Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
c
Traumatismele de la nivelul umarului sunt intalnite in activitatea sportiva si intereseaza in
principal articulatiile adevarate,ligamentele si tendoanele acestor articulatii,oasele ale caror
extremitati participa la realizarea acestor articulatii si nu in ultimul rand plexul nervos brahial si
partile moi.
1.Flexia glenohumerala este de 60͛.adica aproape o treime din totalitatea acestei miscari.Exista o
flexie anatomic ace se realizeaza in plan sagital,si o flexie functional ce se realizeaza intr-un plan
perpendicular pe planul scapular,adica o flexie combinata cu o adductive de 30͛.
2.Extensia se realizeaza prin trecerea bratului posterior de planul sagital al corpului.Si aici se
diferentiaza o extensie anatomica si una functional care continua planurile de miscare a flexiei.
3.Abductia se realizeaza in plan frontal(anatomica) prin indepartarea bratului de corp si atinge 90͛,la
restul de 90͛ se realizeaza de catre celelalte articulatii.Exista si o abductie functionalacare face un
unghi de 30͛ cu planul frontal,si se realizeaza in planul scapulei.Abductia orizontala sau transversal se
executa in plan perpendicular pe planul frontal.
Muschii umarului:
5.Rotundul mare,participa la miscarile libere numai cind bratul este in hiperextensie(in spatele
corpului)pentru adductive.Daca se opune rezistenta miscarilor,intra in actiune prin rotatie
interna,adductive si extensie.
Articulatia gleno-humerala poseda cea mai mare rata de mobilitate dintre toate articulatiile
corpului.Aceasta se datoreste capsule laxe,stabilitatii capului humeral data de coafa rotatorilor si
ligamentelor periarticulare precum si unui system de lubrefiere extensive al burselor.Marea
mobilitate a umarului-3 grade de libertate de miscare cu amplitutidinea foarte mare-se realizeaza in
detrimental stabilitatii.Stadiul critic incepe la 60͛de abductie.In repaus,cu bratul pe langa corp,cind
capsula si ligamentele sunt destines,rotatia humerusului are o amplitudine maxima de 170͛.Pe
masura ce bratul se ridica,amplitudinea miscarii de rotatie se micsoreaza prin tensionarea progresiva
a ligamentelor.Datorita puternicelor ligament coraco-claviculare,clavicula se misca la unison cu
scapula.La realizarea amplitudinii maxime a miscarilor umarului participa toate cele patru articulatiile
plus coloana vertebrala.In plan frontal abductia atinge 180͛ si este posibila numai daca este asociata
cu o mica retropulsie(cind amplitudinea adductiei este mai mica sub 30͛) sau antepulsie(cind
amplitudinea adductiei este de 30-45͛).In plan sagital antepulsia atinge 180͛ iar retropulsia 45-
50͛.Miscarea de rotatie se face cu bratul in lungul corpului(rotatia interna 90-95͛,rotatie externa 80͛)
sau cu bratul in abductie 90͛.Cel mai frecvent se face in planul scapulei(40͛ fata de planul
frontal).Aceasta miscare este denumita elevatie.Aproximativ 2/3 din miscarea complete de elevatie
se produce in articulatia gleno-humerala si 1/3 in articulatia scapula-toracica.Pentru o elevatie
complete este necesara o rotatie complete cu punct de sprijin pe capul humeral.Punctul de sprijin
este pierdut daca suprafata articulara este distrusa.Sincronizarea celor patru articulatii in cursul
abductiei incepe la 30͛.Intre 0-30͛ abductia se realizeaza numai in articulatia scapula-toracica,dupa
care pentru fiecare 15͛ abductie,articulatia scapula-toracica participa cu 5͛ iar cea gleno-humerala cu
10͛.Amplitudinea maxima a articulatiei scapula-toracice este de 60͛.In cursul abductiei bratul se
roteaza extern pentru a evita blocarea marii tuberozitati a humerusului in acromion.In articulatiile
sterno-claviculara si acromio-clavculara amplitudnea atinge aceeasi valoare de 60͛ ca si in articulatia
scapula-toracica,din care 40͛ pentru articulatia sterno-clavicular,si 20͛ pentru articulatia acromio-
toracica.
-climat,lichide,hidratare
-kineziologia sportivului
-echipamentul
-mallaliniamentul/variatii anatomice
-flexibilitate redusa
-dezechilibre muscular
Principiile de care trebuie sa se tina cont in aplicarea tratamentului recuperator sunt reprezentate de
principiul indoloritatii si de cel al progresivitatii.
