LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL „BETEL” ORADEA

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII
PROFESIONALE - NIVEL 5
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

COORDONATOR:
PROF. POLIAC MARIANA

ABSOLVENT:
VESA TANIA - ALINA

ORADEA, 2021
LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL „BETEL” ORADEA
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII
PROFESIONALE - NIVEL 5
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
GLAUCOM

ORADEA, 2021
 CUPRINS

ARGUMENT ......................................................................................................................................... 2
CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE DESPRE GLAUCOM ....................................................... 3
1.1 DEFINIȚIE. FORME CLINICE .................................................................................................... 3
1.2 SEMNE ȘI SIMPTOME .............................................................................................................. 6
1.3 EXAMENUL CLINIC ................................................................................................................. 7
1.4 EXAMENUL PARACLINIC ...................................................................................................... 9
1.5 TRATAMENTUL ...................................................................................................................... 10
1.5.1 Tratamentul igieno - dietetic ................................................................................................. 10
1.5.2 Tratamentul medicamentos.................................................................................................... 10
1.5.3 Tratamentul chirurgical ........................................................................................................ 12
1.6 EVOLUȚIA................................................................................................................................ 12
1.7 PROGNOSTIC .......................................................................................................................... 14
CAPITOLUL II. ÎNGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENTULUI DIAGNOSTICAT CU
GLAUCOM ......................................................................................................................................... 16
II.1 INTERVENȚII SPECIFICE ALE ASISTENTULUI MEDICAL .......................................... 16
II.2 STUDIU DE CAZ ..................................................................................................................... 20
CONCLUZII ....................................................................................................................................... 42
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................. 43

1
 ARGUMENT

Glaucomul este o neuropatie optică progresivă, cronică care se caracterizează prin

modificări morfologice ale nervului optic și ale fibrelor nervoase retiniene. Prevalența glaucomului
la nivel mondial, la persoanele cu vârsta de peste 40 de ani, este de aproximativ 2-3%, iar în grupul
persoanelor cu vârsta de peste 80 ani prevalența ajunge până la 14%.
Prognosticul glaucomului este nefavorabil dacă nu este tratat corespunzător sau nu este
obținută o presiune intraoculară țintă, producând orbire ireversibilă. În cazul în care este aplicat un
tratament adecvat, funcțiile vizuale pot fi păstrate pe o perioadă mai îndelungată sau pe tot
parcursul vieții.
Glaucomul este o patologie oftalmologică foarte întâlnită mai ales la pacienții care au
vârste peste 40 de ani, precum și la cei învârstă. Această patologie le afectează și le scade calitatea
vieții determinând diferite tulburări ale câmpului vizual și ale vederii. Din acest motiv am ales să
studiez cu amănuntul despre acest subiect, în scopul de a fi de ajutor și de a aduce unele beneficii
sănătății pacienților care se confruntă cu această boală. Am ales să mă implic activ în câmpul
oftalmologic prin participarea la diferite cursuri de specialitate, diferite demonstrații oftalmologice
care aveau la bază principalul subiect studiat de mine: Îngrijirea pcientului cu glaucom.
Am structurat acest studiu în două capitole:
În capitolul I – am prezentat noțiuni teoretice privitoare la patologia glaucomului, cauzele
apariției bolii, etiologia implicată, formele clinice existente, mecanismele etiopatogenetice
implicate în producerea bolii, stadiile de evoluție, tabloul clinic manifest, metodele terapeutice de
stabilire ale diagnosticului, tratamentul aplicat, evoluția bolii, complicațiile care pot apărea,
prognosticul bolii oftalmologice.
În capitolul II – am prezentat noțiuni referitoare la îngrijirile specifice acordate pacientului
diagnosticat cu glaucom, precum și un studiu de caz care se referă la îngrijirea pacientului în
funcție de nevoile fundamentale afectate.

2
 CAPITOLUL I. NOȚIUNI TEORETICE DESPRE GLAUCOM

1.1 DEFINIȚIE. FORME CLINICE

Glaucomul definește un grup de boli oftalmologice, afecțiuni oculare care determină

degradarea nervului optic, iar netratate pot duce la deteriorarea vederii evoluând până la pierderea
acesteia. Deteriorarea nervului optic poate fi cauzată de apariția unei presiunii intraoculare peste
limita normală. Cu cât presiunea intraoculară este mai mare, cu atât crește posibilitatea ca nervul
optic să fie afectat.
Glaucomul este o afecțiune oculară cronică bilaterală care este caracterizată prin
distrugerea progresivă a fibrelor nervului optic, care este un nerv responsabil cu transmiterea
informațiilor primite de către ochi către creier. Această boală se manifestă prin restrangerea
treptată a câmpului vizual, dinspre periferie spre centru și poate provoca apariția orbirii.
Glaucomul reprezintă o cauză importantă de orbire situată la nivel mondial, vederea se
reduce treptat, fără prezentarea unor semne sau semnale de alarmă, uneori chiar fără manifestarea
unor simptome.

Fig. nr.1 Aspectul clinic al ochiului diagnosticat cu glaucom

3
 Glaucomul este considerat a fi o patologie generică, deoarece include mai multe afecţiuni,
o neuropatie optică progresivă, datorită faptului că evoluţia acesteia determină moartea celulelor
ganglionare retiniene și pierderea vederii. Glaucomul este o afecțiune silențiosă, dar invalidantă.
Glaucomul reprezintă principală cauză ireversibilă de orbire la nivel mondial și este cea
mai comună cauză de pierdere permanentă a vederii la persoanele care prezintă vârste peste 40 de
ani, după degenerescența maculară legată de vârstă.
Nervul optic este format din aproximativ 1,2 milioane de fibre nervoase. Glaucomul poate
afecta la începutul bolii, doar o parte din aceste fibre provocând apariția unor pete negre la nivelul
câmpului vizual. Multi pacienți afectați nu observă apariția punctelor sau a petelor oarbe decât în
momentul în care boala este identificată în stadiu foarte avansat.
Glaucomul poate să apară la orice vârstă, chiar și la copil, însă această patologie este mai
frecvent întâlnită la persoanele cu vârste peste 40 de ani, la persoanele care au în familie cazuri de
glaucom.
În funcție de cauza care este implicată în producerea lui, glaucomul poate fi:
a) Glaucom primar – este acel tip de glaucom care nu este asociat cu altă afecțiune, nu este
determinat de o cauză oarecare.
b) Glaucom secundar – este tipul de glaucom care este determinat de o altă afecțiune sau
apare în urma consumului unor medicamente.

În funcție de starea unghiului irido – cornean, glaucomul poate fi clasificat astfel:

a) Glaucom primitiv cu unghi deschis (GPUD)- este cea mai frecventă formă de glaucom,
care apare în peste 90% din totalitatea cazurilor. Această patologie apare odată cu
înaintarea în vârstă, atunci când sistemul de drenare al umoarei apoase devine din ce în ce
mai puțin eficient, determinând creșterea presiunii intraoculare. Scăderea acuității vizuale
poate fi percepută în fazele avansate sau foarte avansate ale bolii. Acest tip de glaucom se
dezvoltă lent, silențios, fără durere sau alte simptome, fiind caracterizat prin pierderea
ireversibilă a vederii.
b) Glaucom primitiv cu unghi închis (GPUI)- este un tip de glaucoma determinat de o
predispoziție anatomică a globului ocular care determină obstrucția parțială sau totală a
drenajului umoarei apoase prin blocarea unghiului de către periferia irisului. Acest tip de
glaucom este rar întâlnit și este caracterizat ca fiind o patologie oftalmologică în care

4
 presiunea intraoculară crește foarte rapid. Atacul de glaucom determină închiderea
completă a unghiului irido - cornean cu apariția următoarelor semne și simptome: înroșirea
ochiului, pupila semi - dilatată, vedere încețoșată, durere oculară intensă, cefalee, halouri
colorate în jurul luminilor, lăcrimare, fotofobie, stare de greață și vomă.
c) Glaucom secundar cu unghi deschis: poate apărea datorită unei cauze oculare, exfoliat,
pigmentar, inflamator, posttraumatic, asociat cu tumori intraoculare, hemoragie oculară,
indus cristalinian sau datorită unei cauze iatrogene, fie determinat de tratamentul
cortizonic, fie postlaser.
d) Glaucomul secundar cu unghi închis: poate fi împărțit în glaucom cu bloc pupilar care
este determinat de cataracta intumescentă sau fără bloc pupilar determinat de glaucomul
neovascular sau postinflamator.

Glaucomul secundar poate fi clasificat astfel:

a) Glaucom congenital – este o afecțiune rară, prezintă o incidență de 1/10.000 nașteri, apare
bilateral, la ambii ochi în 75% din cazuri, afectând mai frecvent sexul masculin.
b) Glaucom cu tensiune normală - este un tip de glaucom cu unghi deschis care apare în
cazul pacienților care prezintă valori normale ale presiunii intraoculare, însă există asociați
anumiți factori de risc care determină apariția acestei patologii: ereditatea, hipotensiunea
arterială, afecțiunile cardiace.
c) Glaucom neovascular - este un tip de glaucom secundar, care apare atunci când ochiul
produce vase de sânge în exces și acestea acoperă sistemul de drenaj al globului ocular. De
obicei, este declanșat de o afecțiune medicală: diabetul zaharat și hipertensiunea arterială.
d) Glaucom pigmentar - este tot o forma de glaucom secundar în care pigmentul din iris se
desprinde și blochează canalul de drenaj al globului ocular.
e) Glaucom exfoliativ,
f) Glaucom inflamator,
g) Glaucom asociat tumorilor intraoculare,
h) Glaucom determinat de hemoragia oculară,
i) Glaucom provocat de anumite traume,
j) Glaucom de intervenții chirurgicale,
k) Glaucom de cataractă.

