EREDITATEA ȘI VARIABILITATEA LUMII VII

EREDITATEA = proprietatea organismelor de a avea o anumită informație genetică pe baza căreia și în funcție de condițiile
de mediu se transmit anumite caractere de la părinți la urmași;

VARIABILITATEA = proprietatea organismelor care aparțin aceleiași specii de a se deosebi unele de altele astfel încât să
nu existe doi indivizi identici.

Întemeietorul geneticii este Gregor Mendel, care a făcut numeroase experimente de hibridare cu mazăre (Pisum sativum),
această fiind o plantă autogamă (se autopolenizează).

GENELE = FACTORI EREDITARI

a. DOMINANTE – notate cu literă mare & se manifestă;
b. RECESIVE – notate cu literă mică & se ascund;
gene alele = ocupă același loc pe cromozomii omologi & influențează același caracter;

La nivelul celulelor somatice diploide, factorii ereditari sunt asociați în perechi:

- homozigoți: AA dominanți, aa recesivi;
- heterozigoți: Aa dominanți;

LEGILE EREDITĂȚII
1. Legea purității gameților – gameții sunt puri dpdv genetic, fiecare având un singur factor ereditar din fiecare
pereche;
2. Legea segregării independente a perechilor de caractere – fiecare pereche de factori ereditari segregă
independent de alte perechi;

MONOHIBRIDAREA

= încrucișarea între doi indivizi ce se deosebesc printr-o perehe de caractere;

bob neted x bob zbârcit → F1 100% bob neted;
F2 75% bob neted & 25% bob zbârcit: autopolenizare, apare segregare;

G/P genitori / părinți homozigoți autopolenizare fenotipic: D : R = 3 : 1

AA x aa Aa x Aa genotipic: AA : Aa : aa = 1 : 2 : 1
g1 A A a a g2 A a A a

F1 a a F2 A a
A Aa Aa A AA Aa
A Aa Aa a Aa aa

DIHIBRIDAREA

= încrucișarea a doi indivizi ce se deosebesc prin două perechi de caractere;

bob neted (A) & verde (B) x bob zbârcit (a) & galben (b) → F1 100% bob neted & verde;
F2 autofecundare, apare segregare fenotipic & genotipic;

G/P genitori / părinți dublu homozigoți autopolenizare fenotipic: DD : DR : RD : RR = 9 : 3 : 3 : 1

AABB x aabb AaBb x AaBb genotipic: 4 : 2 : 2 : 2 : 2 : 1 : 1 : 1 : 1
g1 AB AB ab ab g2 AB Ab aB ab AB Ab aB ab

F1 AB AB F2 AB Ab aB ab
ab AaBb AaBb AB AABB AABb AaBB AaBb
ab AaBb AaBb Ab AABb AAbb AaBb Aabb
aB AaBB AaBb aaBB aaBb
ab AaBb Aabb aaBb aabb
 CODOMINANȚA

= fenomenul de interacțiune dintre două gene dominante care determină apariția la heterozigoți a unui fenotip distinct față
de cel al genitorilor;
Exemplul tipic de codominanță este moștenirea grupelor sangvine în cadrul sistemului AB0 – sunt determinate de prezența
a trei gene: 1, LA, LB;
I. Grupa 0 – determinată de gena recesivă 1 (11);
II. Grupa A – genotipul LALA / LA1;
III. Grupa B – genotipul LBLB / LB1;
IV. Grupa AB – genotipul LALB – ambele gene sunt codominante → noi grupe de sânge;
! moștenirea grupelor de sânge se abate de la transmiterea mendeliană: femeie cu grupa A + bărbat cu grupa B → toate

RECOMBINAREA GENETICĂ

= modalitate de recombinare întâlnită la eucariote – recombinarea intracromozomială → schimb reciproc de gene între
cromozomii omologi (crossing-over);
CROSSING-OVER – are loc în profaza I a meiozei (dar se poate întâlni și în mitoză);
– la heterozigote, conduce la realizarea de noi combinații de gene;
– la homozigote, nu are efecte fenotipice;

CARIOTIPUL UNUI INDIVID

2n = 46(44+xx) / 2n = 46(44+xy)
• 44 autozomi (cromozomi somatici) – repartizați după: lungime, poziția centromerului, prezența sateliților;

I – telocentric A – brațul scurt (p)

II – acocentric B – centromer

III – submetacentric C – brațul lung (q)

IV – metacentric D – cromatide surori

• 2 heterozomi (cromozomii sexului):

o y = bărbat, conține gene ale masculinității / cromozomul mic aparține grupei G;
o x = conține gene esențiale vieții: 1x, xx (1 activ, 1 inactiv → cromatină sexuală/corpuscul)

DETERMINISMUL CROMOZOMIAL AL SEXULUI

1) tipul DROSOPHILA: întâlnit la musculița de oțet, la toate mamiferele & unele plante (hamei & cânepă);
a. xx (homogametică, femela);
b. xy (heterogametici, mascul);
2) tipul ABRAXAS (păsări): întâlnit la toate păsările, dar și la unele specii de insecte, amfibieni, reptile;
a. xy, zw (heterogametici, femela);
b. xx, zz (homogametici, mascul);

indivizii apaținând sexului homogametic produc un singur tip de gameți (un heterozom) &
cei care aparțin sexului heterogametic produc două tipuri de gameți (jumătate au heterozomul x & cealaltă jumătate
heterozomul y);