-repaus sportiv
-crioterapie;
-repaus articular la nivelul zonei afectate cu mobilizarea articulatiilor neafectate ale membrului
brahial respectiv;
1).Perioada imediat urmatoare traumatismului, caracterizata prin imobilizarea centurii scapulare si lipsa
solicotarii la nivelul umarului.
-gimnastica respiratorie
a)instabilitatea superioara
*controlul posturii
*tractiunea axiala
b)instabilitatea inferioara
d)hidrokinetoterapie
-exercitii statice-izometrice.
3).Perioada in care leziunea incepe sa fie treptat solicitata, semnul major al continuarii sau renuntarii unei
anumite solicitari fiind determinat de durere.
-nu are nimic caracteristic,este o faza de pregatire pt exercitiile complexe din faza urmatoare.
-caldura,masaj,electroterapie antalgica
a)tractiunea axiala
b)decoaptarea glenohumerala
-exercitii active
-exercitii cu rezistenta
-exercitii de coordonare.
Directiile urmarite de kinetoterapie pe parcursul acestor 5 faze vizeaza refacerea mobilitatii, a fortei
musculare, a stabilitatii, a miscarilor controlate, a abilitatii.
Refacerea mobilitatii porneste de la premisa potrivit careia limitarea mobilitatii umarului este
urmarea afectarii aparatului capsulo-tendo-musculo-ligamentar, caracterizat prin mari posibilitati de
reeducare functionala.
Mijloacele kinetice utilizate in refacerea mobilitatii la nivelul umarului sunt multiple, astfel:
adoptarea de posturi; mobilizari pasive; mobilizari autopasive; mobilizari active; streching.
se adreseaza doar partilor moi ale caror tesut conjunctiv poate fi influentat, in
vederea cresterii mobilitatii la nivelul umarului. Se vor adopta posturi corective pe directiile de miscare a
caror amplitudine este deficitara, deci in flexie, in extensie, in ABD sau in rotatie.
p Exercitiul 1: decubit dorsal, cu genunchii flectati usor, bratul in flexie maxima (pe langa ureche), cu un
sac de nisip pe 1/3 distala a bratului.
p Exercitiul 2: decubit ventral, bratul in extensie maxima prin dispunerea unei perne (sul) intre brat si
suprafata de sprijin.
p Exercitiul 3: lateral de spalier, mana fixeaza o sipca, sezand pe taburet, astfel incat sa se asigure ABD
maxima.
p Exercitiul 4: decubit dorsal, brat abdus la 900, cot flectat la 900 , se lasa antebratul sa cada in afara
(rotatie externa) sau in interior (rotatie interna).
vizeaza articulatia sterno-costo-claviculara, articulatia acromio-claviculara,
articulatia scapulo-toracica si articulatia gleno-humerala.
p Exercitiul 1: sezand, bratele pe langa corp; kinetoterapeutul face priza pe extremitatea interna a
claviculei, imprimand presiuni antero-posterioare.
p Exercitiul 2: decubit dorsal cu antebratul pe abdomen, cotul flectat; priza pe extremitatea laterala a
claviculei, contrapriza pe acromion; mobilizari in sus si in jos ale claviculei.
p Exercitiul 3: rotatie externa a scapulei-decubit controlateral; contrapriza pe epolet, priza pe varful si
marginea spinala a scapulei; se mobilizeaza scapula spre lateral (extern).
p Exercitiul 4: decubit controlateral, brat usor abdus, cot flectat; contrapriza fixeaza epoletul, priza in
1/3 distala a bratului, imprimand miscari de alunecare ale capului in glena.
p Exercitiul 5: decubit dorsal, priza deasupra cotului, contrapriza in axila; tractiunea axiala a bratului in
jos.
Foarte utile sunt mobilizarile pasive executate in toate planurile de miscare (analitic), precum si
combinarea lor, dar si mobilizarile combinate cum sunt: flexie-ADD-rotatie externa, extensie-ADD-rotatie
interna, extensie-ABD-rotatie interna.
se pot realiza prin intermediul sistemului scripete reciproc, cu mana
sanatoasa, utilizand diverse aparate (spalier).
: dintre tehnicile de streching utilizate pentru cresterea amplitudinii articulare sunt
streching-ul pasiv, streching-ul cu partener, streching-ul dinamic.
p Exercitiul 1: stand, bratul abdus maxim (langa ureche), cotul flectat, palma pe scapula opusa; se
accentueaza pozitia astfel obtinuta prin tragerea cu mana opusa de cot.
p Exercitiul 2: decubit ventral, se duce bratul in extensie, un partener fixand umarul si imprimand o
miscare in sus 1/3 distale a bratului, accentuand extensia.
p Exercitiul 3: bratele abduse la 900, coatele flectate, ADD orizontala cu tensiuni finale.
