Curs Geriatrie

Îmbătrânirea umană

I. GENERALITĂȚI
- termenul de bătrânețe diferă în funcție de vârsta pe care o are persoana
- bătrânețea presupune nu doar modificări biologice, ci și psihologice și sociale, diferind de la o persoană la alta
- gerontologia modificările survenite în funcționarea organismului cauzate de procesul de înbătrânire, în timp
ce geriatria studiază aspectele patologice ale îmbătrânirii
- pe plan mondial se constată o îmbătrânire demografică, cu o creștere secundară a numărului de persoane de
sex feminin comparativ cu cele de sex masculin
- unul dintre efectele îmbătrânirii este diminuarea memoriei, dar care poate fi evitată prin exerciții intelectuale
constante
-.patologia geriatrică diferă de cea a adultului
- în antichitate speranța de viață era de 20 – 30 de ani, azi însă este, în medie, de 70 - 80 de ani, mai mare la
femei decât la bărbați
- decesul survine cel mai frecvent din cauza afecțiunilor cardiace, a cancerului și a accidentelor vasculare
cerebrale (AVC)

II. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ ÎMBĂTRÂNIREA UMANĂ

1. Factori genetici
- argumente pro: fiecare specie este programată genetic să trăiască un anumit număr de ai; diferențele dintre
duratele de viață la gemenii univitelini sunt incomparabil mai mici comparativ cu duratele de viață ale fraților
- sub influența radiațiilor se acumulează erori în structura ADN-ului, ceea ce accelerează procesul de
îmbătrânire
2. Factori socio-culturali
- intervin prin stilul de viață și modul de gândire, influențați de sistemul de valori al fiecărei societăți
- sunt: factori economici, socio-demografici, calamitățile, educația
3. Factori psihologici
- îmbătrânirea psihologică este influențată în primul rând de personalitate
- unele evenumente pot precipita îmbătrânirea psihologică: deces partener de viață, pensionarea, plecarea
copiilor de acasă
- vârstnicii implicați activ în viața socială au o sănătate mult mai bună; sentimentul de utilitate influențează de
asemenea pozitiv; la fel și sprijinul familiei și relațiile interumane
4. Factori somatici
- fiecare îmbătrânește după un orar propriu, bolile cronice și cele degenerative accelerând procesul
- efecte somatice: părul încărunțește, tegumentul își pierde elasticitatea și apar riduri, simțurile diminuă,
funcțiile cognitive de asemenea, iar în plan afectiv frecvent apar irascibilitate și labilitate emoțională

III. MODIFICĂRI FIZIOLOGICE LEGATE DE ÎMBĂTRÂNIREA UMANĂ

1. Modificări ale statusului nutritiv:
- metabolismul bazal scade
2. Modificări osteo-musculare:
1
 Curs Geriatrie

- se reduce densitatea osoasă

- scade tonusul muscular
3. Modificări ale sistemului digestiv:
- edentație (cad dinții)
- scade secreția salivară rezultând xerostomie (senzație de gură uscată) ceea ce duce la disfagie
- scade numărul de celule secretorii din mucoasa tubului digestiv
- scade tranzitul intestinal
4. Modificări ale aparatului respirator:
- scade CV, mai accelerat la fumători decât la nefumători
5. Modificări ale aparatului cardio-vascular:
- hipertrofie ventriculară
- ateroscleroză cu HTA
- calcificări valvulare și ale arterelor coronare
Cum putem evita: exerciții fizice regulate, reducerea aportului caloric și mai ales al lipidelor, controlul
colesterolemiei
6. Modificări ale analizatorilor
- se reduce treptat elasticitatea cristalinului ceea ce conduce la scăderea capacității de adaptare și ca urmare
apare prezbiopia (prezbitism)
- acuitatea auditivă scade după vârsta de 65 de ani
7. Modificări ale sistemului nervos
- ateroscleroza arterelor cerebrale are drept consecințe: moartea neuronilor, pierderea sinapselor, risc de
accidente vasculare cerebrale, demență
8. Alte modificări
- funcționarea rinichilor diminuă
- funcțiile cognitive suferă
- unele analize de laborator sunt modificate: hemoglobina scade, glicemia crește, VSH-ul crește, colesterolemia
crește, sideremia scade

IV. MODIFICĂRI PATOLOGICE PRODUSE DE PROCESUL DE ÎMBĂTRÂNIRE

- sunt accelerate de sedentarism, stress, obiceiuri alimentare
- scade capacitatea de adaptare la efort, la schimbări și de reacție la agenți nocivi din mediu
- la vârstnic este caracteristică polipatologia, adică prezența concomitentă a mai multor afecțiuni cronice

2
 Curs Geriatrie

Instituționalizarea vârstnicului

- foarte mulți vârstnici percep instituționalizarea ca pe un abandon din partea familiei

- la mulți vârstnici instituționalizați s-a constatat agravarea stării fizice și psihice
Cauze ale instituționalizării:
 Lipsa suportului din partea familiei
 Dorința vârstnicului
 Imposibilitatea asigurării unei îngrijiri adecvate la domiciliu
 Pacienți imobilizați, cu incontinențe severe, cu demență
 Vârstnici incapabili de autoîngrijire și autonomie
 Pierderea locuinței
 Singurătatea

Terapia ocupațională

Era utilizată și în antichitate: plimbări, băi terapeutice, masaj terapeutic, meloterapie (terapie prin
muzică).
Beneficii pentru vârstnic: recuperare motorie, reapariția sentimantului de utilitate, adaptarea mai ușoară
la situațiile de criză (pensionare), socializare, recuperare psihică.
Poate fi individulă, cu familia sau în grup.
Exemple de terapii ocupaționale: lectură, audiții muzicale, reînvățare (să se îmbrace/dezbrace, să
utilizeze toaleta, să se alimenteze singur), spectacole, grădinărit, tricotat, pictură etc.

