Sunteți pe pagina 1din 3

REGNURILE LUMII VII

1. REGNUL MONERA – organisme procariote, unicelulare, fără nucleu = NUCLEOID;


a) EUBACTERII:
- aerobe/anaerobe;
- solitare;
- forme:
o coci (stafilococ): sferice;
o bacili (bacilul Koch): bastonaș;
o virgule: vibrion (vibrionul holerei);
o spiril (spirală rigidă)/spirochetă (spirală flexibilă);
- hrănire:
o autotrof: fotosinteză/chimiosinteză;
o heterotrof: saprofită/parazit;
- importanță:
o igienizare (saprofite);
o fermentative;
o fixatoare de azot;
b) ARHEBACTERII (bacterii străvechi)
c) CIANOBACTERII (alge albastre-verzi)

2. REGNUL PROTISTA – organisme eucariote;


a) PROTOZOARE
b) ALGE UNICELULARE
c) MIXOMICETE + OOMICETE (protiste cu caracter de fungi)
- se deplasează cu ajutorul:
o cililor (parameci);
o flageli (euglena);
o pseudopode (amiba);

3. REGNUL FUNGI
a) CIUPERCI:
- miceliu = hife celulare sau cu numeroși nuclei (hife pluricelulare);
- perete celular = chitină;
- hrănire heterotrofă: saprofită/parazită;
- produc boli = MICOZE (specii parazite);
- înmulțire:
o asexuată:
▪ prin spori (endospori/exospori);
▪ prin fragmente de micelii;
▪ prin înmugurire (drojdii);
o sexuată:
▪ contopirea celulelor corpului;
▪ contopirea gameților;
1) ASCOMICETE: drojdia de bere, drojdia de vin, mucegaiul verde-albăstrui, candida;
2) BAZIDIOMICETE (ciuperci parazite): rugina grăului, tăciunele porumbului, tăciunele grâului;
CIUPERCI CU PĂLĂRIE:
- comestibile: ghebele, hribul, gălbiori, ciuperca de câmp/bălegar;
- otrăvitoare: muscarița, buretele ucigaș;
b) LICHENI: mătreața bradului, lichenul renului, lichenul galben;

4. REGNUL PLANTE
a) PLANTE AVASCULARE (fără vase conducătoare)
1) FICOPHITA (algele) - talofite: alge verzi (mătasea broaștei, salata de mare), roșii, brune, aurii;
2) MUȘCHII – talofite evoluate, cu tal alcătuit din RIZOIZI, TULPINIȚĂ, FRUNZIȘOARE: mușchii hepatici, de
turbă, de pământ;
b) PLANTE VASCULARE (cu vase conducătoare)
1) FERIGI (PTERIDOFITE) – au vase lemnoase = TRAHEIDE: feriguța dulce, comună, coada-calului;
2) SPERMATOFITE – cu flori & semințe, au vase lemnoase:
i. GIMNOSPERME (conifere): flori = conuri, nu au ovulele închise în ovar: bradul alb, molid, pin,
larice/zadă (frunze căzătoare), tisă, jneapăn, ienupăr, chiparos, arborele mamut (sequoia);
ii. ANGIOSPERME: florile au ovulele închise în ovar, deci semințele sunt închise în fruct:
1. dicotiledonate (embrionul are 2 cotiledoane): măceş, frag, căpşun, zmeur, măr, păr,
fasole, soia, lucernă, păpădie, floarea-soarelui, stejar, fag, castan, mimoza, alune de
pământ, sfecla de zahăr, spanac, lobodă, morcov, cartof, salată, varză;
2. monocotiledonate (embrionul are un singur cotiledon): cereale (orz, grâu, porumb, orez,
ovăz, secară), stuf, trestie de zahăr, bambus, ghiocel, narcisă, lalea, ceapă, usturoi, crin,
zambilă, lăcrimioară, stânjenel, gladiolă, șofran, papirus, pipirig, rogoz;
CLASIFICAREA FRUCTELOR
a) fructe cărnoase: bacă (strugure, tomate), drupă (cireș, cais, prun), poamă (măr, păr);
b) fructe uscate:
a. dehiscente (se deschid la maturitate): capsula (mac), păstaia (fasole)
b. indehiscente (nu se deschid): achena (floarea-soarelui), cariopsa (grâu, porumb), nuca (stejar)

5. REGNUL ANIMAL
a) animale didermice b) animale tridermice
(ectoderm + endoderm) (ectoderm + endoderm + mezoderm)
SPONGIERI: I. NEVERTEBRATE
buretele de baie, coşuleţul Venerei II. CORDATE
CELENTERATE (CNIDARIA):
hidra de apă dulce, meduza, actinia, coralii

S-ar putea să vă placă și