Refacerea fortei musculare consta in tonifierea musculaturii scapulare si a musculaturii gleno-
humerale.
p Exercitiul 1: decubit controlateral, cu bratul pe langa corp si cotul flectat; kinetoterapeutul fixeaza
umarul pacientului antero-posterior cu ambele maini, executand o presiune spre posterqor impotriva
proiectiei ant}rqoare a umarului pacientului.
p Exercitiul 2: aceeasi pozitie, dar se imprima o miscare spre anterior.
p Exercitiul 3: decubit controlateral, bratul pe langa corp, rezistenta impinge de la cot bratul in sus, iar
cu cealalata mana apuca scapula de marginea interna, tragand-o in rotatie externa; pacientul se opune,
coborand umarul si rotind medial scapula.
p Exercitiul 4: sezand, kinetoterapeutul cu o mana realizeaza o presiune in jos, pe umar, cu cealalta
adduce bratul, pacientul opunandu-se acestor presiuni.
p Exercitiul 5: decubit ventral la marginea mesei, astfel incat membrul brahial sa atarne vertical, avand
in mana o gantera; se executa ABD orizontala a bratului asociata cu ADD scapulei.
p Exercitiul 6: decubit dorsal, bratul flectat la 900 , cotul extins; kinetoterapeutul opune rezistenta
miscarii de ADD orizontala; contrarezistenta la nivelul umarului.
! vizeaza musculatura ce participa la realizarea miscarilor de:
-flexie a bratului: deltoidul anterior, marele pectoral (fasciculul superior), biceps brahial,
coracobrahial;
-extensie a bratului: marele dorsal, deltoidul posterior, marele rotund, micul rotund, triceps
brahial, marele pectoral (fasciculul inferior);
-ADD cu rotatie interna a bratului: marele pectoral, dorsalul mare, rotund mare, subscapular;
p Exercitiul 1: sezand, contrarezistenta la nivelul umarului, rezistenta anterior pe 1/3 distala a bratului;
se efectueaza flexia bratului.
p Exercitiul 2: sezand; kinetoterapeutul in spetele pacientului; contrarezistenta la nivelul umarului,
rezistenta posterior pe 1/3 distala a bratului; se efectueaza extensia bratului.
p Exercitiul 3: decubit controlateral, bratul flectat la 900; contrarezistenta la nivelul umarului, rezistenta
pe fata laterala a bratului in 1/3 distala; se efectueaza Abd orizontala cu rezistenta.
p Exercitiul 4:decubit dorsal, cu bratul in flexie-ABD-rotatie externa; contrarezistenta la nivelul umarului,
rezistenta pe fata anterioara a bratului in 1/3 medie; se efectueaza ADD-rotatia interna-extensia bratului.
p Exercitiul 5: decubit controlateral, bratul flectat la 900; contrarezistenta la nivelul umarului, rezistenta
pe fata anterioara a bratului; se efectueaza ADD orizontala cu rezistenta.
p Exercitiul 6: decubit dorsal, bratul abdus la 900, cotul flectat; contrarezistenta la nivelul cotului,
rezistenta pe fata laterala a anterbratului in 1/3 distala; se efectueaza rotatia externa in umar cu rezistenta.
Refacerea stabilitatii la nivelul umarului are in vedere restabilirea echilibrului intre musculatura cu
actiune pe mentinerea capetelor osoase a carei forta vectoriala longitudinala este de jos in sus (deltoidul,
coracobrahialul, bicepsul si trapezul) si cea a carei forta vectoriala longitudinala este de sus in jos (mansonul
rotatorilor).
In functie de actiunea agentului traumatic, una din aceste grupe musculare este afectata, sarcina
kinetoterapeutului fiind aceea de corectare sau prevenire a dezaxarii capului humeral, acest obiectiv fiind
realizat prin posturi, prin mobilizari pasive cu tractiuni sau chiar prin miscari active.
p Exercitiul 1: rotatie externa a bratului, usoara flexie si ABD, pentru reducerea tendintei de
ascensionare a capului humeral.
p Exercitiul 2: tractiunea axiala a bratului in jos-decubit dorsal; contrapriza in axila-impinge in sus, priza
la nivelul cotului.
p Exercitiul 3: pendulari Codmann.
p Exercitiul 4: mobilizarea activa a bratului in rotatie externa si usoara ABD; se efectueaza flexia bratului
si revenire.
Se vor utiliza cocontractii.
Dintre mijloacele de ergoterapie cele mai utilizate sunt: fierastraul, rindeaua, lustruit, slefuit
suprafete verticale si orizontale.
Din cadrul sportterapiei se utilizeaza mijloace specifice din cadrul inotului, baschetului, scrimei,
tenisului͙
BIBLIOGRAFIE: