profesc,r Cole, spet'iaJl~UI romi\nl All tlln nou poslbllltatea sa St>
informtze asupra t'Ml't't.'irilor Jntnprlnse .te antropologll nmui<·a11l in jara nonstra, tn Jude~ur
Bra~v, dapi ee eu c-lteva Itani Jn urma doctoranzil dv. ne-au prezentat o p.1rte din ohser,·a~iil, lor
In tnrsul nnel clezbnteri a Centruhll de soelologie al Unlnrsitlitll R11tnre~tl, f:l·a111area eritl('it
n reznlcatelor pe ..are dv, le polllleaj:1 solleiUi, (·reel, precliarea orientiirli teoretlte ~I m,todologlt'e
ee lundAIJltnteazA f'er<•elArlle Jn1reprlnse de dv. Dumne11,•oastr6 ~I doetoranzll dv. sintE-tl adeptl al
melodt'i ec>olofJlel l'nltnrale fl de aeeea cred d ar fl utll ca discn~la noostri1 sll pOllrle asuprn eon-
JinNlulul aces~I melode ~i Asupra speelfleulul el Jn cadral antropologiel soetale oonumporane.
Slntell pNtlesor ~I bi11ulese ea vi plae dellnttllle t VA propunem Rl lncepem dialogul nos era
eu lnlrtbarea elasltli: eare tsle obleetul ~l metoda eeologlel euUurale?

Jobn Cole: Ecologla culturala este una din metodete antropologtet sociale ~I culturate
contcmporane. Rvlut principal in elaborarea acestel mctode l-a avut Julian Steward, alte
contrtbutti la dezvoltnrea ei aduclnd Marchall Sahlins, Elman Service, Roy Rapaport, Mor-
ton Fried, Frederik Barth ~i al\ii. Dupa cum rezulU. $i din denumlre, meloda ecologtet culturale
studia1.il Inter-relatta dtutre cultura .5i medlul el ambiant. Eeologul cultural priveste lnsli. mediul
cu ochii unei culturl parttcnlare rettnrnd numai acele clemente ale medlului care au semnlncatte
pentrn culture respecti,·a.
N. Gheorghe: Ue1·i ml!IIJuJ conslltule o selecJle, o ,.t'oDStroofle" a flet'iul culturl, ecologfa
eultu1·ali ou1ph1du-se dt, mtdiul t'Qre ute t11eorporal h1tr-o culturl,

John Cole: Exact. De aceea preferam termennl de .,ecologie" ceJui de .,mediu". Sttuatta
ec-0logica a unei culturl este data aut de ln!l\1enie1e exerchate de ambtantia bio-fiz.lca. naturata,
cit fide inriuentele exercitale de 11lle cu\turl $1 institutii. decide ,,medial social". 0 cultura
partteularA de,·ine oslfel rezoJvarea aculor infh1ente care une11ri slnt dlvergente iar alteori,
~mwcrgtntc.
N. Gheorght: Ian ~censtA ~2()1\rare d,•. o 1111mlfl ,,a4aptare", speclflt'ltatea culturiloir par-
Uelllare fllnd da111 de \l&rla'bUllatea medlulnl lor n11turul ,SI soola). TermenU de medlu, adaptare,
varlablllt11tt., par sll'I lndke d u~lo11l11 eulwralli ap11rllne tradlJif!I evohtflooiste,

• Mul!umesc .~i pe aceastli cale protesorulul John Cole pentru amabllitatea de a-ml oferl
aeest intervlu sl pentru raspunsurlle cuprinzAtoare 1<>rm11tatc lntrcbllrilor mele. Spatlul llmltnt
impledic!I reproducerea illt~gra\A II lnleHsantulul dialog avut. M-am slrAdult ,nsii. ca sclec\la
sA corespundii ldt-ilor ~i splritului dlsc11l[el p11rtalt- - N. <,•

.. Viitorul Social", an VI, nr. 1, p. 167-171, Bucure1ti, 1977

163 INTERVJ.Ultl

John Cele: Iutr-adevar ecologti cultural! stnt adept] al f\'0)11\jonismului cultural, schtm-
barea eulturala fiind considerata ca rezultat lie al evotutiel' culturtl In general (Leslie White),
fie al evoluttet speclrice. .,rnuWlineale" (Julian Steward). Mai recent, Sahlins q( Service
considerll fiecare cuttura partlculara atll ca rlisplms speclfic <If' adapt are la medlul dat. cit ~i ca
reprezentanta a unut stadiu particular al evoluuet culturil tn general.

N. Gheorghe: E,'olufle sodalii lnseamn.i - schlrubare .wciolli. l:nll autorl lnsA, de pfldi
Ja~s A1uleno• consHenl tA eu1lciola c:ulturala u, JI stnu..tu1a1tsmuJ-funtflo11aJlst postuleazA
o stare de etbUJllru, 4e stabllJtate, titre tare tlnd s.lsttmele sccto-euuurate. Care este d.f'cl pQzlJia
f<Olofff'i urllllJ"&le: staWJltate sa• schJ111bare S4H.. iajj?
Jotm Celt: Ecologia culturala .,clasid" este mutt influentatA de tradi\ia structuralis-
mulul runc!ionalist fiind constderata uneort, chiar ca o Yarlanta a aeestuia : procesut adap-
tiriJ culturale este Ylizut ca modul prtn care o cultura ajunge la ,,starea de echtlibru"
cu medlul ambiant. Sorsa schtmbarltcr cultnrti este plasatA fn atar« culturu, adaptarea
devenlnd un concept pasiv. Cultura este constderata asttet ca statidi. llpsitii de dinamiea in-
tema proprle ~i de inJtJativa In gencrarea schlmbarf lor , lipse~te dialectlca dintre culturi fl
ambiantli. Marvin Harrts a formulat clar unpltcattlle acestel perspective structuralist-rune·
ttoualrste, dettnlndu-se pe sine ca un .,materialist non-tstortc" ceea ce de fapt tnseamna ca
el nu rolcseste dialectica ~i In mod explicit neaga validitatea metcdel dlalecttce.

N. Ghtorg/11:: N,usltutea explJ<'iiril sehlmbiirilor dlH lumta tom,mp0raJ16 <:onfruntd

•otropolotl• sotfaf&'I , u prc;hltmn proprif'i el s<:hlm•i'lrt, ttoreUce ~I me<odolotfce. Cum
ue4efi di tsft FO&JbJHi tltpM~hrn ottstor lfmilt nle e<olcititl eul1uralf datt. llf' Influent• 1tr11ciunl-
llsmuJul-funtJlonaJJst?
John Cole: In prezent, un grup de cercetAtori slut preocupatl de elaborarea uuel perspec-
live dlnamlee ~i dialecttce asupra culturil. Chiar ~i structurallsmul a devcnit mal deschls spre
acceptarea scbimbarii. Aceasta datorWi, In psrte, orienlArii antropologici sociale ~I culturale spre
cereetarea societatilor ccmplexc, a ccmunitdtllcr rurale contemporane sau chtar a orssetor.
Satul nu mat poate fl considerat ca un ststern tnctus, ce se adapteaza pastv la prestunt externe :
el este vlizut ca parte a unor sisteme mai largt, regtonale sau nattonate, In CllT~ se integreaza
activ, adapUndu-se attt sltuatiel ecolcgice ~pecif!ce- naturah'i ~i socialA - dl ~i soliciUlrilor
procl'selor soclale maJ generalf' din rare face pa> te. Aparl' astfel posihilitatea dezvoltari! unei
perspective dialcclicc asupra comunitil\ii locale.

N. Gheorghe: Pakbl vorbl a~d11r llfs[Jrt. c.onstllultta Ul\fl ,,ftcilogU <:u1111raJe dialeetite"t
Jolin Cole: fntr-adevAr, este tn <:urs de conslituire o as tee I de ecologie culturalo. dialeclicii,
rezt1lt11t atlt al cercetArUor concrete c1t ~i al piHrunderii modelelor rnarxiste, d[alectice In antr•J­
pologle. Acesta cste 11nul din [enomenelc semnificaUve ce a11 loc In antropologia amerlcanii de
aiI; slnt cercetllto1·i care expJoreaz.4 tucrikile !Ui Marx, Engels. Lenin ~I ale marxl~lllot contem
porani, cAuUnd metode ~i concepte aplicabile In o.ntropologie. Acest intcres conslderabil pentr,1
man<ism este cvldentlat de apari~ia In anul 1975 a douli reviste cu orientare explicit rnarxist,, :
.,Dialectical Anthropology"• e<litatli de Stnnlfy Diamond ~i ..Critic or \he Anthropology''
lnillatli de un grup de cercetAtori engle1.i.

N. Ghtorght: D111Jli plNlreD llv. tare ote tanUI 1111>st11l l11tf'tt'S pe11lru man.Ism 1n In 11n1ro-
1J•lcitla amnlt'uA?
John Cole: Cred c/i acest interes este general In parte de ,.sllracin'' melodelor de analizd
folcslte plnli acum. Structurallsmul cu dlferitele lui variante, nu ma! cslc In mAsurli. sli expJice
multe din fen< menele ce au Ice In societil\ile pe co.re le studia:tA antropologil.
O altli cauzi t'onslA In expuientele dr11111atice ale S.U.A. din cursul dl'ceniulul al 6-lea:
lmplicarea in Vietnam, ml~drlle Uncretului. A apllrut o genera\ie de studen\i ~i de cercet:itori
care nu mal slnt dispu~i sA accepte ,,stabilflatea" soclalA, flllld prcoc11pn\l de cunoa~terea Si
promovarea schlrnbllrH sociale.

• Mentloncz. pentru citltorii nostrl, ell nunulrul 3 dill 19iG sl re, istei .,Dialectical
Antbropology" a publlcat 3 arli,ole despre cerce1ilrile din jude\ul Bra~v. semnate de .John
Cole, D. Kideekel ~i S. Randall. Este annutat de asemenea un numli.r spcdal :11 re"lstei intitulat
,;rranstormarea sccialishl. In 'Jransilvania de Sud", numl11· <kdicat In lntrcgime publlclirll rezul-
t:itelor cerc.e1llrUor grupului de anlropologl condus de Jobn Cole. (N. Gheorghe.)
 INTERVil'lra.I 169

Toate acestea la un Joe, au creat u11 climat pc care, dupa expresla lui Alvin Gouldner, I-am
putea numi ,,The coming crisis in Western Anthropology", un climat In care expertmcntarea
cu dilerite paradlgme teoretlce a dvveun posibila. Marxlsmul, desigur. a Iost o paradigrna la
inderntna. care era deja dezvoltata, care a dat rezuJtate ~i pe care eel tnteresatt o puteau prelua ~i
aplica. Acestea ar Ci ctteva din cauzele interesului pentru marxism,
N. Ghwrghe: Se pare eA a.u.tropeloglJ ai.nerleanl sin1. bi.1.ereeafl inde&sebi de metod:i dta-
Jeeilf'l deZ\'oitaUi 1le marxism, ll:lr:dsmul este lnsa ~lo eoneeptle fllozofldi, materi:iUstii, despre
soetetate ~ istoril"· (~1r(' tr;te 110Zi!ia teologlei eujrurals lu~a de prlnelpllle filo:ioflee marxlste?

John Cole: Ecologla culturala cste holtsttca ~i materialist! In orlentarea et. Aceasta
datorita modului d de constttulre la Intcrterenla unor traditil Intelectuale ~i a unor crientari
metodologicc difertt e ce studiau ficcare anumlte aspecte partlculare ale culturli. Astfe l, antro-
pologil Irancezt au cercetat tndeosebi via ta splrltuala, ,.ideologiile", ca structuralistt. engll•zii
s-au intercsat de orgamzarea sociola ca structural-Iuncj lonalisti. iar amertcanlt au st udtat
condi)iile matertale ~ vlata spirltuala dintr-o perspectlva partfcularist-istortsta. Intlucn tc le
rectproee dintre aeeste cureute au geuerat In ecolcgln cultura\a preocupart pentru inter-re lat!a
diutre condltiile materlale, organizarea soctata $i ideologie. in acest sens ccologia culturata
este matertatista sau naturaltsta daca vretr. Preclzcz Jnsa di arnericanh considera deseori
c.1 a fi materlallst ins{'aumll a cerceta numai lucrurtlc matertale, farll a te interesa de vtata
intelectuala a grupulut studiat. Or, ma tenaltsmul tnseamna a consldera tehuologta, organizarea
social111;i Idcologta ca fiiud determinate $i intercondi\ionate reciproc. Accasta esre evident in
Homanta uncle speetallstti cerceteaza tu tradltie marxlsta, dar nu este Inca evident In S.U.A.
De aici $i Itpsa perspecttvel dialectlce despre care am dlscutat anterior.

N. Gheorqhe : Interesul ('r(•sdnd pentru marxlsm va modifica probabll aeeasta lmaglne,

Jlitlnd poslbUii tn vii tor o ,,1-egfndltt" marxfstii a antropologlel soclale, elort teoretle la care spenlm
c:A ,·or ('ODtr'i'buJ ijl speclallst]] romilnJ. Hevenlnd la etologla eulturala dir1leetiea, pntetl numi un
eom-f'pt de ltazll al aeestel metode, :lfHcum este ,.struelura" pentru strueturallsm sau ,,hJOe!io"
~utru funel,lonalfsm"?

John Cole: A tunci ctnd cultura este privitii nu ca entltate stalica, ci ca fenomen
dinamic, trebuie si\ renuntain la conceptul de structura In favoarea conceptutui de ,,p!'oces".
Mutatia este dificilii deoarece vocabularul nostn1 este format din substantive (societate, fami·
lie, grupuri, etc.) denumind ,,Jucruri", ce pot fi descrise numai ca ,.structuri". Este necesara lnsa
aplicarea unei anali:e procesua/e care sa trateze fenomenele sociale ca ,,verbe", ca procese ll1zes-
trate cu mi~care. cu o dinamica analizabilii Jn termeni dlalectici.

N. Gheorghe: ParnJraziodu-1 pe lh1rkhelm am putel\ sp une detl <'Ii ,.faplE'le sodale nu !Shit
lueruri, cl 11roeese". Care ar fl tn aeest eaz .,regullle nieto1"1!09i<e" ale demerst1h1i pro<esual?

John Cole: Principala cerin\il este de a Jua In consideran: fstoria ccmunitatii pe care o
cercetezi. 0 cultura a~ cum o cnnoa~tem !n prc7.ent este rezultatul nu m1mai al adaptarilor
actuale. la mediul natural ~i social, ci $i al adaptarilor ei anterioare. al istHiei ei. Aceasta per·
spectivli modificli complet viziunea asupra fenomenelor lumii conternporane. indeosebi asupra
ee~ ce numim subdezvoltare $i :nodemizare. fnainte. din perspectiva antropologiei occidentole.
soeietalile rurale erau ~nsiderate ca fiind statice, re1.is\ind la scl1imbare ~i l:i mod()rnizare prin
menUnerea tradi(iei. ln prezent, acest model se rncdifica, conceptul de tradHie nemaiavlnd
vaJoare explicativii. Descoperim ca aceste societati au o cLJnamica proprie. cii ele sint .. moderne",
Jn sensuI ca sub-Mzvoltarca lor nu sc datol'eaz:a menHne1ii traditiei, ci estc rezultatul modului in
care ele au fost integrate tn sistemul mondial capitalist, adaptlndu-se acestui sistem. Asistam
de !apt la o continuA re-creare a subdezvoltarii care este un fenomen ,,modern" ~i constant Jn
hinterlandnl statelor capitallste. Pentru a lntelege prezentul trebuie decl sa cunoa~tem ~i
trecutul. Este posibil asUel si identificam ~i sll analium toti fac~orii care inffoen1eazli
mi~carea procesului social in timp.

N. (iheorghe: Cu.m afl aplleat pr[nelplUe metodei 4v. D-le Cole b1 t>erc:etarile pe eare le·ntl
lnfl'eprfl1s, lndeosebl tn Nt:tnl eelor reaJJz.ate aJel, Jn Romiinln?

John Cole: 1n Nordul Ilaliei ca 1i In Rominia am cercetat organizarea familiei, di!eritele

tonne ale familiel. cu 2 sau cu 3 generatil, precum ~i lnrluenta acestor forme asupra distrtbuirii
J)Amtnfului ~i a relatiilor sociale din comunitate (de ex. migratia din sat ca rezultat al tmpartfrii
f';'(t lNTERVlURI

1,i\mlntului prin mostenlre). In satul Mindru din [udetul Brasov am urmartt transformarile Iami-
lici rurale ca parte a procesului social de trecere de la sisternul de proprietate prtvats a parnln-
tulul la productia plantficata realizata prtn proprietatea cooperatlsta.Am urmarlt de asemeuea
i nfluenta tndustrtallzaril a supra ciclului de dez voltare a Iamiliei. Tra nslormartle farniliet ~l a le
satului slnt analtzate In strtnsA retatie cu plamticarea ~i en strategnle de apttcare a planulul la
nlvet Inca). Am urrnarit ~I dtalectica dintre plan si organizarea comunitatti, retatia de Ieed-back
prin care formele st nevoile fami\iilor ~i ale satulul inf!uen\eazll strategitle de e laborare ~i de
Implementare a ptanutul precum ~i modu\ tn care planiticatoru roml\ni raspuno la aceste
ncvoi (cazul retribuirli In ,,aeord global". de exemplu).

X. Glieorqhe : C(' eondi!II v:'1 of era o sotlt.1.t1t sorlallsti, oum e,;.te sotltmtea romuneasel\
peutru uperimtnlart.a ~I l'MUl<'affa metodf>I th·, de auall:i:il profi!sualA?

John Cole: In soctetatile capitallste sub-dczvoltate cu111 slnt ce le din America de Sud sau
din aria .Mediteranei. de exernplu, Integrarea satclor In economla ~i societatea de ausarnblu nu
este atlt de puternica ~i de cvldenta precum in cazul unei economii socialiste plarulicate. In
eazul unei societati socialiste teorla dlalectlca a culturti poate fi mai usor verltlcata. Pe de alti\
parte aici In Romania am avut posibilitatea sii largesc problemattca cercetats in ::-;-ordul Italiei
tntr-o zonil cu parttcularttatt geogratice !ii culturale retattv similare cu cele din judetul Brasov.
Astfellncit acum pot sll compar modul tn care procesu\ mc dernlzart! are loc Int r-uu stat capi-
talist lfi Intr-un slat socialist, pentru a surprlnde diterente le.

N. Gheorglte: 0 astltl de cereetare compar,uh·a ridlcii insil ~I prohltnta ge11,1111ii:irll COil·

elu2Ulor, problemii dlfi<>llli 1n an1ropolo9it datorltii e1111rhutHli !imitate a metoaet ollsHviirU par·
rieip11111c practh.•attl de a11tropolog.

John Cole: Totdeauna apar astte! de problerue cind studlezt comunttati par ticulare.
Marturisesc ci eu st dcctoranzh mei stntern loarte pre ocupatt de aceasta problema. Trebuie
privit Jnsll dttercntiat : unele aspecte din [udetut Brasov sint apllcabl le tn toata tara, toate
judetele !iirii fiind integrate Intr-un plan unitar. Alte sltuatii slnt specifice numai Brasovutul,
[ndustrialtzarea ridicaU., de exemplu. Pot fi lnsll formulate lpoteze prtvlnd repetarea In alte
judete n unora din renomene\e prezente azi in Bro.~ov (na,·etisrnul. influenta crescind!i a ora~u\ui
etc.) Binelnteles astrel de previziuni pot fi formulate nurnai pe baza unei inrormiiri complexe
nsupra tutnror 1.onelor tarli ~i prln confruntarea rezultatelor noastre cu cele ale specia-
11$ti!Or romani.
Precizez di observatiile ~i concluziile publicate de noi trebuiesc t·onsiderate n11n1ai ca
rezultate parliale ale unor ano/itt prt!liminare ale materialulni cules, analizll realizatd la jumil-
tatea perioadei de sludiu petrecuta In Romania. Avem Inca de cules material empiric ce
trebuie anallzal sistemalic. Cred ca analiza noastlii va fi mai profund~ ~i mai nunn\ati) atunci
(Ind tezl'le de dizerta!ie ale doctornm:ilor ,·or £1 gata. lntentionllm de asemenea ca in perioada
.-Ind vom redacta aceste leze. sa invitihn la Amht>rst doi cercetfltori romAni cares.\ ne ojute sa
verificllm concordanta concluzlilor noastn.• cu realiti"\lil-! .l:lonulniei socialisll:.

X. Gheorghe: Loglea dcmers1•lul !;<lllnllflt' ln1pu11c de<·I \"f>rUiurea ,on<'luilllor ~i a gt11crn-

llzirllor 1eordlfe formuhHe de g,upul 41\· •• prln conlfn11are11 < e!'1'f'tlirllor In jndt!lll Bra~ov fl 111
alte 20m ale Jl'irll. In atcst eontext, care !'int lnttn1me d,·. 1ertvlnd eola'borarea in vlitor eu eucetd-
to'rll NlffliDl?

Joh11 Cole: Inten!lonam 5ll continu1\m cercctftrilc in Romania. Sper ca In curind sil. ia
fiinti pe Unga l'uiver5itatea din Massachus.~ets, un Centru dt· Studii Roma11e~ti ce are drept
scop promovarea colabor!rii cu speciali~tii rom5.ni din stiin\ele socialc, In vederea cercetlirii
diteritetor aspecte ale fenomenelor sociale romAne~ti. Accesul direct Ia literatura romaneasc! cu
care va Ci dotat Ceotrul, proiectele comune de cercetare, slmpozioanele $i schimburile despeclali$ti
vor perinite rnal buna informare a cercetatorilor americil.ni sau de a\te nal[onalit6ti asupra
Rominiei. Nu avem Inca prolecte concret~. dor vrem su contlnuam cerc1'tdrile de felul celor
realizate In jndE'tul Bra~v.

N. Gheorghe: Domnule pr9fHor, indlenU lroqutz.1 I-au n11ml1 pe L.H. IHorgan. eatt J-a
~reet.,t ,, TaJ·ndnowubkult" (the n11111 wbo brldfts the gap), dind ast~tl o lrumoasi dcflnlflt rolu·
hd a•tHpologuhtl ,ti al antropologld :. nl de 11 llltlllt.n t omunl<"a!'fu dlnlre cuUurl ~I soe:ielAJl
 J.NTERViIURI 171

dlfHltr, ,,ronst-rnhtd punJi" peste dlftrfll!fle ~I t•hiar dlverge.11Jelepe care partkularit:ljlle deZ·
vol!Arli sodaHstorit'e le-au ereat lntre dlferltt> r111turl,
Rlllen,1d11-ne IA aersl aspfl'I al r,lldenlrl rettrtllrilor dv. ee t'redr!I despre rolol pe fare
tit 1-ar putr:11 iwtn In promo,•area in S.{.'.A. :1 nntl Jmaglni 1·r1tllste despre Romilnla contemporam'I?
John Cole: A~ dori ca rezuttatcle studiilor ncastre sa duca Ia mai buna tntelegere in S.U.A.
a realitAtilor sisternului socialist, a Rom4niei Indeoscbl. Nu sttu Jnsa dad tntluenta lor va fi
largl, deoarece noi slnteltl numat S oameni ~i avem acces In prlmul rind la pub\ieatllle ~tiin\itice
Si nu la mass-media. Dar flirli lndoialli cli allituri de alte mtjloace de tntormar«, cercetante
noastre pot contrfbui Ia Iormarea unei Imagtni realiste asupra societain dv,
Ca oamenl de ~tiinlil not trebule lnsll sli Ilm ~ roarte vi.gilenti urmarmd ca Inrormaune
noastre ~liintifice $:i nu fie foloslte tn alte scopur ideclt cele de cunoastere rtciprol'ii$i de cooperare .
•\'. Ghcorghe: Cred l!on111ule profesor Cole <:A oplnllle ,1 precidrlle formulate de d,·. II ,·or
ajnta pe speC'lali~llJ FOU'u1nl sA-~i formoleze o Imagine mal <•ompletii asupra <'t'r<'ellirilor pe care Ir
dttlna\l lmpn11nii tA1 U<ll't(1ranz.ii ch-., in tara 1101\slri. Vli tlortSl' mnlt sneees In eontlnuarea rent·
IArilor dv. ~I ,•A m1i11111uest- penltn inlorma1lile oferllfl 1•tvislfl noastee I

P11blka!II nle profe~oruh1I John Cole:

COLE JOH:-! W., A ltcrnatine econotntce 111 Ilonsberqu! de Sus, in .,Authropo1o~ical Quartley"
1960, -12, lBG-21$ .
.llo$lenir<t1 [rrmclor (estotes ) in .~/µii Ilalieni, ,,RcsearcJ1 Reports in Anthropology", 1971,
nr. lV Amherts, Univ. of Massachussetts .
•'4.daplarea c11/l1irald In ,4/J>ii rc'fs6rf/eni, .,Anthropological Quart ley", 1972, 45, 158-Ji(i.
Prouw/ s~ia/ in Alpi, ,,Amerlco.11 Anthropolcglst" Hl73, vol. 75. nr. 3, 76~-787.
(Coautor Eric R Wolf), Pronttera ascunsd. Ecolngiesi etntcitate tntr­o depresiune a A/pi/or,
New York, 1973, Seminar Press.
Dinamiea [amiliet tnir-un .tal romnnesc de mu net tori, .,Dialectical Anthropology", 197f..
vol. I, nr. :l, :2.:il-267.

S l cotac Gtiec rqt, !