Educația sanitară a vârstnicului

- la nivel mondial ne confruntăm cu o creștere a ponderii populației vârstnice

- scopul educației sanitare a vârstnicului este de a-i implica activ ân promovarea propriei sănătăți pentru ca
societatea să beneficieze de experiența, priceperea și înțelepciunea lor
- ca urmare, pentru a preveni îmbolnăvirile, vârstnicii trebuie informați cu privire la:
 Modificările fiziologice care apar odată cu înaintarea în vârstă
 Particularitățile patologiei vârstnicului
 Adaptarea stilului de viață la statusul fizic individual
 Mijloacele de menținere a capacităților fizice și intelectuale
 Igiena somnului și a alimentației
 Pregătirea psihologică pentru retragerea din activitate
 Beneficiile implicării în activități extraprofesionale care să continue și după pensionare
 Identificarea și combaterea factorilor de risc ai îmbolnăvirilor
3
 Curs Geriatrie

 Identificarea precoce a manifestărilor de boală

 Riscurile automedicației și a polimedicației
 Combaterea fricii de bătrânețe și de moarte

Patologia pensionării

-pensionarea ar trebui să semnifice un moment fericit în care subiectul respectiv va avea timp pentru relaxare și
pentru toate acele activități pentru care anterior nu a avut timpul disponibil
- pensionarea este o criză psihologică deoarece presupune adaotarea la o nouă situație socială
- pensionarea cauzată de o anumită boală implică probleme psihologice marcate
- o altă problemă a pensionării o reprezintă aspectul financiar
- echilibrul psihologic al pensionarului este favorizat de existența activităților extraprofesionale, de posibilitatea
continuării activității profesionale și de sprijinul familiei
- frecvent pensionarea este percepută ca fiind începutul sfârșitului
- femeile se adaptează mai bine la pensionare decât bărbații
- în tările occidentale pensionarii se implică activ în organizații caritabile, ceea ce duce la anularea
sentimentului de inutilitate
- pregătirea psihologică a adultului pentru momentul pensionării este de o importanță vitală

Particularități geriatrice ale patologiei cardio-vasculare

I. ATEROSCLEROZA
- este mai accentuată la vârstnic decât la adult
- este favorizată de sedentarism, fumat, obezitate, regim alimentar bogat în lipide, comorbidități (HTA, afecțiuni
renale cronice, boli autoimune, dislipidemii)
- manifestările clinice inițiale sunt: amețeli, tulburări de vedere, palpitații, ulterior: IMA, AVC
- tratamentul include medicație antihipertensivă, medicație hipolipemiantă, combaterea sedentarismului, a
fumatului și a obezității

II. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (IMA)

1. Definiție: IMA apare ca urmare a obstrucției unei artere coronare, urmată de ischemie și necroză miocardică
în teritoriul irigat de acea arteră coronară
2. Etiologie: ateroscleroza coronariană
- factori de risc: HTA, fumatul, dislipidemiile, diabetul zaharat (DZ), obezitatea, sedentarismul
3. Simptomatologie diferită față de adult:
- de regulă debut cu dispnee, dar fără durerea tipică care dacă este prezentă este resimțită ca o jenă precordială
sau abdominală
- frecvent diagnosticul se pune ulterior, pacientul vârstnic neștiind că a suferit un IMA în antecedente
4
 Curs Geriatrie

-
4. Investigații: ecg
5. Tratament: ca la adult

III. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ (HTA)

1. Definiție: creșterea TA peste valori normale (140/90 mmHg)
2. Etiologie: ateroscleroza cu toți factorii de risc corespunzători
3. Simptomatologie de regulă nezgomotoasă și frecvent nespecifică: cefalee, amețeli, tulburări de vedere,
nicturie, palpitații, insomnii, dispnee de efort, dezorientare
4. Investigații: monitorizarea TA pe o perioadă mai lungă de timp
5. Tratament:
- regim alimentar hiposodat
- reducere stress, combatere obezitate, fumat, consum alcool și cafea
- medicație hipotensoare în dozele minime eficiente terapeutic

IV. HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ ORTOSTATICĂ

1. Definiție: scăderea TA cu mai mult de 20 mmHg la trecerea din decubit în ortostatism. Nu este o boală în
sine ci reflectă incapacitatea organismului de a se adapta rapid la schimbarea bruscă a poziției corpului
2. Factori de risc: artmii cardiace, deshidratare, hemoragii, DZ, unele medicamente (diuretice, vasodilatatoare,
andihipertensive)
3. Simptomatologie: la schimbarea bruscă a poziției din clinostatism în ortostatism apar: vertij, tulburări de
vedere, lipotimii
4. Tratament: al factorilor de risc. În plus pacientul este învățat să se ridice încet.