5
 Factorii de risc responsabili de producerea glaucomului sunt:
 Istoric familiar de glaucom,
 Diabetul zaharat,
 Miopia,
 Migrene,
 Traumatism ocular,
 Factorul rasial,
 Vârsta înaintată,
 Tratament prelungit pe bază de cortizon.

1.2 SEMNE ȘI SIMPTOME

Ochii produc în permanență un lichid transparent numit umoare apoasă care circulă în
camera anterioară a globului ocular având rolul de a hrăni. În mod normal, cantitatea de fluid
produsă și eliminată prin canalul Schlemm este aproximativ aceeași si prezintă o presiune
constantă cuprinsă între 10 și 21 mmHG.
Atunci când apar valori mai mari, ochiul produce lichidul, dar nu îl mai poate elimina în
aceeași măsură datorită existenței unui blocaj la nivelul canalului Schlemm, având drept consecință
acumularea de fluidul în cantitate anormală. Presiunea intraoculară crescută deteriorează nervul
optic și poate duce la orbirea pacientului.
Nervul optic este format din milioane de fibre nervoase, este asemănător unui cablu electric
alcătuit din multe fire fine. Pe măsură ce fibrele nervoase mor, apare deteriorarea vederii prin
instalarea unor pete oarbe. O mare parte din formele de glaucom nu prezintă nici un simptom, de
aceea boala este numită și „hoțul ascuns”, deoarece manifestările devin vizibile abia în momentul
în care vederea este afectată grav, pierderea vederii începe de la periferia câmpului vizual spre
centru. Evoluția este foarte lentă, de – alungul mai multor ani, încât pacientul de cele mai multe
ori nu observă pierderea acuității vizuale, decât în stadiile avansate ale bolii.
Perturbarea fluxului sanguin în capul nervului optic este un mecanism implicat în patogenia
glaucomului, iar cercetările de specialitate efectuate în ultimile perioade au demonstrat că
dispariţia celulelor ganglionare din retină și a axonilor care formează nervul optic este provocată
de apoptoză sau de moartea celulară programată.

6
 Simptomatologia glaucomului variază în funcție de tipul și stadiul de evoluție al bolii.
Există situații în care sunt percepute unele manifestări, cum ar fi: vederea încețoșată, observarea
de halouri în jurul punctelor luminoase, durere oculară intensă, stări de greață și de vomă, înroșirea
ochilor, cefalee, îngustarea câmpului vizual (vedere în tunel) , sensibilitate la lumină, secreție
lacrimală abundentă, mărimea neobișnuită a ochilor. În mod general, sunt afectați ambii ochi, însă
unul dintre ei prezintă simptome mult mai severe.

Fig. nr. 2 Mecanismul etiopatogenetic de instalare a glaucomului

1.3 EXAMENUL CLINIC

Examinarea glaucomului se efectuează în urma unui consult oftalmologic de specialitate

pe baza unui examen clinic specific complectat de investigații. Examinarea oftalmologică este
efectuată de un medic oftalmolog și este numită oftalmoscopie. Prin această examinare, medicul
are posibilitatea identificării și evaluării stării nervului optic prin intermediul unui microscop
special.

7
 Glaucomul nu prezintă simptome specifice decât atunci când vederea este grav afectată.
Bolnavul nu observă apariția unor probleme de vedere deoarece, chiar în situațiile în care ambii
ochi sunt la fel de afectaţi, ei se ajută unul pe celălalt şi aparent vederea este normală. În cele din
urmă, majoritatea pacienţilor ajung să fie diagnosticaţi cu acest diagnostic în fazele avansate de
evoluție ale bolii. Cu cât diagnosticul este stabilit mai aproape de debutul afecțiunii, cu atât sunt
mai mari șansele de a fi ținută sub control evoluția bolii, urmând o schemă de tratament adecvată.
Anamneza pacientului care prezintă o suspiciune de glaucom trebuie să fie realizată pe
baza următoarelor date:
 Informații despre simptomele pe care pacientul le prezintă și persistența acestora,
 Informații despre medicamentele, suplimentele și vitaminele pe care pacientul le consumă
precum și doza exactă,
 Informații despre posibilele probleme oftalmologice existente în trecut, cum ar fi:
schimbarea acuității vizuale sau disconfortul ocular, despre alte afecțiuni medicale
existente, cum ar fi: diabet zaharat, boli cardiovasculare,
 Informații cu privire la existența unor cazuri de glaucom în familie, tipul acestuia și gradul
de evoluție,
 Informații referitoare la analizele efectuate, a rezultatelor imagistice din trecut.
Prin examenul fizic efectuat la pacienții cu glaucom se poate observa o creștere bruscă a
presiunii intraoculare care este cauzată de blocajul accesului umorului apos către rețeaua
trabeculară realizată de poziția anormală a rădăcinii irisului. Local se percepe un unghi închis,
deschis sau îngust între iris și cornee, care evoluează repede, existența halouri în jurul surselor de
lumina, scăderea acuităților vizuale.
Prezența presiunii intraoculare necompensată poate fi identificată prin hiperemia
pleoapelor, a conjunctivei și a sclerei, dilatarea arterelor ciliare anterioare perilimbal, edem difuz
al corneei, evidențierea de precipitate endoteliene.
Examinarea irisului permite identificarea mobilității și iregularității irisului, existența de
sinechii anterioare și posterioare, atrofia bâtei pigmentare, prezența de pseudoexfoliații pe
marginea pupilei, gradul de pigmentare, nivelul de inserție a rădăcinii irisului.
Diagnosticul diferențial al glaucomului se face cu următoarele patologii: acces acut de
glaucom, fistulă carotido – cavernoasă, recesia unghiului cornean, sindromul de Posner –
Schlossman, sindromul pseudoexfoliativ, sindromul Sturge – Weber.

8
1.4 EXAMENUL PARACLINIC

Diagnosticul de glaucom se stabileste prin efectuarea următoarelor investigații paraclinice

care pot să confirme afectarea nervului optic:
 Tonometria – este o procedură investigatorie care permite măsurarea presiunii intraoculare,
care reflectă echilibrul între producția și evacuarea lichidului intraocular.
 Examinarea și fotografierea papilei nervului optic,
 Gonioscopia – este o procedură care permite examinarea polului anterior al globului ocular,
 Examinarea unghiului de drenaj,
 Tomografia în coerență optică – este o metodă de diagnostic care permite identificarea
defectelor structural care nu pot fi evidențiate prin examinarea obiectivă.
 Perimetria – reprezintă examinarea câmpului vizual, este o investigație de bază care se
realizează cu ajutorul unui perimetru computerizat. Această investigație permite măsurarea
întinderii, precum și a distribuției câmpului vizual, determinarea existenței zonelor cu lipsă
de percepție în aria vizuală și locul de inserare al acestora,
 Evaluarea stării fibrelor nervoase ale nervului optic,
 Biomicroscopia fundului de ochi permite examinarea fundului de ochi,
 Pahimetrie – este o procedură de măsurare a grosimii corneei foarte importantă deoarece
măsurarea tensiunii intraoculare se realizează prin aplicarea unor presiuni la nivelul
corneei, iar rezultatele acestor măsurători pot fi influențate prin existenta unei cornei mai
groase sau mai subțiri față de media statistică.

Fig. nr. 3 Investigațiile paraclinice realizate în scopul stabilirii diagnosticului de glaucom

9
1.5 TRATAMENTUL

Scopul tratamentului antiglaucomatos este acela de conservare a funcției vizuale, de

scădere a valorii presiunii intraoculare prin atingerea presiunii intraoculare țintă, îmbunătățirea
microcirculației la nivelul nervului optic, asigurarea neuroprotecției nervului optic și menținerea
calității vieții pacientului. Tratamentul este individualizat în funcție de stadiul bolii al fiecărui
pacient, în funcție de severitatea afectării funcționale precum și în funcție de vârsta pacientului la
momentul stabilirii diagnosticului. Tratamentul trebuie evaluat în permanență în funcție de rata de
progresie a bolii.
Tratamentul glaucomului nu poate recupera funcția pierdută, însă este obligatoriu pentru a
stopa boala. În lipsa tratamentului, glaucomul duce la orbire. Mai ales în cazul glaucoamelor „cu
tensiune joasă”, chiar în prezența tratamentului, glaucomul poate progresa până la orbire.

1.5.1 Tratamentul igieno - dietetic

Menținerea unei diete sănătoase are un rol important în menținerea calității vieții unui
pacient diagnosticat cu glaucom și constă în introducerea în alimentație a unor vitamine și nutrienți
care joacă un rol foarte important în menținerea sănătății ochilor. Dieta unui pacient diagnosticat
cu glaucom trebuie să includă alimente și băuturi care conțin zinc, cupru, seleniu, vitamina C,
vitamina E și vitamina A.
Efectuarea în mod regulat a activității fizice frecvente ajută la diminuarea presiunii
intraoculare, mai ales în cazul glaucomului cu unghi deschis. În cazul formei acute a glaucomului
cu unghi închis se practică diferite tehnici de relaxare precum și consumul de medicamente în
scopul eliminării stresului.
Pacientul diagnosticat cu glaucom trebuie să aibă în vedere limitarea consumului de
cafeină, consumul moderat de lichide, sub formă de înghițituri mici, la intervale regulate de timp.

1.5.2 Tratamentul medicamentos

În prima etapă a tratamentului, glaucomul se tratează medicamentos cu scopul reducerii
tensiunii intraoculare. Tratamentul medicamentos poate determina apariția unor reacții adverse
locale precum: înroșirea ochilor, creșterea genelor, pigmentarea tegumentului periocular, reacții
alergice sau sindrom de ochi uscat.

10
 După stabilirea diagnosticului și începerea tratamentului medicamentos se efectuează o
serie de controale și examinări repetate pentru a supraveghea evoluția favorabilă a bolii. În cazul
în care apar semne de progresie a bolii în ciuda aplicării tratamentului medicamentos maximal și
corect administrat, în cazurile de boală avansată, agresivă, mai ales la pacienții mai tineri sau în
caz de intoleranță la tratamentul medicamentos se aplică tratamentul chirurgical.
Tratamentul medicamenos constă în instilarea unor picături care scad tensiunea
intraoculară fie prin reducerea producției de umor apos, fie prin facilitarea eliminării lui din ochi.
La nevoie se pot asocia două sau chiar trei substanțe care acționează prin mecanisme diferite și
potențează efectul hipotensor ocular.
Dacă răspunsul la picături nu este satisfăcător se poate asocia și un tratament pe bază de
laser. Prin impactele laser aplicate în zona prin care lichidul intraocular este eliminat se poate
îmbunătăți evaluarea acestui lichid.
Tratamentul medicamentos al glaucomului poate fi efectuat prin administrarea
următoarelor preparate:
 Analogii prostaglandinei – sunt preparate terapeutice care au rolul de a favoriza drenarea
lichidului, precum și de a micșora presiunea intraoculară. Aceste preparate pot da efecte
secundare sistemice, însă sunt asociate cu modificări ale culorii irisului și creșterea genelor.
 Beta – blocantele, cum ar fi: Timololul - sunt preparate farmaceutice care funcționează
prin scăderea producției de lichid intraocular. Efectele secundare sistemice ale beta -
blocantelor pot fi reduse prin închiderea ochilor imediat după aplicare sau folosind o
tehnică numită ocluzie punctuală care împiedică intrarea medicamentului în canalele
lacrimogene.
 Agoniștii de receptori Alfa – sunt preparate farmaceutice care au rolul de a reduce
producția de lichid intraocular cât și facilitează drenajul acestuia.
 Inhibitorii de anhidrază carbonică – sunt preparate medicamentoase care reduc
presiunea intraoculară prin scăderea producției de lichid intraocular. Sunt disponibili atât
sub formă de picături pentru ochi cât și sub formă de tablete.
 Inhibitorii de Rho - kinază - au rolul de a crește drenajul lichidului intraocular.
În situațiile în care picăturile nu controlează suficient presiunea intraoculară, sunt prescrise
pastilele care pot fi mai eficiente. Pastilele sunt preparate terapeutice care prezintă mai multe efecte
secundare sistemice decât picăturile și servesc în scopul de a reduce producția de lichid intraocular.

11
Aceste medicamente sunt luate de obicei de două până la patru ori pe zi, la intervale de timp
regulate.

1.5.3 Tratamentul chirurgical

Chirurgia laser a devenit din ce în ce mai popular, este considerate ca fiind un pas
intermediar între tratamentul medicamentos și intervențiile chirurgicale tradiționale, Cel mai
frecvent tip de tratament chirurgical efectuat în tratamentul glaucomului cu unghi deschis este
trabeculoplastia. Această procedură durează între 10 și 15 minute, este nedureroasă și poate fi
efectuată fie în cabinetul medicului, fie în ambulatoriu. Fasciculul laser (un fascicul de lumină cu
energie înaltă) este focalizat pe scurgerea ochiului.
Ciclofotocoagularea este o procedură laser aplicată în tratamentul glaucomului cu unghi
deschis care are ca scop reducerea cantității de umoare apoasă în ochi prin distrugerea unei părți a
corpului ciliar, care produce lichidul. Aceste tratamente sunt rezervate pentru utilizarea la ochii
care prezintă un nivel crescut de presiune intaoculară după ce au eșuat alte tratamente tradiționale.
Endoscopia oculară este o tehnică chirurgicală care are la bază fotocoagularea cu laser
parțială a corpul ciliar fără a cauza deteriorarea țesuturilor care se află în jur. Cu ajutorul
ciclofocoagulării endoscopice, instrumentul este plasat în interiorul ochiului printr-o incizie
chirurgicală, astfel încât energia laserului să fie aplicată direct pe țesutul corpului ciliar.

1.6 EVOLUȚIA

Evoluția glaucomului este foarte lentă, de – alungul anilor, încât pacientul de cele mai
multe ori nu observă apariția unor schimbări la nivelul acuității vizuale, decât în stadiile avansate
ale bolii. Dacă nu este tratată corespunzător, în timp boala poate duce la orbire. Chiar și sub
administrarea unui tratament, aproximativ 15% dintre pacienți își pierd vederea în termen de 20
de ani de la diagnosticare. Depistarea la timp a acestei afecțiuni este foarte importantă deoarece
orice deteriorare a vederii până la începerea tratamentului este ireversibilă.
Stadiile evolutive ale glaucomului sunt:
1. STADIUL I SAU INCIPIENT – este stadiul în care limitele câmpului vizual sunt
normale, se caracterizează prin apariția unor modificări, scotoame localizate în regiunile
paracentrale. În acest stadiu al bolii, excavația discului nervului optic este lărgită, dar nu

12
 ajunge la marginea acestuia.
2. STADIUL II SAU EVOLUAT – este stadiul în care apar modificări evidente ale câmpului
vizual în regiunile paracentrale, concomitent cu îngustarea acestuia cu mai mult de 10º în
segmentele superior și inferior.
3. STADIU III SAU AVANSAT – este stadiul care se caracterizează prin îngustare
concentrică a câmpului vizual cu mai puțin de 15º într-un segment, determină o vedere de
tunel. Excavația este subtotală, marginală a discului nervului optic.
4. STADIU IV SAU TERMINAL – este stadiul care se caracterizează prin pierdere totală a
acuității vizuale și a câmpului vizual sau prin păstrarea simțului luminos cu proiecția
incorectă a acestuia. Uneori, se păstrează o porțiune mică a câmpului vizual în segmentul
temporal. Se caracterizează prin excavația totală a discului nervului optic.
În funcție de afectarea funcțiilor vitale, glaucomul poate prezenta următoarea evoluție:
a) Evoluție stabilă – se caracterizează prin lipsa dinamicii negative la evaluarea presiunii
intraoculare și a câmpului vizual pe termen lung (≤ 6 luni).
b) Evoluție instabilă – se caracterizează prin înregistrarea dinamicii negative a presiunii
intraoculare și a câmpului vizual la examinarea repetată.
Complicațiile care pot apărea în evoluția glaucomului sunt:
 Blebită,
 Iridociclită,
 Endoftalmită,
 Hifemă,
 Cataractă,
 Decolare de coroidă,
 Durere oculară,
 Hipotonie oculară,
 Hemoragie intraoculară sau conjunctivală,
 Atalamia,
 Hipotensiune intraoculară,
 Hipertensiune intraoculară,
 Decolare de coroidă,
 Progresia cataractei senilă,

13
  Sclerozarea marginilor trabeculei,
 Scăderea acuității vizuale,
 Reducerea câmpului vizual cu diferite grade de severitate,
 Încălcarea trofismului țesuturilor și a structurilor fondului,
 Orbire.
Profilaxia glaucomului este structurată astfel:
a) Profilaxia primară – se referă la educarea populației privind patologia glaucomatoasă,
precum și creșterea cerințelor față de calitatea vieții. Acest tip de profilaxie poate fi realizat prin
înființarea școlilor sau a unor cursuri de glaucom și cooperarea continuă cu pacientul, crearea unor
programe educaționale pentru educarea pacienților afectați privind factorii de risc, aderența la
tratament, riscul abandonării tratamentului, precum și posibilele reacțiile adverse care pot apărea.
b) Profilaxia secundară sau screening-ul – are ca scop depistarea precoce a glaucomului
încă din fazele incipiente ale bolii. Examenul oftalmologic se efectuează la toate persoanele cu
vârstă cuprinsă între 40 – 64 ani o dată în fiecare an, la toate persoanele peste 65 de ani se
efectuează o dată la fiecare 6 luni, la toate persoanele care fac parte din grupul de risc se efectuează
o dată la fiecare 6 luni.

1.7 PROGNOSTIC

Glaucomul este o afecțiune care prezintă o prevalență crescută și o rată ridicată a orbirii la
nivel mondial. Este considerat ca fiind principala cauză de orbire ireversibilă și a doua cauză
principală de orbire evitabilă la nivel mondial. Se estimează că la finele anului 2021 numărul
persoanelor diagnosticate cu glaucom va crește până la 80 de milioane, dintre care vor fi orbi peste
11 milioane, iar în 2030 se presupune că numărul pacienților cu glaucom se va dubla.
Prevalența glaucomului la nivel mondial este de 2 – 3% la persoanele cu vârsta de peste 40
de ani. Se consideră că în fiecare an o persoană din o mie de persoane se îmbolnăvește de glaucom,
iar această frecvență crește odată cu înaintarea în vârstă, astfel încât în grupul persoanelor cu vârstă
de peste 80 ani prevalența glaucomului ajunge până la 14%.
Glaucomul este una din cauzele principale ale dizabilității populației și continuă să rămână
o problemă complicată în oftalmologia modernă. Pierderea vederii cauzată de glaucom are un

14
impact semnificativ asupra calității vieții din primele stadii ale bolii, iar managementul defectuos
determină creșterea riscului de progresie a bolii și determină pierderea totală a ariei vizuale.
Glaucomul este o patologie care prezintă un impact social major, deoarece duce la orbire
ireversibilă și la dizabilitatea populației. Glaucomul continuă să rămână o afecțiune complicată în
oftalmologia modernă și o problemă de sănătate publică.
Glaucomul poate apărea la orice vârstă, dar apare mai frecvent la persoanele trecute de 45
de ani, care au mai avut cazuri de glaucom în familie. Este o boală progresivă care durează toată
viața, pentru care nu se cunoaște încă niciun tratament care să o poată vindeca. În ciuda multiplelor
posibilităţi terapeutice, unele glaucoame rămân refractare, presiunea intraoculară fiind în
continuare crescută sau apare o progresie nefavorabilă a evoluţiei bolii prin pierderea câmpului
vizual și a vederii.
Distribuția acestor două forme variază considerabil la nivel Mondial, în ţările vestice predomină
glaucomul cu unghi deschis, iar în ţările din Asia de Est este mai frecvent glaucomul cu unghi închis.

15
 CAPITOLUL II. ÎNGRIJIRI SPECIFICE ACORDATE PACIENTULUI
DIAGNOSTICAT CU GLAUCOM

II.1 INTERVENȚII SPECIFICE ALE ASISTENTULUI MEDICAL

Rolul şi responsabilităţile asistentei medicale la internarea sau primirea pacientului

diagnosticat cu Glaucom este de a prelua şi identifica pacientul bolnav, de a ajuta să se acomodeze
la condiţiile de spital şi la programul secţiei, de a asigura un mediu, un climat ambiental optim şi
de siguranţă în salon, de a informa familia pacientului cu privire la Drepturile şi obligaţiile
pacientului.
Igiena corporală începe de la internare, atunci când bolnavul este îmbăiat și deparazitat.
Toaleta generală trebuie efectuată atât de frecvent încât să asigure bolnavului o înfățișare curate,
să prevină apariția de mirosuri neplăcute și orice altă formă de iritație a pielii. Datoria asistentei
medicale este de a asigura pacientului o stare corespunzătoare de igienă, indiferent de vârsta sa, de
poziția, starea fizică sau afectivă.
Rolul asistentei medicale în evaluarea diagnostică este de a identifica pacientul înaintea
oricărei manopere diagnostice, de a obţine consimţământul informat pentru fiecare intervenţie în
parte, de a asigura pregătirea psihică şi fizică a pacientului pentru examinarea clinică, de a participa
la vizită alături de medic, de a pregăti fizic şi psihic pacientul pentru explorările paraclinice la care
urmează să fie supus, însoţește pacientul la investigaţii în condiţii de securitate, respectă şi aplică
protocoalele procedurilor precum și a explorărilor paraclinice, ajută medicul la efectuarea
tehnicilor speciale de investigaţie şi tratament, recoltează produse biologice şi patologice, răspunde
de etichetarea, conservarea, transportul probelor recoltate în timp util la laborator 1.
Determinarea acuităţii vizuale (AV) - Acuitatea vizuală sau vederea centrală reprezintă
aptitudinea ochiului de a percepe detaliile spaţiale. Acestea sunt măsurate prin unghiul sub care
sunt văzute. Toate obiectele sunt văzute sub un unghi format din razele care pleacă din
extremităţile obiectului şi se încrucişează în punctul nodal al ochiului pentru a ajunge pe retină.
Asistenta medicală pregătește materialele necesare pentru efectuarea procedurii: optotipul

1
Leru P. Astmul bronșic, 200 întrebări și răspunsuri. Ed. Medicală Amaltea, București, 2015 pag. 10-120.

16
snellen care este un panou iluminat electric ce conţine 10 rânduri de litere de mărimi diferite
destinate a fi văzute sub un unghi vizual de 5º de la o anumită distanţă. În dreptul fiecărui rând
este precizată distanţa de la care un ochi emetrop le poate citi, trusa cu lentile pentru aprecierea
dioptriei de corecţie, precum și ocluzorul.
Pregătirea pacientului constă în pregătirea psihică, informarea pacientului privind
derularea procedurii, obţinerea acordului şi a colaborării în timpul examinării. Pregătirea fizică se
face prin cercetarea acuității vizuale a fiecărui ochi în parte, acoperindu-se pe rând cu un ocluzor
şi apoi a ambilor ochi simultan. Pacientul va fi aşezat în faţa optotipului iluminat electric, pe un
scaun, la o distanţă de 5 m.
Acuitatea vizuală se consideră a fi normală, de 1 dacă pacientul recunoaşte literele
ultimului rând de la 5 m, dacă vederea este scăzută, pacientul vede numai rândurile cu litere mai
mari, care în mod normal sunt văzute de la distanţe mai mari, iar dacă acuitatea vizuală este mai
mică decât 1/50, examinatorul plimbă degetele prin faţa ochiului, exprimându-se acuitatea vizuală
prin numărarea degetelor la 1 m, 50 cm sau 20 cm. Uneori pacientul percepe doar mişcarea mâinii
sau numai lumina proiectată la nivelul ochiului într-o cameră obscură.
După efectuarea tehnicii pacientul nu necesită îngrijiri deosebite, este ajutat de către
asistenta medicală, în caz de acuitate vizuală redusă, să se deplaseze în salon sau până la
aparţinător.
Tonometria oculară - este o metodă de măsurare a presiunii intraoculare cu ajutorul unui
aparat numit tonometru. Există mai multe tipuri de tonometrii care au la bază acelaşi principiu:
măsurarea deformării corneei sub acţiunea unei forţe externe. Efectuarea acestei tehnici este
indicate pentru control oftalmologic de rutină, mai ales la persoanele cu vicii de refracţie sau
monitorizarea tratamentului antiglaucomatos.
Asistenta medicală pregătește materialele necesare desfășurării procedurii: tonometru
manual (Schiotz) pentru tonometria prin identaţie sau tonometru electronic care afişează pe un
monitor valoarea tensiunii intraoculare, soluţii anestezice oculare, comprese sterile.
Pregătirea psihică a pacientului constă în informarea pacientului privind derularea
procedurii, obţinerea acordului şi a colaborării în timpul examinării. Pregătirea fizică implică
respectarea unor reguli și principii de bază: pacientul nu bea mai mult de 400 - 500 ml lichid înainte
de test, nu consumă alcool cu cel puţin 12 ore înainte de test, nu fumează, se îndepărtează lentilele
de contact, se aşază pacientul în decubit dorsal pe o canapea, fără pernă, se instilează în ambii ochi

17
câte 1 - 2 picături de soluţie anestezică indicată de medicul specialist, se cere pacientului să rămână
nemişcat, să nu tuşească, să nu clipească sau să strângă pleoapele deoarece orice mişcare de acest
tip poate mări presiunea intraoculară, pacientul va fi rugat să - şi fixeze privirea asupra unui punct
fix de pe tavan în timp ce medicul va apăsa uşor corneea cu tija tonometrului pentru câteva
secunde. Se notează valoarea TIO indicată de tonometru.
După efectuarea procedurii se anunţă pacientul că s-ar putea să aibă o senzaţie de
furnicătură la nivelul ochiului în următoarele 24 ore și se interzice purtarea lentilelor de contact
cel puţin 2 ore după efectuarea testului.
Oftalmoscopia directă - este un procedeu optic de examinare a polului posterior al
globului ocular, al corpului vitros, corp ciliar, papila nervului optic, retină, coroidă. Oftalmoscopia
este indicate a fi realizată în cazul instalării unor boli sistemice: HTA, AVC, boli oculare: glaucom,
retinopatie diabetică.
Pregătirea psihică a pacientului constă în informarea pacientului privind derularea
procedurii, obţinerea acordului şi a colaborării în timpul examinării. Pregătirea fizică presupune:
se instilează o soluţie midriatică (atropină, mydrum) pentru dilatarea pupilei, după care se conduce
pacientul în camera obscură pentru examinare.
Medicul se aşază aproape de pacient şi cu oftalmoscopul la ochi se apropie la 5 cm de
ochiul pacientului, proiectând fasciculul luminos prin pupilă, se examinează ochiul drept al
pacientului cu ochiul drept al medicului oftalmolog şi ochiul stâng cu ochiul stâng al
examinatorului. Imaginea obţinută este mărită de 15-20 ori, după care se cercetează papila nervului
optic, vasele retiniene, regiunea peripapilară, regiunea maculară şi periferia retinei.
După procedură se explică pacientului că din cauza pupilei mărite s-ar putea să vadă dublu
până la resorbţia soluţiei midriatice, să poarte ochelari fumurii pentru că are fotofobie, să evite
şofatul şi expunerea la soare.
Asistenta medicală identifică pacientul, verifică încă o data prescripţia medicală la patul
pacientului, în momentul administrării, realizează o fricţiune hidroalcoolică a mâinilor sau se face
un lavaj simplu înainte de fiecare distribuire, păstrează medicamentele în blisterele sau formele de
condiţionare proprii, până când sunt luate, decupează blisterul cu foarfeca dacă medicamentul nu
este condiţionat într-o alveolă individuală, pune medicamentele pentru ora prescrisă într-un
păhărel cu întrebuinţare unică, înainte de a le da pacientului, explică pacientului modalităţile de
luare a medicamentelor: pe nemâncate (à jeun), în timpul mesei sau după masă, cu un pahar cu

18
apă, pentru capsule, tablete, comprimate, dizolvat în apă, pentru comprimatele care se dizolvă sau
pentru pulberi, fără diluţie pentru siropuri, suspensii sau pentru comprimatele care se
administrează sublingual. Nursa supraveghează fiecare administrare să fie corectă: doza/orar, mod
de administrare conform recomandării medicale. Măsoară funcţiilor vitale înainte, în timpul și
după administrare în funcţie de medicament pentru a identifica efectele benefice si cele
indezirabile, consemnează semnele de necomplianță la tratament. Apreciază nivelului de
conştiență al pacientului pe durata tratamentului.
Asistenta medicală are obligația să asigure și să supravegheze alimentaţia zilnică a
pacientului, supraveghează îndeaproape respectarea obiectivelor şi a dietei conform indicaţiilor
medicale, cunoaşte, respectă şi se implică în distribuirea meselor, a alimentelor în funcţie de starea
generală şi particulară a pacientului, asigură repausul alimentar preoperator şi regimul restrictiv
postoperator, stabileşte bilanţul hidric.
Cadrul medical va explica și va verifica înțelegerea dietei recomandate de medic strict
bazată pe patologie: consumul în cantități crescute a fructelor și a legumelor, carne de pește (cod,
somon, macrou, hering, halibut), ulei de măsline extravirgin, semințe de in, rozmarin, ghimbir,
turmeric.
Alte roluri specifice ale asistenței medicale sunt: respectă intimitatea și confidențialitatea
datelor pacientului, utilizează și înțelege semnificația activităților verbale și nonverbale în comu-
nicarea cu pacientul și cu familia acestuia, educă pacientul și familia în privința igienei alimen-
tare, educă pacientul și familia pentru respectarea conduitei terapeutice și importanța continuării
tratamentului, a reevaluării clinice și paraclinice periodice, a dispensarizării. Se recomandă
înţelegere empatică şi cu tact în comunicarea cu pacientul pentru reducerea disconfortului psihic
creat de frica de spital. I se oferă pacientului informaţii clare legate de fiecare investigație după
care se cere consimţământul scris al pacientului conştient sau în caz contrar al familiei.

19
II.2 STUDIU DE CAZ

CULEGEREA DATELOR
Iniţialele pacientului: M.F.
Vârsta: 38 ani
Sexul: masculin
Starea civilă: căsătorit
Nr. copii: 3
Religie: ortodox
Profesia: șofer
Ocupaţia: șofer
Condiţii la locul de muncă: îşi desfăşoară activităţile mai mult prin țară și în străinătate
Mediul de locuit (urban/rural): urban
Casă/apartament: casă
Nr. camere: 5
Locuieşte (singur/cu soţ(ie)/cu copiii/cu părinţii/instituţionalizat): locuieşte cu soția și copilul
STIL DE VIAŢĂ:
Obiceiuri:
- alimentare (dietă/regim): dietă bogată în grăsimi,
- de muncă: lucrează mult noaptea
- de a se odihni şi dormi: se odihneşte maxim 3 ore pe noapte
- de a practica exerciţii fizice/mişcare: sedentar
- de a petrece timpul liber: citeşte ziarul, se joacă jocuri pe telefon
- consumă alcool (da/nu/ocazional)(felul băuturii/cantitatea): ocazional băuturi alcoolice
- fumează (da/nu/ocazional)(nr. ţigări/zi): nu
Parametri actuali ai stării de sănătate:
Greutate: 78 kg
Înălţime: 170 cm
Grup sangvin: O (I)
Rh: (+)
Alergii cunoscute: nu

20
Proteză dentară (da/nu): nu
Stimulator cardiac/din anul (da/nu): nu
Alte proteze: nu
Lentile de contact/ochelari (da/nu): nu
Operaţii/intervenţii/anul: nu
Afecţiuni care îi limitează activitatea:
- afecţiuni respiratorii: nu
- afecţiuni cardiace: nu
- afecţiuni locomotorii: nu
- afecţiuni senzoriale: nu
- alte afecţiuni:
Antecedente heredo-colaterale: - Mama: decedată – Adenocarcinom scoamos bazo-celular
- Neagă TBC, HIV în familie
Antecedente personale patologice: boli ale copilăriei: varicelă, rujeolă

INFORMAȚII LEGATE DE BOALĂ:

Motivele internării: Pacient în vârstă de 38 ani, se prezintă la Spitalul Clinic Județean de
Urgențe Oradea, prin intermediul Serviciului de Primiri Urgențe cu fotofobie, lăcrimare, congestia
ochilor, durere violentă asociată cu hemicranie, cornee tulbure, deplasare deficitară, agitație,
insomnie, risc de accidente.
Istoricul bolii: Simptomatologia prezentă a debutat în urmă cu 2 ani scăderea acuității
vizuale care s-a accentuat treptat, blefarospasm, fotofobie, lăcrimare, hemicranie, cornee
transparentă.

EXAMEN OBIECTIV PE APARATE

Stare generală: alterată
- Starea tegumentelor și a mucoaselor: tegumente transpirate, roșiatice, deshidratate
- Sistemul ganglionar: ganglioni nepalpabili,
- Țesutul muscular: la inspecție integru,
- Sistemul celulo-adipos slab reprezentat,
- Aparatul respirator: normal

21
- Aparatul cardiovascular: bradicardie, palpitații,
- Aparatul digestiv: normal,
- Aparatul uro-genital: normal,
- Sistem nervos: agitație, anxietate.

ANALIZE, INVESTIGATII
Uree = 36,38 MONO% = 6.049%
Creatinină = 0,82 mg/dl EOS% = 6.564%
WBC = 15000 1000/uL BASO% = 1,544%
NEU = 2.507 1000/uL RBC = 4.555 10.6/ uL
LYM = 2.027 1000/ uL HGB = 14490 G/DL
MONO = 0.320 1000/uL HCT = 42.660%
EOS = 0.347 1000/uL MCV = 93650 fL
BASO = 0.082 1000/ uL MCH = 31.810 pg
NEU% = 47.470% PT (sec) = 13,7 sec
PCR = 456 PT (%) = 83,3%
INR = 1,12 INR APTT (sec) = 32,1

Diagnostic medical la internare: GLAUCOM CONGENITAL

Data internării: 05.02.2021
Data externării: 11.02.2021

EVALUARE PRIMARĂ
PARAMETRII STĂRII DE SĂNĂTATE LA INTERNARE

Temperatură Puls Tensiunea Respirație Greutate Stare

arterială /înălțime generală
36,8 grade C 78 bătăi/min 110/58 18 70 kg Alterată
mmHg 170 cm

22
 EVALUAREA RISCULUI DE A DEZVOLTA ESCARE ȘI PACIENȚII LA RISC

GRILĂ NORTON DE EVALUARE A ESCARELOR

Starea fizică Starea Mobilitate Activitatea Incontinența Scor
mentală
1.foarte rea, 1.stupoare, 1.imobil, 1.dependent, 1.da, <12-risc foarte
2.mediocră, 2.confuzie, 2.limitată, 2.ajutor des, 2.des, înalt
3.medie, 3.apatic, 3.ușor 3.ajutor rar, 3.ocazional, 14-12-risc înalt
4.bună. 4.alert. afectată, 4.independent. 4.nu. 16-14-risc scăzut
4.completă.
Data/scor Data/scor Data/scor Data/scor Data/scor Data/scor
05.02.2021 05.02.2021 05.02.2021 05.02.2021 05.02.2021 05.02.2021
2 3 2 2 2 11

EVALUAREA RISCULUI DE CĂDERE (STRATIFY – Oliver M Total

Britton)

1. A fost pacientul internat pentru cădere sau a căzut în salon după internare 0
Da=1, Nu=0
2. Este pacientul agitat? 1
Da=1, Nu=0
3. Sunt funcțiile zilnice afectate de vederea deficitară? 0
Da=1, Nu=0
4. Solicită frecvent să meargă la toaletă? 0
Da=1, Nu=0
5. E necesar ajutorul/ supravegherea pentru a se deplasa? 1
Da=1, Nu=0
SCOR TOTAL ( > 2=risc de cădere) =2

SCOR DE DEPENDENȚĂ LA INTERNARE:

○ 1 = independent
● 2 = dependență moderată,
○ 3 = dependență majoră,
○ 4 = dependență totală.

23
 FIŞĂ DE EVALUARE A DURERII

Numele M. Prenumele F.
Varsta 38 ani
** Se va nota prin incercuirea zonei dureroase si cu sageata se va indica zona de iradiere
Intensitatea durerii(Se va marca cu X intensitatea)

1 2 3 4 5 6 x 7 8 9 10

Caracteristici
Debut BRUSC
Durata CONTINUU
Frecventa DES

Durerea este: X Acuta Cronica de …5…zile

Declansata / agravata de: ………tuse………….

……………………………………………………
Caracter
Superficial Pulsatil● Intepator
Sfasietor Arsura Ascutit
Iradiaza Adanc Amorteli
Crampa Difuza● ………..…

Este insotita de: Cefalee Greturi

Ameteli x Alte: ………frisoane………………...

Durerea influențează/produce:
● disconfort, ● deficit de igienă, ○ poftă de mâncare,
○ alte mobilități fizice, ○ atenția, ○ sentimente/relații, ○ altele.........

Antialgice folosite:● Da Nu; Daca da, atunci de care: ........Algocalmin....

În ce măsura v-a ajutat: Foarte putin Ameliorat ● a incetat durerea

24
MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ
RESPIRAȚIA/CIRCULAȚIA
○ dispnee, ○ HTA, hTA, ○ tahicardie,
○ tuse, ○ bradicardie, ○ puls aritmic,
○ tiraj, ○ paloare, ○ cianoză,
○ cornaj, ○ monitorizat,
○ wheezing, ○ altele.
○ protezat respirator,
COMUNICARE
Stare mentală:
● anxietate, ○ obnubilat,
○ orientat/ dezorientat temporo-spațial,
Capacitate senzorială:
○ cecitate, ○ surzitate,
○ hipoacuzie, ○ protezare auditivă
Comunicare verbală:
● limba vorbită: română,
○ afazie, ○ dizartrie, ○ surdo-mut,
○ altele.
ELIMINARE
Urină:
○ poliurie, ○ polachiurie,
○ oligurie, ○ anurie
○ disurie, ○ hematurie,
○ retenție de urină,
○ glob vezical,
○ incontinență urinară,
○ cateterizare uretero-vezicală,
○ altele.
Expectorație/ spută:
○ aspect/cantitate:
○ hemoptizie, ○ vomică,
CURĂȚENIA/TEGUMENTELE
○ carență de igienă,
○ tegumente murdare,
○ păduchi, ○ altele,
● necesită ajutor/ suplinire la igiena corporală,
○ aspectul pielii,
○ escară de decubit,
○ plagă.
A EVITA PERICOLE
○ alergii,
○ comportament agresiv,
○ autoagresiune,
Durere: ○ Nu, ● Da
Evaluarea durerii:
○ localizare: durere severă, hemicranie
○ intensitate: severă,
○ caracter: difuz,
○ factorii care îi cresc/ diminuează intensitatea:
efort
○ altele.
MIȘCARE/ POSTURA
●mobilizare cu ajutor,
Scaun: Dificultate de deplasare- deplasare cu:
( nr. scaune/ zi, ○ cadru, ○ cărucior
aspect) Mobilitate redusă sau absentă:
○ diaree, ○ paralizie,○ pareză,
○ constipație, ○ distrofie musculară,
○ melenă, Poziții vicioase ale corpului/
○ rectoragie,○ altele. membrelor:
Deformări ale coloanei vertebrale:
Vărsături
○ cifoză,○ scolioză,○ lordoză.
(nr./aspect):
Deformări ale membrelor:
○ hematemeză,
○ genu valgum,○ genu varum,
● altele:
○ echilibru pierdut/ vertij,
○ poziție antalgică:
○ amenoree,
○ poziție impusă terapeutic: în decubit
○ dismenoree,
lateral
○ metroragie,
25
○ altele ○ menoragie, A ÎNVĂȚA SĂ-ȘI GESTIONEZE
Transpirația: ○ leucoree SĂNĂTATEA
○ diaforeză, ○ hiperhidroză patologică ○ refuzul de a ști,
○ edeme,○ascită, ○ comportamentul inadecvat,
○ anasarcă. ● cere informații

