Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Facultatea de Fizică

Rezumatul Tezei de Doctorat

FUNCȚII MATHIEU ȘI HEUN ÎN

ASTROFIZICĂ ȘI COSMOLOGIE

Doctorand: Denisa-Andreea MIHU

Conducător Științific:
Prof. Dr. Marina-Aura DARIESCU

Iaşi 2018
 În atenţia
........................................................................................................

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA”, IAȘI

FACULTATEA DE FIZICĂ

vă facem cunoscut că în ziua de 19.06.2018, ora 1000 , în sala

L1, d-na MIHU P. DENISA-ANDREEA va susține, în ședință
publică, teza de doctorat cu titlul FUNCȚII MATHIEU ȘI
HEUN ÎN ASTROFIZICĂ ȘI COSMOLOGIE, în vederea
obținerii titlului științific de doctor în domeniul fundamental
ȘTIINȚE EXACTE, domeniul FIZICĂ.

Comisia de doctorat are următoarea componență:

Președinte:
Prof.univ.dr. Diana MARDARE, Directorul Școlii Doctorale,
Facultatea de Fizică, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Conducător științific:
Prof.univ.dr. Marina-Aura DARIESCU, Facultatea de Fizică,
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Referenți:
Prof. univ. dr. Cristina Stan, Departamentul de Fizică, Facultatea
de Știinţe Aplicate, Universitatea Politehnică, Bucureşti
Prof. univ. dr. Irina Radinschi, Departamentul de Fizică,
Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial,
Universitatea Tehnică Ghe. Asachi, Iași
Conf. univ. dr. Mircea-Claudiu Crâșmăreanu, Facultatea de
Matematică, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Teza poate fi consultată la Biblioteca Facultății de Fizică.
 CUPRINSUL TEZEI

INTRODUCERE…………………….……………………...6
 Bibliografie Introducere………….…….........................8

CAPITOLUL I. FUNCȚIILE MATHIEU PENTRU

STUDIUL PARTICULELOR DIN CRUSTA
MAGNETARILOR................................................................9
I.1 Introducere……………………...………...…...........9
I.2 Ecuația Mathieu. Soluții…...……….…...….…….10
I.3 Ecuaţia Mathieu pentru bozonii relativiști în
crusta unui magnetar..............................................22
I.3.1 Introducere…...……………………..................22
I.3.2 Structura câmpului electromagnetic..................26
I.3.3 Funcția de undă a bozonilor exprimată prin
funcții Mathieu..................................................27
I.4 Evoluția unei particle încărcate într-un câmp
electric spațial-periodic perpendicular pe un câmp
magnetic static intens…..............................….......30
I.5 Tunelarea bozonilor relativiști în câmpuri
magnetice ultra-intense......................................…42
Concluzii I………………...…………………………..48
 Bibliografie I.……………………...……………...49

CAPITOLUL II. FUNCȚII HEUN ÎN PROCESE DE

IMPRĂȘTIERE COMPTON ÎN MAGNETOSFERA
STELELOR NEUTRONICE PUTERNIC
MAGNETIZATE.................................................................52
II.1 Introducere ..…….……… ……………………...52
 II.2 Versiunea nerelativistă a teoriei împrăștierii
Compton rezonantă în magnetosfera
Pulsarilor..............................................................54
II.3 Cazul relativist.....................................................57
Concluzii II……………………………......…………60
 Bibliografie II…………………….......................61

CAPITOLUL III. COSMOLOGII FRIEDMANN-

ROBERTSON-WALKER CU SURSE
COMBINATE………………...……………………………63
III.1 Introducere……………………….………….....63
III.2 Elemente de Teoria Relativității Generale…...73
III.3 Ecuațiile de câmp Einstein…………..…….…..78
III.4 Metrica Robertson-Walker……………...……85
III.5 Modele Cosmologice Standard…………...…...86
III.6 Elemente de Geometrie Diferențială.
Formalismul Cartan.....................................….88
III.7 Cosmologii FRW cu surse materiale
combinate………………………………...…….93
III.7.1 Modele de Univers Robertson – Walker cu
materie combinată formată din  CDM și
materie compactă (materie stiff) pe
Universul spațial plat și termodinamica
aferentă......................................................94
7.1.1 Ecuațiile Einstein și funcția de
scală...................................................95
7.1.2 Ecuația generală de stare și
entropia……………………..…….102
III.7.2 Universul FRW spațial plat cu surse
 materiale de tip praf cosmologic și
radiație…………………………………105
Concluzii III………………………………………..115
 Bibliografie III…………………......…….........117

CAPITOLUL IV. MODELE CLASICE ȘI CUANTICE

PE UNIVERSUL FRW SPAȚIAL HIPERBOLIC.
SOLUȚII ALE ECUAȚIEI WDW EXPRIMATE PRIN
FUNCȚII HEUN……………………………………........121
IV.1 Cosmologia – Incursiuni dinspre istoric înspre
actualitatea cosmologiei moderne………......121
IV.2 Ecuaţia Wheeler-DeWitt………...….……….123
IV.3 Ecuația Friedmann pe Universul FRW spațial
hiperbolic cu diferite tipuri de surse
materiale.......................................................... 125
IV.4 Funcția de undă a Universului FRW spațial
hiperbolic cu surse de materie combinată.....138
Concluzii IV…………………………...……………142
 Bibliografie IV………..………………….....….143

CONCLUZII FINALE…………………………………..147

ANEXĂ. FUNCȚII HEUN...............................................149

 Bibliografie Anexă...............................................154

 BIBLIOGRAFIE (în ordine alfabetică)…………….15

 Mulţumiri

În primul rând, țin să adresez mulţumiri cordiale şi speciale împreună cu

adânca mea recunoştinţă și reverență conducătorului de doctorat D-nei Profesor Dr.
Marina-Aura Dariescu. De asemenea, în aceeaşi măsură, doresc să adresez
mulţumiri sincere D-lui Profesor Dr. Ciprian Dariescu, în calitate de membru în
comisia de îndrumare, pentru colaborarea ştiinţifică dezvoltată, pentru prețioasele
sugestii critice şi comentarii oferite pe parcursul desfăşurării activităţii de cercetare,
precum şi pentru deschiderea, disponibilitatea şi încurajările afişate în varii
momente.

În acelaşi timp, îndrept mulţumiri frumoase către D-nul Cercetător Dr.

Cristian Stelea, precum şi către D-şoara Lect. Dr. Iordana Aștefănoaiei, în calitate
de membri ai comisiei de îndrumare, pentru că au onorat acest rol, precum și pentru
intervențiile mai mult decât oportune, sprijinul sau sugestiile de valoare oferite pe
parcursul traseului de doctorand.
Nu în ultimul rând adresez mulțumiri speciale și recunoștință profundă
familiei mele pentru sistematica înțelegere și suport moral, în lipsa cărora nu aș fi
reușit să finalizez această teză.

Menționez că ultima parte a activității de cercetare a fost finanțată de Grantul

Ministerului Cercetării și Inovării, CNCS - UEFISCDI, Proiectul PN-III-P4-ID-
PCE-2016-0131, fapt pentru care îmi exprim aleasa recunostință.
 INTRODUCERE

Funcțiile speciale se constituie într-o clasă aparte de soluții ale ecuațiilor

diferențiale care modelează procese și fenomene fizice ce preocupă ardent fizica
modernă. Printre domeniile unde aceste funcții descriu comportări în situații fizic
relevante sunt cosmologia și astrofizica, dar nu numai. Astfel, principalul obiectiv al
acestei teze rezidă într-o cât mai bună înțelegere, din perspectiva interpretării fizice,
a funcțiilor speciale de tip Mathieu și Heun ce apar în probleme concrete de
astrofizică și cosmologie clasică și cuantică.

Corpul lucrării urmărește o structură în 4 capitole după cum urmează.

În primul capitol al tezei s-a dorit ca, printr-o abordare analitică, să se pună
în evidență funcțiile Mathieu descriind comportarea bozonilor relativiști prezenți în
crusta stelelor neutronice ce posedă câmpuri magnetice ultra-intense, respectiv
magnetarii. Considerate a fi un mediu cu intensități extreme ale câmpului magnetic,
unde apariția materiei exotice ca rezultat al comprimării extreme a materiei miezului
intern își pune amprenta asupra parametrilor stelari, aceste obiecte astrofizice
speciale constituie o adevărată provocare teoretică.
Cel de-al doilea capitol, cu o parte originală consistentă, vine cu o analiză a
proceselor de împrăștiere Compton foton-electron regăsite în magnetosfera stelelor
neutronice puternic magnetizate cu ajutorul ecuației cinetice propuse de Kompaneets.
Considerînd ambele regimuri, nerelativist și relativist, s-a procedat la găsirea pe cale
analitică a soluțiilor staționare în formă închisă ale acestei ecuații.
Capitolul al treilea, încadrat în domeniul Cosmologiei, este dedicat unei
analize teoretice sistematice a unor modele de univers spațial plat, de tip Friedmann-
Robertson-Walker cu materie combinată, cu și fără constantă cosmologică.
Investigațiile noastre au urmărit găsirea parametrilor cosmologici esențiali precum și
a ecuațiilor de stare.
În capitolul următor se poate remarca prezența funcțiilor speciale Heun în
variantele bi- și dublu confluente. Capitolul a avut în vedere analiza clasică
dimpreună cu cea cuantică, efectuate asupra Universului FRW spațial hiperbolic.
Menționăm că prezenta teză de doctorat este susținută de cinci articole
publicate în reviste cotate ISI, două în reviste B+ și două prezentări orale în
Conferințe internaționale.
 CAPITOLUL I
FUNCȚIILE MATHIEU PENTRU STUDIUL
PARTICULELOR DIN CRUSTA
MAGNETARILOR

I.1 Introducere
Funcțiile Mathieu, soluții ale ecuației cu același nume, sunt o categorie
modernă de funcții speciale ce descriu o gamă largă de fenomene fizice [1].

I.2 Ecuația Mathieu. Soluții

În forma sa canonică, ecuația Mathieu se scrie [2]

d 2
   2  cos  2 z     0 , (2.1)
dz 2 
unde  și  sunt doi parametri. Ecuaţia Mathieu admite o soluţie de tip Floquet [3]

  z   ei z f  z  , (2.3)

unde  este așa-numitul exponent caracteristicMathieu (MCE).

Ecuaţia Mathieu (2.1) admite patru tipuri de soluţii periodice distincte

1  z   ce2 n   , z    A2 2r n cos 2rz , (2.5)
r0


2  z   ce2 n 1   , z    A2 2r n11 cos  2r  1 z , (2.6)
r0


3  z   se2 n 1   , z    B2 2r n11 sin  2r  1 z , (2.7)
r0


4  z   se2 n  2   , z    B2 2r n 2 2 sin  2r  2  z . (2.8)
r0
Coeficienţii A şi B depind de  , iar valorile caracteristice  ale funcţiilor ce2n ,
ce2 n 1 , se2n se2 n 1 , sunt notate cu  2n ,  2 n 1 ,  2n
'
,  2' n 1 .
Introducând seriile (2.5- 8) în forma canonică (2.1) a ecuației Mathieu, găsim
următoarele relațiile de recurență pentru coeficienții A şi B :

 2r   2    Ar    Ar 1  Ar 1   0 . (2.21)
 

I.4 Evoluția unei particle încărcate într-un câmp electric

spațial-periodic perpendicular pe un câmp magnetic
static intens
În acest paragraf, ne propunem să rezolvăm ecuația Schr dinger pentru o
particulă supusă acțiunii a două câmpuri perpendiculare, unul fiind variabil [4].
Să considerăm o particulă cuantică liberă, de masă m 0 , a cărei mișcare este
descrisă de ecuația Schr dinger cu dependență temporală,

h2
Hˆ   Eˆ  , adică         t  . (4.1)
2m0 i

În analiza noastră, vom considera prezența câmpurilor externe prin înlocuirea

derivatelor obișnuite cu derivatele U1 gauge-covariante definite prin relațiile
cunoscute

i i
D       qA  , Dt    t   qA4  . (4.5)

Configurația de câmpuri ortogonale în care vom lucra este formată dintr-un câmp
magnetic static B0 orientat pe direcția Oz cuplat cu un câmp electric după Ox , a
cărui intensitate este de forma Ex  E0 sin  x , conducând la următoarele componente
ale potențialului vector:

Ax   B0 y , A4  V0 cos  x , Ay  Az  0 (4.7)

unde V0  E0 /  . Astfel, cu ajutorul derivatelor gauge covariante, ecuația (4.1)

devine
 h2  i 
2
  i 
  x  qAx    y   z      t  qV0 cos  z    0
2 2
(4.10)
2m0    i 

În continuare, vom apela la tehnica standard de separare a variabilelor

i
( pz z  Et )
   ( x) ( y )e (4.11)

și, în urma unui calcul riguros, suntem conduși la următorul sistem

1 d 2
2
 qB 
(a)  A   0  y2  0 , (4.13)
 dy 2
 
2
1 d 2  p  2m E 2m
(b)  A   z   20  2 0 qV0 cos  x  0 .
 dx 2
 

În ce privește prima ecuație a sistemului, cu schimbarea de variabilă   s  y , unde s

qB0
reprezintă lungimea magnetică și A   2n  1 , aceasta este satisfăcută de

binecunoscutele funcții asociate Hermite.

Ne vom ocupa acum de ecuația (4.13.b) care, cu ajutorul schimbării de
variabilă  x  2 devine

d 2   8m0  pz2  1  8m qV 
  E    n   c   20 2 0 cos  2     0 (4.24)
d  2  2 2  2m0  2   

cu c  qB0 m0 . Observăm că ecuația (4.24) este o ecuație de tip Mathieu, având

parametrii:

8m0  pz2  1  4m0

  E    n   c  și   qV0 . (4.25)
 
2 2
2m0  2  
2 2

Expresiile componentelor densităţii de curent sunt definite prin relaţia generală

i  *
 Di   Di  
*
ji  q (4.33)
2m0  

Explicitând derivatele covariante, vom obţine următoarea componentă esențială a

cuadri-curentului
 q   m0 qE0 
jx  qB0 (m0 qE0 )1 4 exp   
m0 Lz  2   
(4.44)
  pz2    qB0  1 
exp    exp    n  2 
 4 m0 qE0   2 m0 qE0   

unde s-a efectuat integrarea după variabila y .

Identificând această componentă cu transparenţa unei bariere de potenţial
2
jx T , putem calcula probabilitatea de tunelare

  m0 qE0 
exp   
q qB0 q E0  2   
P , (4.45)
2 m0  qB0 
sinh  
 4 m0 q E0 
pe care o reprezentăm grafic în figura de mai jos.

E0
5 10 15 20 25 30

Fig. 4.3 Dependenţa probabilităţii (4.45) de E0, pentru B0 (curba albastră) și pentru 2B0
(curba roșie)

Remarcăm prezenţa unui maxim descris de ecuaţia transcendentă

 qB0   qB0  
coth    1 , (4.46)
4   4   2 
 m0 qE0
unde   , soluţia acestei ecuaţii fiind

m0 qE
   f ( B0 ) . (4.47)

Deasemenea, se observă că, prin creșterea intensității câmpului magnetic, se inhibă
procesul de tunelare în direcţia Ox.
Pentru câmpuri magnetice intense (valori mici ale numărului de undă  ),
adică avem satisfăcută inegalitatea B0 105  E0 , rezultă, din (4.45), următoarea
relaţie a probabilităţii de tunelare:

q1 q E0   qB0 
P exp   . (4.51)
 s m0  4 m0 q E0 

Se observă o creștere a probabilităţii cu creșterea intensității câmpului electric E0 . În

același timp, se remarcă o deplasare a maximului probabilităţii de tunelare spre valori
mari ale lui B0 .

În vederea găsirii unei fenomenologii mai profunde ce se află în spatele

expresiei (4.51) și care ar putea fi revelată la o analiză mai de acurateţe, subliniem
faptul că, deoarece crusta este un domeniu finit, aceasta impune condiţii externe de
graniţă ce limitează gama de valori ale numărului de undă  . Astfel, dată fiind
variația câmpului electric Ex  E0 sin  x , parametrul  poate fi aproximat cu  / Lx ,
în acest caz, probabilitatea (4.51) devenind

q 1 qE0  1  Lx qB0 
P exp   . (4.52)
 s m0 Lx  4 m0 qE0 

Se remarcă așadar că aceasta prezintă o dependenţă nu doar de intensităţile

câmpurilor exterioare, ci și de geometria sistemului, mai exact de lăţimea crustei Lx .
În încheiere, dorim să subliniem că, atât în cazul câmpurilor magnetice slabe,
cât și al celor intense, probabilitatea de tunelare este strâns legată de configuraţia
câmpului electromagnetic în crustă, descrisă prin numărul de undă  . Mai mult decât
atât, conform unor studii relevante care investighează acest subiect [5, 6],  însuși
prezintă fluctuaţii odată ce se presupune că structura câmpului magnetic în regiunea
crustei nu este staţionară, ci evoluează prin mecanisme de drift Hall. Acestea, la
rândul lor, sunt generatoare de cascade turbulente Hall, ce amplifică disiparea
Ohmică.
  Bibliografie selectivă Capitolul I
[1] L. Ruby, “Applications to the Mathieu equation”, Am. J. Phys. 64, 39 (1996)
[2] I. S. Gradshteyn, I. M. Ryzhik, “Table of Integrals, Series and Products”, 7th ed., Academic
Press (2007)
[3] G. Blanch, “The asymptotic expansions for the odd periodic Mathieu functions”, Trans.
Amer. Math. Soc. 97, 727 (1960)
[4] M. A. Dariescu, D. A. Mihu, “On the quantum tunneling phenomena in magnetar’s crust”,
Buletinul Institutului Politehnic Iași, Vol. LXI (LXV), fasc.2, Secția “Matematică. Mecanică
Teoretică. Fizică”, 97 (2015)
[5] J. A. Pons, U. Geppert, “Confirmation of the occurrence of the Hall instability in the non-
linear regime”, Astron. Astrophys. 513, L12 (2010)
[6] U. Geppert, J. Gil, G. Melikidze, “Radio pulsar activity and the crustal Hall drift”, Mon.
Not. R. Astron. Soc. 000, 1 (2013)

Publicații științifice proprii în contextul tematicii capitolului

 M.–A. Dariescu, C. Dariescu, D. Mihu, “Tunneling of Relativistic Bosons induced by

Magnetic Fields in Magnetar’s Crust”, Chinese P hysic s Letters, 32, Nr. 10,
101101 (2015)
 M.–A. Dariescu, C. Dariescu, D. Mihu, “Magnetic fields of quantum origin in
magnetars' crust”, Proceedings of the Romanian Academy, Seria A, 17, Nr. 2,
p. 126–132 (2016)
 D.–A. Mihu, Marina–Aura Dariescu, “Mathieu functions describing particles in
electromagnetic waves”, AIP Conference Proceedings 1916, 020006-1 (2017)
 M.–A. Dariescu, D.–A. Mihu, Ciprian Dariescu, “Parametric induced instabilities of
magnetars crust”, Conferința Științifică Internațională “Mathematical Modelling
Processes and Systems”, 13– 16 Decembrie 2017, Borovets, Bulgaria (prezentare
orală), Conference Proceedings, ISSN 2535-0978, pgs. 16-20.
 CAPITOLUL II.
FUNCȚII HEUN ÎN PROCESE DE IMPRĂȘTIERE COMPTON
ÎN MAGNETOSFERA STELELOR NEUTRONICE PUTERNIC
MAGNETIZATE

II.1 Introducere

Prezentul capitol este dedicat studiului ecuației Kompaneets [1] aplicată

proceselor de împrăștiere Compton din magnetosfera magnetarilor. Soluțiile analitice
ale acestei ecuații sunt determinate și investigate atât în regimul relativist, cât și în cel
nerelativist. Funcțiile de undă sunt exprimate cu ajutorul unei categorii moderne de
funcții speciale, de actualitate, mai exact este vorba despre funcțiile Heun.
Ecuația Kompaneets joacă un rol esențial atât în înțelegerea, cât și în analiza
cantitativă a proceselor de împrăștiere din magnetosfera pulsarilor. Aceasta descrie
evoluția în timp a distribuției în frecvență a fotonilor, fiind de forma

n 1   4  n 
 2  x   n  n2  , (1.1)
t x x   x 

h
unde n este densitatea gazului de fotoni, x  , h este energia fotonului și T este
kT
temperatura electronilor. Cei trei termeni din interiorul parantezelor descriu diferite
procese fizice, după cum urmează: primul termen corespunde unei modificări în
frecvență datorate efectului Doppler, al doilea termen este responsabil de fenomenul
de împrăștiere spontană (efect Compton) – acesta este în același timp asociat cu
efectul de recul –, iar al treilea termen modelează împrăștierea Compton indusă.
Ne propunem ca, printr-un demers teoretic, să determinăm soluții exacte ale
ecuației Kompaneets, de interes în astrofizică, în ipoteza regimului static.

II.2 Versiunea nerelativistă a teoriei împrăștierii Compton

rezonantă în magnetosfera pulsarilor

Așa cum menționam și în capitolul anterior, printre obiectele astrofizice

intens studiate în ultimii ani, regăsim magnetarii ca primind o atenție deosebită.
 Pentru a caracteriza difuzia fotonilor în spațiul frecvențelor, în [2], autorii au
propus următoarea formă a ecuației Kompaneets pentru RCS (resonant Compton
scattering) în magnetosfera pulsarilor:

 n  kTe 1   4  n 
    x N e RCS cg   n1  n   . (2.1)
 t  RCS me c x x   x 
2 2

În ecuația (2.1), N e este densitatea electronilor,  RCS definește secțiunea

eficace ce caracterizează interacțiunea foton-electron, c este viteza luminii,  este
unghiul făcut de direcția fotonului incident cu direcția câmpului magnetic local B(r ) ,
iar g  constituie un factor dependent de unghiul  . Lucrând cu valorile medii ale
mărimilor  RCS și g  , ecuația Kompaneets (2.1), în condiții de staționaritate, poate fi
adusă la relația simplificată
n Q
 n  n2  4 , (2.2)
x x

unde Q este o constantă cu semnificația fizică a fluxului de fotoni din domeniul de

frecvență considerat.
Ecuația (2.2) poate fi identificată cu o ecuație diferențială de tip Riccati,
soluțiile acesteia fiind discutate în numeroase studii începând cu cel al lui Kompaneets
[1]. În scopul soluționării pe cale analitică a ecuației (2.2), vom scrie pe n sub forma
'
n . (2.3)

x

Schimbarea de funcție e 2
 x  F ne conduce la ecuația diferențială pentru
funcția necunoscută F

1 Q 1 1
F   F   4  2   F  0 (2.4)
x x 4x 4

x2 1
care, cu noua variabilă y  , se transformă în ecuația diferențială de ordinul al
x2  1
doilea de mai jos:

d 2F


2 y  2 y 3 dF
1  2  1 1  . (2.6)
Qy    2Q  2  y  Q  2  F
dy 2
y 1
2
 2
 dy y 1
2 3
     
Observăm că ecuația (2.6) are forma standard a ecuației Heun dublu confluentă [3]:

d 2u

 
  2 z   z 2  2 z 3 du

1
  z 2   2    z    u  0, (2.7)
dz 2    
2 3
z2 1 dz z2 1

expresiile parametrilor fiind deci

1 1
  0 ,   Q ,   2Q  ,  Q . (2.8)
2 2
Soluțiile ecuației (2.7) fiind funcțiile Heun dublu confluente, se obține pentru
densitatea de fotoni definită în (2.3) expresia

1 x 4 x HeunD '
n  2 , (2.11)
2 x ( x  1)2 HeunD

unde se observă prezența atât a funcției Heun dublu confluente cât și a derivatei
acesteia în raport cu variabila y .

II.3 Cazul relativist

La frecvențe mari și temperaturi joase, când se neglijează termenii

proporționali cu kTe / me c 2 , Sazonov și Sunyaev au propus următoarea formă a
distribuției în frecvență a fotonilor ca o consecință a interacțiunii de tip Compton a
radiației monocromatice cu electronii termici [4],

n( ) h 1   4 h 2 n  .
   n  a  (3.1)
t me c 2  2    me c 2  

Termenul răspunzător de difuzia în frecvență a fotonilor a fost introdus de

Ross et al. [5] și Illarionov et al. [6], el fiind multiplicat de constanta pozitivă a a
cărei valoare numerică a  0.7 provine dintr-o dezvoltare Fokker-Planck asupra
ecuației cinetice integro-diferențiale caracterizând fenomenul de comptonizare al
fotonilor. Astfel, în ipoteza regimului static și cu notația
h
x , (3.2)
me c 2

ecuația (3.1) devine

 n Q
ax 2 n  4 . (3.3)
x x

În analiza noastră [7], generalizăm forma (3.3), prin adăugarea termenului n2

, ce descrie contribuția împrăștierii Compton induse. În consecință, ajungem la o
ecuație diferențială de tip Riccati

n Q
ax 2  n  n2  4 , (3.4)
x x

care, în termenii unei noi variabile y  1 / ( ax ) , se scrie sub forma

n
 n  n 2  Qa 4 y 4 . (3.6)
y

O dată ce îl vom considera pe n( y ) ca în (2.3), unde derivata este în raport

cu variabila y , ecuația (3.6) se transformă într-o ecuație diferențială de ordinul al
doilea care, prin schimbarea de funcție

 y y3 2 
  exp    a Q   u( y) , (3.8)
 2 3 
ne conduce la ecuația de mai jos:

d 2u du  1
 2a 2 Q y 2   2 ya 2 Q   u  0 . (3.9)
dy 2
dy  4
1
 2a 2 Q  3
Cu noua variabilă z    y , unde   
 3 
, acesta se înscrie exact în tiparul
 
formei canonice a așa-numitei ecuații Heun triplu confluente, cu parametrii:
2

1 1  3 3
  2   2  ,   0
4 4  2a Q  (3.13)

Cu aceste rezultate, densitatea de fotoni, calculată cu (2.3), va avea expresia

 1 HeunT '
n a2 Q y2 , (3.16)
2 HeunT

dHeunT
unde HeunT 
'
.
dy
În relația (3.16), se poate verifica (cu ajutorul rutinei Maple) că, de îndată ce
ultimul termen al membrului drept devine pozitiv, acesta îi poate compensa pe primii
doi conducând la o anulare a densității. Prin impunerea condiției natural (cu
semnificație fizică) n  0 , se obține un interval de frecvență, pentru o valoare dată a
parametrului modelului b  a 2 Q .

 Bibliografie selectivă Capitolul II

[1] A. S. Kompaneets , “The establishment of thermal equilibrium between quanta and

electrons”, Éksp.Teor. Fiz. 31, 876-885 (1956) [Sov. Phys. JETP 4, 730 (1957)]
[2] H. Tong et al., “Resonant cyclotron scattering in pulsar magnetospheres and its application
to isolated neutron stars”, Res. Astron. Astrophys. 10, 553 (2010)
[3] F. M. Arscott, “Heun's Differential Equations”, A. Ronveaux, Oxford University Press,
Oxford, (1995)
[4] S. Y. Sazonov, R. A. Sunyaev, “The Profile of a Narrow Line after Single Scattering by
Maxwellian Electrons: Relativistic Corrections to the Kernel of the Integral Kinetic Equation”,
ApJ 543, 28 (2000)
[5] R. R. Ross et al., “The Comptonization of iron X-ray features in compact X-ray sources”,
ApJ 219, 292 (1978)
[6] A. F. Illarionov et al., “Comptonization of X-rays by low-temperature electrons”, ApJ 228,
279 (1979)
[7] M. A. Dariescu, D. A. Mihu, C. Dariescu, “Stationary solutions to Kompaneets equation for
relativistic processes in astrophysical objects”, Rom. Journ. Phys. 59, 224 (2014).
[8] D. A. Mihu et al., “An Analytical Approach to the Kompaneets equation in Highly
Magnetized Neutron Stars Magnetosphere”, Buletinul Institutului Politehnic Iași, Secția
Matematică. Mecanică Teoretică. Fizică, tom LIX (LXIII), fasc. 3, 61 (2013)
 CAPITOLUL III.
COSMOLOGII FRIEDMANN-ROBERTSON-WALKER CU
SURSE COMBINATE
III.7.1 Modele de Univers Robertson – Walker cu materie
combinată formată din  CDM și materie compactă
pe Universul spațial plat și termodinamica aferentă

Această parte a studiului nostru își propune o analiză teoretică a unui model
cosmologic Friedmann-Robertson-Walker (FRW) cu geometrie spațială plată, k  0 ,
în care Universul este umplut cu materie compactă (materie stiff) și praf cosmologic,
tratate ca fluide între care nu se manifestă nici un fel de interacțiune, în prezența unei
constante cosmologice nenule [1]. Investigațiile noastre au avut ca scop principal
analiza parametrilor cosmologici de bază împreună cu interpretarea din punct de
vedere fizic a stării evolutive a Universului.
În primă fază, s-a dovedit că ecuația Friedmann scrisă pentru acest model
este analitic integrabilă ceea ce a condus găsirea expresiei factorului de scală,
rezultatul nostru fiind pus în corespondență cu cercetările efectuate de Chavanis [2].
În cea de-a doua etapă, găsirea funcției de scală a permis evaluarea
parametrilor cosmologici fundamentali, atât pentru faza timpurie a universului, cât și
pentru era târzie a acestuia. Următoarea secțiune este dedicată determinării ecuației de
stare a modelului. De asemenea, s-au calculat expresiile densității de energie și
presiunii în funcției de temperatura.

7.1 .1 Ecuațiile Einstein și funcția de scală

Considerăm metrica FRW pentru universul spațial plat,

ds 2  a 2 (t ) dr 2  r 2  d   r 2 sin 2   d    dt 2 ,
2 2
(7.1)
 

unde a (t ) reprezintă factorul de scală, iar t este timpul cosmic. Pentru reperul
tetradic pseudo-ortonormal cărui bază duală este dată de

1  a dr ,  2  ar d ,  2  ar sin  d ,  4  dt ,
ecuațiile Cartan

d a  abc b   c , cu 1  b  c  4 ;

Rab  d ab  ac  cb (7.2)

conduc la 1-formele de conexiune esențiale  ab   abc c și la 2-formele de curbură.

Toate acestea permit, în final, găsirea componentelor tensorului Einstein
2
a a a2
G  2  ; G44  3 , (7.5)
a  a  a2

unde punctul desemnează derivata în raport cu timpul cosmic t .

Ca și sursă de materie, vom considera un fluid perfect pentru care componentele
tensorului impuls - energie sunt T  p , T44   , astfel că sistemul de ecuații
Einstein
Gab  ab    Tab , (7.6)

capătă scrierea explicită

a a2
2      p;
a a2 , (7.7)
a2
3 2    
a

unde   8 G / c4 , iar  este o constantă cosmologică pozitivă.

În cele ce urmează, ne vom canaliza atenția asupra celei de-a doua relații din
(7.7), cunoscută ca ecuația Friedmann pentru universul spațial plat k  0 - FRW, adică
 
H2   , (7.8)
3 3

unde H este funcția Hubble definită ca H  a / a .

Pentru o sursă de materie combinată formată din materie compactă și praf
cosmologic, cu densitatea de energie totală dată de
 3  
6 3
 a0   a0 
  01     02  a     6  3  , (7.9)
 
a    a a 

ecuația Friedmann (7.8) capătă forma explicită

 
a2  4
  a2 . (7.10)
a a
Precizăm că s-au efectuat notațiile

  
  01a06 ,    02 a03 ,   , (7.11)
3 3 3
unde indexarea cu zero corespunde valorilor actuale ale mărimilor implicate.
Evoluția factorului de scală se obține prin integrarea ecuației (7.10), forma
analitică a acestuia fiind
13
   
a(t )   cosh(3  t )  sinh(3  t )   , (7.12)
 2  2 

unde constanta de integrare a fost determinată din constrângerea fizică în origine

impusă asupra factorului de scală, a(0)  0 . Pentru t  0 , dezvoltarea în serie de
puteri a funcțiilor hiperbolice conduce la următoarea expresie asimptotică a funcției de
scală

  
 
13
at 0  3  t 1  t  O(t 2 )  , (7.13)
 4  
în timp ce, pentru valori mari ale argumentului ( t   ), se obține soluția de tip de
t
Sitter at  e , ce caracterizează un Univers aflat în continuă expansiune.

Invocând ecuația Friedmann (7.8), se poate determina densitatea de energie

 
   
2

   sinh 3  t  2  cosh 3  t
3  
 (t )       1 , (7.15)

  
  
   cosh 3  t  1  2  sinh 3  t
 

 
iar presiunea, dedusă prima ecuație Einstein din (7.7), este data de
 3
p(a)  . (7.17)
 a6
O analiză de bază în cosmologie implică studiul dinamicii parametrului
ecuației de stare (EoS), acest parametru punând în legătură două mărimi fizice
semnificative, presiunea și densitatea de energie, prin binecunoscuta relație p  w .
În cazul nostru, pentru t  0 , prin invocarea dezvoltărilor în serie, se poate deduce, în
prim ordin de aproximație, dependența temporală liniară de mai jos
3
w(t )  1  t  O (t 2 ) , (7.20)

de unde se recuperează erele cosmologice cu o singură tipologie de materie
identificate în decursul evoluției Universului. În acest sens, se poate constata că w
este limitat inferior de valoarea w  0 corespunzătoare fazei dominate de materia
nerelativistă (praful cosmologic), la momentul de timp t   3 și mărginit
superior de w  1 , la momentul t  0 , caracterizând epoca materiei compacte
(materiei stiff). Între aceste două valori pivot, w ia toate valorile pozitive situate în
intervalul w [0, 1] . Spre exemplu, pentru w  1 3 , la t  2  9 , regăsim epoca
radiativă.
Rezultatul nostru este susținut de numeroase studii care raportează o ecuație
de stare dependentă de timp, așa cum pun în evidență modelele cosmologice cu fluid
vâscos [3] sau modelele de tip quintesență implicând câmpurile scalare [4]. De
asemenea, unele studii conduc la valori negative parametrului ecuației de stare. Pentru
corelații cu observațiile experimentale, recomandăm [5].
În literatură, vârsta Universului este dată de integrala [2]
 1
1 du
   dt 
H 0 0
, (7.21)
0
0
 32   
0 1
u 6
u u

unde u  a / a0 , între parametri având loc relația definitorie pentru universal spațial
plat

10  02    1 . (7.22)

Această relație care vine să susțină proprietatea de planeitate a universului, proprietate

aflată în acord cu majoritatea modelelor inflaționiste [6], este confirmată de
măsurătorile recente efectuate în cadrul programului „MAXIMA-I flight‟ și
experimentului COBE-DMR [7]. Revenind la modelul considerat de noi, se poate
estima vârsta actuală a Universului cu ajutorul relației
 1
1 du
   dt 
H 0 0
, (7.23)
 
0
u  
u 6 a06 u 3 a03

putându-se identifica astfel o corespondență între parametrii definiți în (7.11) și

parametrii 10 ,  02 și  , prin relațiile

 
 10 ,  02 ,    , (7.24)
a06 a03

cu constrângerea (7.22). Valorile numerice ale densităților adimensionale 10 ,  02 ,

 se determină experimental din măsurători efectuate asupra supernovelor de tipul Ia
(SN Ia‟s) [8], acestea deținând un potențial formidabil ca și indicatori cosmologici.
Aceste observații, corelate cu lentilele gravitaționale și analizele asupra dinamicii
stelare, conduc la valorile numerice matter 0.237 și  0.763 [9]. Conform
datelor raportate în [2], putem considera a0  1.32 1026 m , iar densitatea
adimensională a materiei o găsim distribuită în 10 0.001 pentru componenta
compactă (stiff) și  0
2 0.237 pentru cea nerelativistă sub formă de praf.
Luând în considerare toate acestea, obținem în urma efectuării integralei
(7.21), vârsta actuală a Universului ca fiind data de relația

 2 1  0  0  2 1   0  0 

1 1
ln 
1 
2 1  2 . (7.25)

3H 0 1  1   2  02  2 10 1  10  02
0 0

   
Dacă se utilizează, în relația (7.25), date experimentale recente pentru vârsta
Universului,   13,79 109 ani , și pentru constanta Hubble, H 0  67,8 km  s 1  Mpc 1
[10], se obține următoarea ecuație transcendentă pentru parametrii 10 și  02 care
constrâng valorile parametrilor modelului nostru,  și  ,

 
2 1  10   02  2 1  10   02


  2  1   
0 0 0 0


 exp 3H 0 1  10   02 
2 1 1 2
.
(7.26)
 7.1.2 Ecuația generală de stare și entropia
Expresia (7.17) a presiunii împreună cu densitatea de energie (7.9) conduc la
relația

3p
 ( p)  p   (7.28)

a cărei inversă se constituie în ecuația de stare a modelului cosmologic supus analizei
noastre. În expresia

3 3 2 3 2
p(  )       , (7.29)
 4 2

a se nota partea negativă (a soluției algebrice). De asemenea, observăm, pe lângă

termenul liniar corespunzător componentei de tip materie stiff, termenul politropic
p  , acesta fiind similar celui ce apare în modelul cu stări condensate Bose–
Einstein (BEC), dezvoltat în [11].
Efectuându-se dezvoltarea în serie de puteri a radicalului în ecuația (7.29), se
ajunge la o formulare mai intuitivă din punct de vedere fizic a ecuației de stare,
 2
p(  )     ( 3 ) . (7.30)
3 2

Acest rezultat se dovedește a fi în acord cu expresia p(  )  K  2 dedusă de

Zel‟dovich care, prin inserarea unui termen adițional corespunzător corecțiilor
cuantice, a elaborat un model de Univers în care se identifică simultan patru faze ale
materiei. Mai mult decât atât, ecuația (7.29) admite o interpretare și în contextual
efectelor cosmologice de vîscozitate. Astfel, pentru o relație de forma 3 2  4 ,
ecuația de stare (7.29) devine
6  2
p H , (7.33)
 3 
această exprimare algebrică fiind similară celei descriind un fluid viscos
2
p    3H  cu vîscozitatea în bulk dată de    3   .

 III.7.2 Universul FRW spațial plat cu surse materiale de tip
praf cosmologic și radiație

În această secțiune, vom analiza un model de Univers în care materia

combinată are, ca și constituienți, specia radiativă și praful cosmologic [12]. În primă
fază, se va considera Universul lipsit de constanta cosmologică, pentru ca ulterior să
analizăm și cazul în care o constantă cosmologică nenulă își manifestă efectul.
Densitatea de energie a noului model cosmologic este descrisă prin relația

3   
 (a)    4, (7.57)
 a a 
3

iar ecuația Friedmann se scrie sub forma

 
a2    a2 , (7.58)
a a2
unde notațiile utilizate sunt:

  
  02 a03 ,    03 a04 ,   (7.59)
3 3 3
În urma separării variabilelor, ecuația diferențială (7.58) este echivalentă cu
reprezentarea
ada
 dt , (7.60)
  
  a   a4 
  
care se scrie sub forma
ada
 dt
 a 4  pa  q . (7.62)
Dacă se consider ai i 1,4 ca fiind rădăcinile polinomului de gradul al patrulea,
 
a 4  pa  q , atunci ecuația diferențială (7.62) se poate rescrie în forma de mai jos:

ada
 dt . (7.63)
  a  a1  a  a2  a  a3  a  a4 
Integrarea acesteia conduce la următoarea relație algebrică conținând
rădăcinile polinomului discutat:

2
a EllipticF  Z ,     a  a1  EllipticPi  , Z ,    t ,
 a1  a4  a2  a3 
1 2

(7.64)
cu notațiile

  a  a2  a1  a4   ,    a1  a3  a2  a4  ,    a2  a4 .
Z  Arcsin  (7.65)
  a  a1  a2  a4    a2  a3  a1  a4  a1  a4

Menționăm că EllipticPi  ', Z ,   și EllipticF  Z ,   constituie integrale eliptice

incomplete de ordinul al treilea și respectiv de tipul întâi.

 Bibliografie selectivă Capitolul III

[1] M.–A. Dariescu, D.–A. Mihu, C. Dariescu, “Spatially – Flat Robertson – Walker Models
with combined CDM and stiff matter sources and the corresponding thermodynamics”,
Romanian Journal o f Physics, 62, Nr. 1-2, 101 (2017)
[2] P. H. Chavanis, “Cosmology with a stiff matter era”, Phys. Rev. D 92, 103004 (2015)
[3] F. Rahaman et al., “Cosmological model with a viscous fluid in a Kaluza-Klein metric”,
Astrophys. Space. Sc. 301, 47 (2006)
[4] R. R. Caldwell et al., “Cosmological Imprint of an Component with General Equation of
State”, Phys. Rev. Lett. 80, 1582 (1998)
P. Steinhardt et al., “Cosmological tracking solutions”, Phys. Rev. D 59, 123504 (1999)
[5] V. Sahni et al., “Two new diagnostics of dark energy”, Phys. Rev. D 78, 103502 (2008)
[6] P. de Bernardis et al., “Multiple peaks in the angular power spectrum of the cosmic
microwave background: significance and consequences for cosmology”, ApJ. 564, 559 (2002)
[7] A. Balbi et al., “Constraints on Cosmological Parameters from Maxima-1”, ApJ. 545, L5
(2000)
[8] A. V. Filippenko, American Institute of Physics, Physics Today, 53 (2003)
[9] S. W. Hawking, G. F. R. Ellis, “The large scale structure of space – time”, Cambridge Univ.
Press (1973)
[10] Planck Collaboration: P. A. R. Ade et al., “Planck 2015 results. XIII. Cosmological
parameters”, arXiv:1502.01582 (2015)
[11] P. H. Chavanis, “Partially relativistic self-gravitating Bose-Einstein condensates with a
stiff equation of state”, Eur. Phys. J. Plus 130, 181 (2015)
[12] D.–A. Mihu, “Dynamical fluid-type Universe scenario with dust and radiation”, preprint
arXiv:1609.00589, 18 pag. (2016)

CAPITOLUL IV.
MODELE CLASICE ȘI CUANTICE PE
UNIVERSUL FRW SPAȚIAL HIPERBOLIC.
SOLUȚII ALE ECUAȚIEI WDW EXPRIMATE
PRIN FUNCȚII HEUN

IV.2 Ecuaţia Wheeler-DeWitt

Ecuația Wheeler-deWitt (WDW),

H  0, (2.2)
constituie o ecuație de bază a cosmologiei cuantice, pentru descrierea universului în
ansamblul său, caracterizat de funcția de undă  . Orice soluţie a ecuaţiei WDW
descrie, în principiu, o stare cuantică posibilă în care se află Universul. Condiţiile la
graniţă pentru funcţia de undă fac posibilă selecţia clasei de soluţii posibile.

IV.4 Funcția de undă a Universului FRW spațial hiperbolic

cu surse de materie combinată
Pentru metrica FRW de curbură negativă k  1 ,

 
ds42  a 2 (t )  d 2  sinh 2  d 2  sin 2  d 2   dt 2
 
ecuaţia Friedmann are forma
 
2
a  1
H2     0    2 .
 
a 3 3 a

Pentru combinaţia formată din radiaţie și materia condensată, caracterizate prin

6
B a  A
r  , m  0  0   6 , (4.1)
a4  
a a

în absenţa cuplajului dintre cele două tipuri de materie, ecuaţia Friedmann devine

  A B   1  
a2  a2  0  6  4   3  a2   a4  a2  a   1,
2
(4.3)
 3 a a  
unde au fost introduse următoarele notaţii

0 A B 
 ,  0 ,  . (4.4)
3 3 3
Din ecuaţia Friedmann (4.3), pentru   0 , rezultă imediat constrângerea
hamiltoniană

H  a2  V  a   0 ,

care evidențiază potenţialul efectiv negativ

  
V    4  2  1 . (4.6)
a a 


Cu operatorul p  pˆ  i , Hamiltonianul ne conduce la forma ecuației WDW
a

d 2    
  4  2  4   0 , (4.8)
d 2
  

unde s-a introdus variabila   a a0 şi parametrii adimensionali

4 4
 ,  . (4.9)
a04 a02
In baza teoriei dezvoltate în lucrările [1, 2], soluţa analitică a ecuaţiei (4.8) se exprimă
cu ajutorul funcției Heun dublu confluente.
Pentru un Univers k  1  FRW dominat de praf, în prezența constantei
C C 4
cosmologice, cu   3 ,   0 ,   , soluţia ecuaţiei diferenţiale
a 3 a0
corespunzătoare

d 2  
   4   2    0 (4.19)
d 
2

este dată de

i 
  exp   2   HeunB , (4.20)
 2 
unde cu HeunB s-a notat funcţia Heun biconfluentă

 4i 2 1  i  2 
u  HeunB 1, 0, , ;  i  1 1 4  . (4.21)
   14
2 

Figura 1. Reprezentare calitativă a valorii absolute a funcţiei de undă (4.20)

Analizând figura 1, observăm că valoarea absolută a funcţiei de undă (4.20),

care are un caracter oscilant, cu maxime separate de minime nule, descrie probabilităţi
în descreştere, pentru Universuri caracterizate de valori mari ale factorului de scală.
O tratare detaliată a Universului FRW spațial hiperbolic, evoluând de la era
dominată de materie condensată spre cea dominată de praf, constituie subiectul
lucrărilor [1, 2]. Rezultate asemănătoare se obțin pentru Universul FRW spațial plat
dominat de materie combinată formată din speciile nemiscibile praf cosmologic și
radiație [4].

 Bibliografie selectivă Capitolul IV

[1] M. -A. Dariescu, C. Dariescu, “Quantum Cosmology on  k  1  Friedmann-Robertson-

Walker Universe evolving from stiff matter era to the dust dominated one”, Mod. Phys. Lett. A
32, 1750003 (2017)
[2] C. Dariescu, M. A. Dariescu, Mathieu and Heun solutions to the Wheeler--De Witt Equation
for hyperbolic Universes, Int. J. of Theoretical Physics 57, No. 3, p. 652-663 (2018).

[3] F. M. Arscott, Part A. Heun‟s Equation. In: Ronveaux, A. (ed.) Heun’s Differential
Equations, Oxford University Press, Oxford, UK (1995)
[4] D. A. Mihu, “Elliptic and Heun functions in spatially-flat Friedmann-Robertson-Walker
cosmologies”, Rom. Journ. Phys. 63, 108 (2018)

CONCLUZII FINALE
Principalul obiectiv al acestei teze a fost punerea în evidență a potențialului
matematic și fizic interpretativ fabulos deținut de o categorie aparte de funcții
speciale, mai exact funcțiile Mathieu și Heun, prin analiza unor procese fizice de
extremă actualitate și majoră importanță care preocupă fizica modernă. În acest sens,
teza abordează topici de interes din Astrofizică și Cosmologie.

Astfel, în capitolul I, în primă fază, o atenție deosebită s-a acordat analizei

teoretice a influenței pe care o are structura câmpului electromagnetic din crusta
magnetarilor asupra funcției de undă a bozonilor relativiști. Aceasta este exprimată
prin funcții Mathieu, ale căror parameteri sunt profund dependenți de intensitatea și
configurația câmpului magnetic în crustă. Proprietățile speciale ale funcțiilor Mathieu
ne-au permis interpretări ale fenomenelor care descriu comportarea particulelor în
regiunea crustei magnetarilor. Astfel, a fost pus în evidență fenomenul de rezonanță
pentru un interval bine definit al numărului de undă ce caracterizează distribuția
cîmpului magnetic. Am identificat o comportare aparte a funcției de undă, aceasta
înregistrând creșteri exponențiale pentru valori complexe ale Exponentului
Caracteristic Mathieu. Astfel de instabilități ar putea fi responsabile de fenomene
speciale asociate magnetarilor, ca de exemplu exploziile de radiații gamma.
 O altă analiză având ca tematică evoluția particulelor încărcate într-un câmp
electric variabil ortogonal pe un câmp magnetic staționar intens a urmărit calculul
probabilității de tunelare. O concluzie esențială este aceea că și probabilitatea de
tunelare este puternic legată de configurația câmpului în crustă. Acest ultim rezultat a
fost raportat la alte studii relevante din literatura de specialitate.
De menționat și faptul că, abordând subiectul tunelării cuantice prin
formalismul JWKB, coeficientul de transmisie a rezultat a fi exprimat cu ajutorul
integralei eliptice de tipul al doilea.
Capitolul al doilea a vizat determinarea și analiza soluțiilor staționare, în
formă închisă, pentru interacțiunile de tip Compton foton – electron de la nivelul
magnetosferei stelelor neutronice puternic magnetizate, descrise de ecuația
Kompaneets. În cazul regimului nerelativist, s-a dovedit că funcțiile Heun duble
confluente sunt cele care descriu fenomenele de împrăștiere ciclotronică rezonantă
modelate de ecuația Kompaneets. În regim relativist, s-a procedat la o generalizare a
ecuației care descrie spectrul fotonilor rezultat în urma interacțiunii de tip Compton a
radiației monocromatice cu electronii termici. Spectrul fotonilor a rezultat a fi
exprimat prin funcții Heun triconfluente.
Capitolul al treilea se încadrează în domeniul Cosmologiei și abordează o
problematică de interes și de actualitate – cea a contribuției formelor mixte de materie
la o descriere mai fidelă a evoluției Universului. Astfel, în contextul Universului
spațial plat descris de metrica FRW s-a investigat geometrodinamica a două modele
cosmologice și termodinamica aferentă.
În cadrul primului model, descris de o sursă de materie combinată formată
din materie compactă (materie stiff) și praf cosmologic, s-a arătat, cu ajutorul funcției
de scală, soluție a ecuației Friedmann, că avem de-a face cu un Univers în continuă
expansiune, dinspre starea inițială de singularitate către o comportare de tip de Sitter
caracteristică viitorului îndepărtat. Analizând dinamica temporală a parametrului
efectiv al ecuației de stare în fazele timpurii, un rezultat notabil a fost cel al regăsirii
epocii radiative la un anumit moment de timp, dat de parametrii modelului.
Un alt rezultat original este acela al trecerii ecuației de stare în cea
caracteristică fluidului vâscos atunci când parametrii ce caracterizează cele două surse
materiale sunt constrânși de anumite relații.
În cadrul termodinamicii modelului, a se nota dependențele pătratice ale
presiunii și densității de energie de temperatură, precum și prezența termenului liber
constant, având semnificația unei presiuni de sac (bag pressure constant).
Capitolul se încheie cu tratarea analitică a celui de-al doilea model în care
materia combinată care umple Universul are ca și constituienți radiația și praful
cosmologic. De subliniat aici că, procedând la un artificiu de integrare a ecuației
Friedmann, s-a ajuns la o relație algebrică conținând integrale eliptice. S-a urmărit în
mod deosebit efectul pe care-l aduce prezența constantei cosmologice în cadrul
modelului.
Ultimul capitol al tezei vine cu o tratare clasică și cuantică a Universului
FRW spațial hiperbolic. Contribuțiile esențiale își fac loc în a doua parte a capitolului
unde s-a avut în vedere rezolvarea pe cale analitică a ecuației WDW modelând
evoluția cuantică a unui univers umplut cu forme mixte de materie. Astfel, pentru
radiație și materie condensată, funcția de undă a rezultat a fi descrisă prin funcțiile
Heun dublu confluente. În situația mult mai adecvată pentru evoluția la scală largă a
Universului FRW cu curbură negativă și constantă cosmologică, dominat doar de praf,
soluția este descrisă de funcția Heun biconfluentă. Aceasta are un caracter oscilant, cu
maxime separate de minime nule, corespunzând unor Universuri interzise.
Într-o abordare originală, se face o comparație cu situația unui Univers
spațial-plat, dominat de radiație și praf cosmologic, pentru care se obțin, în cadrul
analizei ecuațiilor Friedmann și WDW, funcții eliptice și funcții Heun. Valoarea
absolută a funcției de undă pornește de la o valoare nulă, crescând către o valoare
maximă (determinată de constanta cosmologică), ce caracterizează o probabilitate
maximă de apariție a Universului. Apoi, pe măsura creșterii factorului de scală,
valoarea absolută a funcției de undă capătă un caracter oscilant, cu valori maxime,
separate (spre deosebire de cazul menționat anterior) de minime nenule.