TEMPERATURA CORPULUI: SOMN ȘI ODIHNĂ

○ subfebrilitate, ● treziri nocturne frecvente,
○ febră moderată, ○ ațipiri diurne, ● oboseală,
○ febră ridicată, ● astenie, ○ coșmar,
○ hiperpirexie, ○ frisoane, ○ iritabilitate, ○ sforăit,
○ convulsii febrile, ○ apnee,
○ hipotermie. ○ utilizarea somniferelor

ALIMENTAȚIE/ HIDRATARE A FI UTIL ( A FI PREOCUPAT ÎN

○ obezitate, ○ cașexie, VEDEREA REALIZĂRII)
● deshidratare, ○ neparticiparea la îngrijiri,
● inapetență/anorexie, ● apatie, ○ tristețe,
○ masticație dificilă○ disfagie, ○ descurajare, ○ depresie,
● greață,○ bulimie/ polifagie, ○ resemnare, ○ sentiment de
○ polidipsie. inferioritate

Alimentație: CREDINȚELE RELIGIOASE

● naturală:● activă,○ pasivă ○ religia,
○ artificială: ○ parenterală, ○ refuzul unor proceduri
sondă nazo-gastrică,
○ regim alimentar impus postoperator,
○ obișnuințe alimentare

ÎMBRĂCARE/ DEZBRĂCARE A SE RECREA

○ dificultate/ incapacitate de a se îmbrăca/ dezbrăca, ○ obiceiuri de a se destinde,
○ nevoie de ajutor, ● dezinteres/ refuz de a participa la
○ refuză să se îmbrace/ dezbrace, activități,
○ credințe/ religie. ○ incapacitate de a îndeplini o
activitate.

Datele au fostcolectate de la ● PACIENT □ APARȚINĂTORI

26
 PROBLEME DE ÎNGRIJIRE

RESPIRAȚIA/ CIRCULAȚIA SOMN ȘI ODIHNĂ

○ alterarea respirației/ respirație deficitară, ● insomnie,● oboseală/ disconfort,
○ obstrucția căilor respiratorii, ● dificultate/ incapacitate de a se odihni,
○ circulație inadecvată,○ alterarea vocii ○ hipersomnie.

COMUNICARE ELIMINARE
○ agresivitate, ○ eliminare urinară inadecvată cantitativ sau
○ comunicare ineficientă la nivel senzorio- calitativ, ○ oligurie
motor, ○ incontinență de urină/ materii fecale,
● comunicare ineficientă la nivel ○ diaree,○ constipație,
intelectual, ○ eliminare menstruală/ vaginală inadecvată,
● izolare socială, ○ diaforeză, ○ expectorație, ○ deshidratarea,
○ perturbarea comunicării familiale, ○ eliminări patologice ( tub de dren/otică/ oculară/
○ atingerea integrității funcției și rolului secreție din plagă, sondă nazogastrică, vărsături).
sexual.

ALIMENTAȚIE/ HIDRATARE EVITAREA PERICOLELOR / SĂ NU

● alimentație/ hidratare inedecvată prin
deficit,
○ alimentație/hidratare inadecvată prin
surplus,
○ dificultate/ incapacitate de a se alimenta/
hidrata,
● refuz de a urma regimul,
● regim alimentar impus terapeutic
RĂNEASCĂ PE ALȚII
● durerea acută sau cronică,
● anxietate/ frică,
● stare depresivă,
● pierderea stimei de sine,
○ pierderea imaginii de sine,
● risc de accident/ complicații/ de violență față de
sine/ față de alții/ infecțios față de mediu,
○ alterarea integrității psihice.

CURĂȚENIE/ TEGUMENTE MIȘCARE/ POSTURA

● dificultate/ incapacitate de a-și face ● dificultate/ incapacitate de a se mișca,
îngrijirile de igienă, ○ refuz de a face activități fizice,
● carențe de igienă, ● postură inadecvată,
○ alterarea tegumentelor/ mucoaselor/ ○ necoordonarea mișcărilor,
fanerelor ○ hiperactivitate,
○ dezinteres/ refuz față de măsurile de ● repaus impus terapeutic.
igienă.

TEMPERATURA CORPULUI A ÎNVĂȚA SĂ-ȘI GESTIONEZE SĂNĂTATEA

○ hipotermie, ● cunoștințe insuficiente privind gestionarea
● hipertermie sănătății,

27
 ○ dificultate de a învăța gestionarea propriei
sănătăți.

CREDINȚELE RELIGIOASE SĂ SE RECREEZE

○ dificultate de a participa la activitățile ● dificultate/ incapacitate/ refuz de a participa la
religioase, activități recreative,
○ culpabilitate/ frustrare, ● dezinteres de a participa la activități recreative.
○ neliniște față de sensul propriei existențe.

SCOR DE DEPENDENȚĂ LA INTERNARE:

○ 1 = independent
● 2 = dependență moderată,
○ 3 = dependență majoră,
○ 4 = dependență totală.

NEVOIA MANIFESTĂRI DE PROBLEME DE SCOR DE

FUNDAMENTALĂ DEPENDENȚĂ ÎNGRIJIRE DEPENDENȚĂ
1. A respira și a avea o 1
bună circulație
2.A se alimenta și hidrata Anorexie, lipsa poftei Alimentație deficitară 2
de mâncare
3. A comunica iritabilitate, comunicare Comunicare ineficientă 2
afectivă ineficientă
4.A se mișca și a avea o 1
bună postură
5.A dormi, a se odihni Insomnie, agitație, Dificultate de a dormi și 2
somn superficial, a se odihni
neodihnitor
6. A se îmbrăca, dezbrăca 1
7. A-și menține 1
temperatura corpului în
limite normale

28
 8. A fi curat, Tegumente Deshidratare accentuată 2
îngrijit, a-și proteja
descuamate,
tegumentele și
mucoasele deshidratate,
9. A evita Anxietate, agitație, Risc de cădere 2
pericolele
neliniște
10. A elimina Transpirații abundente, Eliminare inadecvată 2
expectorație
mucopurulentă
11.A-și practica 1
religia
12.A fi util (a fi 1
preocupat în
vederea realizarii)
13.A se recreea Apatie, anxietate Recreere deficitară 2

14.A învăța să-și păstreze Neliniște, nesiguranță, Cunoștințe insuficiente 2

sănătatea
depresie despre boală
 SCOR DE  TOTAL
DEPENDENȚĂ 22
LA Nivel de
INTERNARE: dependență
moderată

PRIORITIZAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENȚĂ

PROBLEME ACTUALE:
1. Deplasare deficitară datorită tulburării oculare,
2. Somn neodihnitor, treziri frecvente,
4. Alimentație necorespunzătoare, insuficientă,
5. Igienă deficitară datorită procesului infecțios prezent,
6. Comunicare ineficientă din punct de vedere senzorial, afectiv
7. Cunoștiințe insuficiente referitoare la patologie.

29
PROBLEME POTENȚIALE:
1. Risc de apariție a complicațiilor datorită cunoștințelor insuficiente deținute de pacient.
STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENȚĂ
Total 22 puncte = Nivel de dependență 2
Pacientul prezintă un grad de dependență moderată

DIAGNOSTICE DE NURSING:
1. Dificultate în a se odihni din cauza trezirilor frecvente generate de dispnee, anxietate și
durere musculară manifestată prin somn superficial, insuficient, neodihnitor, agitație,
neliniște, stare de disconfort, stare de veghe prelungită, coșmaruri, tulburare paroxistică
de somn, stare de spaimă.
2. Alimentație și hidratare neadecvată prin deficit datorată prezenței procesului infecțios
prezent manifestat prin anorexie, greață, senzație de plenitudine, dureri epigastrice,
senzație de durere la deglutiție.
3. Igienă deficitară datorită patologiei prezente manifestată prin tegumente murdare,
deshidratate, descuamate, la nivelul nasului există cruste și rinoree.
4. Comunicare ineficientă datorită mediului spitalicesc.
5. Dificultate de recreare datorită spitalizării îndelungate manifestată prin oboseală,
slăbiciune, nesiguranță, stări de încordare, lipsă de interes față de activitățile curente.
6. Vulnerabilitate față de complicații datorită patologiei prezente manifestată prin deținerea
cunoștințelor insuficiente despre boală, ignoranță față de dobândirea de noi cunoștințe, nu
respectă sfaturile medicale, este refractar, scăderea puterii de judecată, amnezie de fixare.

30
 Plan de îngrijire al pacientului M.F.

Ziua 1 de spitalizare Data: 05.02.

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII EDUCAȚIE

FUNDAMENTALĂ DE OBIECTIVE PENTRU EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE SĂNĂTATE
1. Nevoia de a se mișca Risc de cădere Pacientul să fie în -am ajutat și însoțit -am administrat la - am pus în Data 06.02
și a avea o bună datorită scăderii siguranță și să pacientul în indicația valoare cultura În urma
postură acuității vizuale aibă o postură efectuarea medicului fizică procedurilor
manifestată prin bună în termen de mișcărilor și a medicamentele (gimnastica, efectuate
deplasare 3 zile deplasărilor, indicate: sport), a pacientul
deficitară, tulburare -am stabilit cu Algocalmin 1fx3 excursiilor și a prezintă o
vizuală bolnavul un ori/zi vieții în aer liber, postură
program de folosirea îmbunătățită.
exerciții ușoare factorilor naturali
pentru a întreținea de întărire a
musculaturii, a organismului: aer,
tonusului muscular, soare.
-am învățat
pacientul cum să își
schimbe poziția
mai ușor, să-și
mențină picioarele
mai ridicate decât
planul corpului
2. Nevoia de a fi curat, Igienă deficitară Prevenirea -am schimbat -la indicația -am conștientizat Data 06.02
îngrijit, de a proteja datorită patologiei apariției poziția pacientului medicului am pacientul în - manifestări
tegumentele și prezente complicațiilor în tot la 2 ore, ajutat pacientul să legătură cu ameliorate:
mucoasele. manifestată prin termen de 3 zile -am ajutat pacientul își instileze importanța miros
tegumente să-și efectueze picăturile menținerii curate dezagreabil
murdare, toaleta zilnică, recomandate a tegumentelor - manifestări
deshidratate, absente:

31
 descuamate, ochii - am ajutat pentru prevenirea senzația de
lăcrimând pacientul să își facă îmbolnăvirilor mâncărime la
baie, nivelul
– am pregătit tegumentelor,
materialele pentru Obiectiv
efectuarea băi nerealizat:
-am pregătit cada - manifestări
pentru baie, noi: rinoree,
- am ajutat fisuri ale
pacientul să-și buzelor, barba
schimbe atitudinea murdară,
față de aspectul aspră, glosită,
său fizic și față de halenă fetidă,
îngrijirile igienice, carii dentare
-am ajutat pacientul
să își efectueze
corespunzător
toaleta ochilor
3. Nevoia de evita Risc de cădere Pacientul să aibă -am asigurat un -am învățat 06.02
pericolele datorită tulburării o stare generală climat de calm și pacientul despre În urma
de vedere ameliorată în de securitate, necesitatea procedurilor
manifestată prin decurs de 2 zile -am petrecut cât respectării realizate
pierderea mai mult timp cu repausului la pat junghiul
echilibrului, pacientul pentru a-l toracic este
deplasare supraveghea și diminuat în
îngreunată îngriji intensitate
4. Nevoia de a se Alimentație și Pacientul să aibă -am învățat -la indicația - am învățat Data 06.02
alimenta și a se hidratare o alimentație pacientul despre medicului am pacientul cum să- Obiectiv
hidrata neadecvată prin corespunzătoare necesitatea urmării administrat și ajusteze realizat
deficit datorată în decurs de 24 unei diete, vitamine: B1, B6 alimentația în
prezenței ore -am ajutat pacientul 2x1f/zi pe cale i.v funcție de
procesului infecțios să se alimenteze, pentru întărirea numărul de calorii
prezent manifestat metabolismului necesare zilnic,

32
 prin anorexie, - am întrerupt
greață, senzație de regimul alimentar
plenitudine, normal și l-am
disfagie, aplicat pe cel
dietetic,
-am administrat
lichide pentru a
preveni
deshidratarea în
cantități mici, la
intervale scurte de
timp,
-am servit pacientul
cu mâncarea caldă
la o temperatură
moderată, la ore
regulate, prezentată
culinar cât mai
apetisant,
- am supravegheat
și încurajat
pacientul să
mănânce numai
alimentele permise,
-am susținut psihic
și încurajat
pacientul.
5. Nevoia de a dormi și a Dificultate în a se Pacientul să -am asigurat un -am administrat la - am învățat Data 06.02
se odihni odihni din cauza prezinte somn climat de liniște și indicația pacientul să Obiectiv
trezirilor frecvente odihnitor câte 5 calm în salon, medicului practice tehnici de realizat
generate de ore pe noapte în -am aerisit salonul, medicația relaxare, exercitii
dispnee, anxietate decurs de 24 ore - am identificat indicată: Anxiar respiratorii cateva
și durere musculară prin discuție cu 1mg seara minute

33
 manifestată prin pacientul cauza înainte de culcare,
somn superficial, insomniei, -am învățat
insuficient, - am întocmit un pacientul care se
neodihnitor, program de odihnă trezește devreme,
agitație, neliniște, corespunzător să se ridice din
stare de disconfort, organismului pat câteva minute,
stare de veghe să
prelungită, citească, să
coșmaruri, asculte muzică,
tulburare apoi să se culce
paroxistică de din nou
somn, stare de
spaimă.
6. Nevoia de a comunica Comunicare Asigurarea -am liniștit -am ajutat Data 06.02
ineficientă datorită securității afective pacientul, pacientul să se - manifestări
mediului pe perioada -am explicat liniștească, i-am ameliorate:
spitalicesc internării în 2 necesitatea explicat evoluția agitație,
manifestată prin zile. colaborării cu bolii sub - manifestări
comunicare echipa medicală, tratament și absente:
afectivă ineficientă, -am antrenat necesitatea izolare,
confuzie, tulburări pacientul la conversației cu Obiectiv
de gândire, izolare, activități care să îi cei din jur. nerealizat:
iritabilitate, dea sentimentul de - manifestări
anxietate. utilitate, noi:
-am facilitat vizita comunicare
aparținătorilor afectivă
ineficientă,
confuzie,
tulburări de
gândire
7. Nevoia de a se recrea Dificultate de Să-și exprime -am asigurat -am învățat Data 06.02
recreare datorită interesul în liniștea în salon; pacientul metode
spitalizării îndeplinirea de relaxare, de

34
 îndelungate activităților - am facilizat recreere pentru a - manifestări
manifestată prin recreative în accesul la putea să ameliorate:
oboseală, termen de 3 zile. biblioteci, sali de reacționeze oboseală
slăbiciune, lectura sau procura corespunzător la - manifestări
nesiguranță, stări carti, reviste tratament. absente:
de încordare, slăbiciune
lipsă de interes față Obiectiv
de activitățile nerealizat:
curente - manifestări
noi:
nesiguranță,
stări de
încordare, lipsă
de interes față
de activitățile
curente
8. Nevoia de a învăța Cunoștințe Pacientul să-și -am evaluat -am promovat Data 06.02
cum să-și păstreze insuficiente și însușească capacitatea de lecții despre - manifestări
sănătate informații despre cunoștințele înțelegere a prevenirea și ameliorate:
patologia prezentă despre boala în pacientului, menținerea stării ignoranță față
manifestată prin cauză, factorii -am adus la de sănătate, de dobândirea
deținerea care o cunoștința precum și de noi
cunoștințelor favorizează, care pacientului toate ameliorarea cunoștințe,
insuficiente despre o determină, complicațiile care calității vieții, - manifestări
boală, ignoranță măsuri de pot să însoțească -am educat absente: fuga
față de dobândirea prevenire a boala sa pacientul în de idei,
de noi cunoștințe, complicațiilor în vederea prevenirii Obiectiv
nu respectă 3 zile. apariției nerealizat:
sfaturile medicale, complicațiilor și a - manifestări
este refractar, recidivelor. noi: scăderea
scăderea puterii de puterii de
judecată, amnezie judecată,
de fixare. nu respectă

35
 Ziua 2 de spitalizare Data: 06.02

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII EDUCAȚIE

FUNDAMENTALĂ DE OBIECTIVE PENTRU EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE SĂNĂTATE
1. Nevoia de a se mișca Risc de cădere Pacientul să fie în -am ajutat și însoțit -am administrat la - am pus în Data 07.02
și a avea o bună datorită scăderii siguranță și să pacientul în indicația valoare cultura În urma
postură acuității vizuale aibă o postură efectuarea medicului fizică procedurilor
manifestată prin bună în termen de mișcărilor și a medicamentele (gimnastica, efectuate
deplasare 2 zile deplasărilor, indicate: sport), a pacientul
deficitară, tulburare -am stabilit cu Algocalmin 1fx3 excursiilor și a prezintă o
vizuală bolnavul un ori/zi vieții în aer liber, postură
program de folosirea îmbunătățită.
exerciții ușoare factorilor naturali
pentru a întreținea de întărire a
musculaturii, a organismului: aer,
tonusului muscular, soare.
-am învățat
pacientul cum să își
schimbe poziția
mai ușor, să-și
mențină picioarele
mai ridicate decât
planul corpului
2. Nevoia de a fi curat, Igienă deficitară Prevenirea -am schimbat -la indicația -am conștientizat Data 07.02
îngrijit, de a proteja datorită patologiei apariției poziția pacientului medicului am pacientul în - manifestări
tegumentele și prezente complicațiilor în tot la 2 ore, ajutat pacientul să legătură cu ameliorate:
mucoasele. manifestată prin termen de 2 zile -am ajutat pacientul își instileze importanța miros
tegumente să-și efectueze picăturile menținerii curate dezagreabil
murdare, toaleta zilnică, recomandate a tegumentelor - manifestări
deshidratate, - am ajutat pentru prevenirea absente:
descuamate, ochii pacientul să își facă îmbolnăvirilor senzația de
lăcrimând baie, mâncărime la