Publicații științifice și Conferințe în domeniul tezei

I. Lucrări publicate în reviste cotate ISI

1. Stationary Solutions to Kompaneets Equation for Relativistic
Processes in Astrophysical Objects
Marina–Aura Dariescu, Denisa Mihu, Ciprian Dariescu
Romanian Journal o f Physics, 59, Nr. 3-4, p. 224–232 (2014)
2. Tunneling of Relativistic Bosons induced by Magnetic Fields in
Magnetar’s Crust
Marina–Aura Dariescu, Ciprian Dariescu, Denisa Mihu
Chinese Physics Letters, 32, Nr. 10, 101101 (2015)
3. Magnetic fields of quantum origin in magnetars' crust
Marina–Aura Dariescu, Ciprian Dariescu, Denisa Mihu
Proceedings of the Romanian Academy, Seria A, 17, Nr. 2,
p. 126–132 (2016)
 4. Spatially – Flat Robertson – Walker Models with combined CDM
and stiff matter sources and the corresponding thermodynamics
Marina–Aura Dariescu, Denisa–Andreea Mihu, Ciprian Dariescu
Romanian Journal o f Physics, 62, Nr. 1-2, 101 (2017)
5. Elliptic and Heun functions in spatially-flat Friedmann Robertson –
Walker Cosmologies
Denisa–Andreea Mihu
Romanian Journal o f Physics 63, 108 (2018).

Total Factor de Impact ( FI ) – 3.484

Total Scor de Influență (AIS) – 1.067

II. Lucrări publicate în reviste B+

1. On the Quantum Tunneling phenomena in Magnetar’s Crust
Marina–Aura Dariescu, Denisa Mihu
Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția Matematică. Mecanică
Teoretică. Fizică, tom LXI (LXV), fasc. 2, p. 97–106 (2015)
2. An Analytical Approach to the Kompaneets equation in Highly
Magnetized Neutron Stars Magnetosphere
Denisa A. Mihu, Aura Dariescu, Ciprian Dariescu
Buletinul Institutului Politehnic Iași, Secția Matematică.
Mecanică Teoretică. Fizică, LIX (LXIII), fasc. 3, p. 61–66 (2013)

II. Lucrări prezentate la Conferințe Internaționale

1. Mathieu functions describing particles in electromagnetic waves

Denisa–Andreea Mihu, Marina–Aura Dariescu
Conferința de Fizică TIM, 25- 27 Mai 2017, Timișoara, România
(prezentare orală). AIP Conference Proceedings 1916, 020006-1 (2017)

2. Parametric induced instabilities of magnetars crust

Marina–Aura Dariescu, Denisa–Andreea Mihu, Ciprian Dariescu
Conferința Științifică Internațională “Mathematical Modelling
Processes and Systems”, 13- 16 Decembrie 2017, Borovets,
Bulgaria (prezentare orală).
Conference Proceedings, ISSN 2535-0978, pgs. 16-20.
 III. Citări
1. Tunneling of Relativistic Bosons induced by Magnetic Fields in
Magnetar’s Crust, M. A. Dariescu, C. Dariescu, D. A. Mihu,
Chinese Physics Letters, 32, Nr. 10, p. 101101–101104 (2015)

este citată în: Dirac equation with some time-dependent electromagnetic

terms, K. Saeedi, S. Zarrinkamar, H. Hassanabadi, Modern Physics
Letters A, 31, Nr. 23, p. 1650132–1650138 (2016)

2. Stationary Solutions to Kompaneets Equation for Relativistic

Processes in Astrophysical Objects,
M. A. Dariescu, D. Mihu, C. Dariescu,
Rom. Journ. Physics, 59, Nr. 3-4, p. 224–232 (2014)

este citată în: Resonant frequencies of the hydrodynamic vortex,

H. S. Vieira, International J. of Mod. Phys. D, 26, Nr. 04, p. 1750035–
1750043 (2017)

3. Dynamical fluid-type Universe scenario with dust and radiation,

Denisa–Andreea Mihu, preprint arXiv:1609.00589, (2016)

este citată în:

 Mimetic gravity: a review of recent developments and applications to
cosmology and astrophysics, Lorenzo Sebastiani et al., Advances in
High Energy Physics, Article ID 3156915, 43 pag. (2017)
 Recovering a MOND-like acceleration law in mimetic gravity, Sunny
Vagnozzi, Classical and Quantum Gravity, 34, Nr. 18, p. 185006–
185020 (2017)

Stagii de perfecționare
PhD Training School in High Energy Physics – organizată de CERN - SEENET- MTP
– “Modern Aspects in Quantum Field Theory”, București, 08– 14 Noiembrie, 2015
PhD Training Program in High Energy Physics organizată de CERN - SEENET- MTP
– “Computational Methods in Cosmology and General Relativity”, Timișoara, 11– 17
Decembrie, 2016
 Membru în Grant de cercetare
Membru în proiectul de cercetare PN-III-P4-ID-PCE-2016-0131, cu titlul Functii
Mathieu și Heun în teoria câmpurilor cuantice, acronim MHFQFD. Perioada
septembrie 2017 – iunie 2018.