36
 – am pregătit nivelul
materialele pentru tegumentelor,
efectuarea băi Obiectiv
-am pregătit cada nerealizat:
pentru baie, - manifestări
-am ajutat pacientul noi: rinoree,
să își efectueze fisuri ale
corespunzător buzelor,
toaleta ochilor
3. Nevoia de evita Risc de cădere Pacientul să aibă -am asigurat un -am învățat 07.02
pericolele datorită tulburării o stare generală climat de calm și pacientul despre Obiectiv
de vedere ameliorată în de securitate, necesitatea realizat
manifestată prin decurs de 24 ore -am petrecut cât respectării
pierderea mai mult timp cu repausului la pat
echilibrului, pacientul pentru a-l
deplasare supraveghea și
îngreunată îngriji
4. Nevoia de a comunica Comunicare Asigurarea -am liniștit -am ajutat Data 07.02
ineficientă datorită securității afective pacientul, pacientul să se Obiectiv
mediului pe perioada -am explicat liniștească, i-am realizat
spitalicesc internării în 24 necesitatea explicat evoluția
manifestată prin ore colaborării cu bolii sub
comunicare echipa medicală, tratament și
afectivă ineficientă, -am antrenat necesitatea
confuzie, tulburări pacientul la conversației cu
de gândire, izolare, activități care să îi cei din jur.
iritabilitate, dea sentimentul de
anxietate. utilitate,
-am facilitat vizita
aparținătorilor
5. Nevoia de a se recrea Dificultate de Să-și exprime -am asigurat -am învățat Data 07.02
recreare datorită interesul în liniștea în salon; pacientul metode
spitalizării îndeplinirea de relaxare, de

37
 îndelungate activităților - am facilizat recreere pentru a - manifestări
manifestată prin recreative în accesul la putea să ameliorate:
oboseală, termen de 2 zile. biblioteci, sali de reacționeze oboseală
slăbiciune, lectura sau procura corespunzător la - manifestări
nesiguranță, stări carti, reviste tratament. absente:
de încordare, slăbiciune
lipsă de interes față Obiectiv
de activitățile nerealizat:
curente - manifestări
noi:
nesiguranță,
stări de
încordare,
6. Nevoia de a învăța Cunoștințe Pacientul să-și -am evaluat -am promovat Data 06.02
cum să-și păstreze insuficiente și însușească capacitatea de lecții despre - manifestări
sănătatea informații despre cunoștințele înțelegere a prevenirea și ameliorate:
patologia prezentă despre boala în pacientului, menținerea stării ignoranță față
manifestată prin cauză, factorii -am adus la de sănătate, de dobândirea
deținerea care o cunoștința precum și de noi
cunoștințelor favorizează, care pacientului toate ameliorarea cunoștințe,
insuficiente despre o determină, complicațiile care calității vieții, - manifestări
boală, ignoranță măsuri de pot să însoțească -am educat absente: fuga
față de dobândirea prevenire a boala sa pacientul în de idei,
de noi cunoștințe, complicațiilor în vederea prevenirii Obiectiv
nu respectă 2 zile. apariției nerealizat:
sfaturile medicale, complicațiilor și a - manifestări
este refractar, recidivelor. noi: scăderea
scăderea puterii de puterii de
judecată, amnezie judecată,
de fixare. nu respectă
sfaturile
medicale

38
 Ziua 3 de spitalizare Data: 07.02

NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENȚII EDUCAȚIE

FUNDAMENTALĂ DE OBIECTIVE PENTRU EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE SĂNĂTATE
1. Nevoia de a se mișca Risc de cădere Pacientul să fie în -am ajutat și însoțit -am administrat la - am pus în Data 08.02
și a avea o bună datorită scăderii siguranță și să pacientul în indicația valoare cultura Obiectiv
postură acuității vizuale aibă o postură efectuarea medicului fizică realizat
manifestată prin bună în termen de mișcărilor și a medicamentele (gimnastica,
deplasare 24 ore deplasărilor, indicate: sport), a
deficitară, tulburare -am stabilit cu Algocalmin 1fx3 excursiilor și a
vizuală bolnavul un ori/zi vieții în aer liber,
program de folosirea
exerciții ușoare factorilor naturali
pentru a întreținea de întărire a
musculaturii, a organismului: aer,
tonusului muscular, soare.
-am învățat
pacientul cum să își
schimbe poziția
mai ușor, să-și
mențină picioarele
mai ridicate decât
planul corpului
2. Nevoia de a fi curat, Igienă deficitară Prevenirea -am schimbat -la indicația -am conștientizat Data 08.02
îngrijit, de a proteja datorită patologiei apariției poziția pacientului medicului am pacientul în Obiectiv
tegumentele și prezente complicațiilor în tot la 2 ore, ajutat pacientul să legătură cu realizat
mucoasele. manifestată prin termen de 24 ore -am ajutat pacientul își instileze importanța
tegumente să-și efectueze picăturile menținerii curate
murdare, toaleta zilnică, recomandate a tegumentelor
deshidratate, - am ajutat pentru prevenirea
descuamate, ochii pacientul să își facă îmbolnăvirilor
lăcrimând baie,

39
 – am pregătit
materialele pentru
efectuarea băi
-am ajutat pacientul
să își efectueze
corespunzător
toaleta ochilor
3. Nevoia de a se recrea Dificultate de Să-și exprime -am asigurat -am învățat Data 08.02
recreare datorită interesul în liniștea în salon; pacientul metode Obiectiv
spitalizării îndeplinirea - am facilizat de relaxare, de realizat
îndelungate activităților accesul la recreere pentru a
manifestată prin recreative în biblioteci, sali de putea să
oboseală, termen de 24 ore lectura sau procura reacționeze
slăbiciune, carti, reviste corespunzător la
nesiguranță, stări tratament.
de încordare,
lipsă de interes față
de activitățile
curente
4. Nevoia de a învăța Cunoștințe Pacientul să-și -am evaluat -am promovat Data 08.02
cum să-și păstreze insuficiente și însușească capacitatea de lecții despre Obiectiv
sănătatea informații despre cunoștințele înțelegere a prevenirea și realizat
patologia prezentă despre boala în pacientului, menținerea stării
manifestată prin cauză, factorii -am adus la de sănătate,
deținerea care o cunoștința precum și
cunoștințelor favorizează, care pacientului toate ameliorarea
insuficiente despre o determină, complicațiile care calității vieții
boală, ignoranță măsuri de pot să însoțească
față de dobândirea prevenire a boala sa
de noi cunoștințe complicațiilor în
24 ore.

40
 Situația îngrijirilor la externare

Pacientul M.F. s-a prezentat la Serviciul de Primiri Urgențe Oradea, în data 05.02.2021 cu
următoarele manifestări: dureri musculare, febră 39,8 grade C, astenie, letargie, dispnee, anxietate,
apatie, anorexie, insomnie. Pacientul în vârstă de 38 ani, domiciliat în Oradea, județul Bihor este
internat în 05.02.2021 pe secția de Oftalmologie a Spitalului Clinic Județean de Urgențe, Oradea.
S-au aplicat intervenții autonome pentru reducerea dependenței prin ajutor/ suplinire la:
● igiena corporală,
● mobilizare/ deplasare,
○ alimentație,
● creșterea confortului,
● educație pentru sănătate.
Scor de dependență la externare:
○ 1 = independent,
● 2 = dependență moderată,
○ 3 = dependență majoră,
○ 4 = dependență totală
Recomandări: necesită ajutor/ suplinire la: ○ alimentație, ○ deplasare, ○ igienă
- Să respecte regimul alimentar impus: consumul în cantități crescute de fructe și de legume,
carne de pește (cod, somon, macrou, hering, halibut), ulei de măsline extravirgin, semințe
de in, rozmarin, ghimbir, turmeric. Este recomandată scoaterea din alimentație a laptelui
pasteurizat precum și a altor produse lactate conservate care agravează simptomele
respiratorii, uleiurile vegetale, margarina, alimentele foarte sărate, conservanții și
coloranții.
- Să se prezinte la control.

41
 CONCLUZII

1. Glaucomul este o afecțiune oculară cronică bilaterală care este caracterizată prin
distrugerea progresivă a fibrelor nervului optic, care este un nerv responsabil cu
transmiterea informațiilor primite de către ochi către creier. Această boală se manifestă
prin restrangerea treptată a câmpului vizual, dinspre periferie spre centru și poate provoca
apariția orbirii.
2. Glaucomul reprezintă o cauză importantă de orbire situată la nivel mondial, vederea se
reduce treptat, fără prezentarea unor semne sau semnale de alarmă, uneori chiar fără
manifestarea unor simptome.
3. Glaucomul nu prezintă simptome specifice decât atunci când vederea este grav afectată.
Bolnavul nu observă apariția unor probleme de vedere deoarece, chiar în situațiile în care
ambii ochi sunt la fel de afectaţi, ei se ajută unul pe celălalt şi aparent vederea este normală.
În cele din urmă, majoritatea pacienţilor ajung să fie diagnosticaţi cu acest diagnostic în
fazele avansate de evoluție ale bolii.
4. Ochii produc în permanență un lichid transparent numit umoare apoasă care circulă în
camera anterioară a globului ocular având rolul de a hrăni. În mod normal, cantitatea de
fluid produsă și eliminată prin canalul Schlemm este aproximativ aceeași si prezintă o
presiune constantă cuprinsă între 10 și 21 mmHG.

42
 BIBLIOGRAFIE

1. Papilian Victor - Anatomia omului, Splanhnologia, ediția a XII-a, 2011, pag. 45 – 78.
2. Lucreția Titircă - Urgențele medico-chirurgicale. Editura Medicală București 2006, pag. 78 -
85
3. Lucreția Titircă - Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, Vol. II., Edit.
Viața Medicală Românească 2006.
4. Lucreția Titircă - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamentale, Ed. Cartea Medicală, 2008
5. Ordinul 1142 din 03/10/2013 privind aprobarea procedurilor de practică pentru asistenții
medicali generaliști publicat în Monitorul Oficial nr.669 din 31/10/2013.
6. Prof. Dr. Marcean Orin – Manual de nursing, ed. All Medical, București, 2012

43