ȚESUTURI VEGETALE

Țesuturi definitive Țesuturi embrionare/meristematice

celule specializate (îndeplinesc o funcție), nu se divid. celule cu pereți subțiri, ce se divid, unite.
a) de apărare; a) primordial - în structura embrionului;
b) conducător; b) primar:
c) mecanic; - apical (în vârful organului);
d) secretor; - intercalar (între noduri);
e) fundamental; c) secundar:
- provine din țesutul definitiv în care cel
își recapătă capacitatea de a se div.;
- apare în anul II de vegetație;
- asigură creșterea în diametru;
- ex: cambiul libero-lemnos,
cambiul subero-fotodermic.
1. ȚESUTUL DE APĂRARE
• la exterior;
• celulele sunt unite → perete îngroșat;
• au rol de protecție;
• ex: epiderma, suberul, scoarța/exoderma;

2. ȚESUTUL CONDUCĂTOR
• vase lemnoase:
o celule moarte dispuse cap la cap, numite trahee la angiosperme & traheide la gimnosperme;
o conduc seva brută ascendent;
• vase liberiene:
o celule vii (au citoplasmă) dispuse cap la cap cu pereți ciuruiți;
o conduc seva elaborată bidirecțional;

3. ȚESUTUL MECANIC
• sclerenchim: format din celule cu pereții egal îngroșați (moarte);
• colenchim: format din celule cu pereții inegal ingroșați (vii);
• asigură scheletul/poziția plantei;

4. ȚESUTUL SECRETOR
• format din celule ce produc diferite substanțe;
• substanța produsă:
o ajunge la exterior (secreție exocrină) – ulei volatil, rășina;
o rămâne în plantă (secreție endocrină) – latex, arborele de cauciuc;

5. ȚESUTUL FUNDAMENTAL (parenchimatic)

• format din celule ce asimilează/depozitează diferite substanțe;
• de asimilație:
o clorenchim: format din celule ce conțin clorofilă, produc fotosinteza → diferite substanțe;
▪ mezofilul palisadic și lacunar;
• de depozitare:
o țesutul acvifer (la plantele de deșert);
o țesutul aerifer (nufăr);
 ȚESUTURI ANIMALE

1. ȚESUTUL EPITELIAL
- format din celule strâns unite situate pe o membrană bazală;
- avascular, hrănirea se face prin osmoză și pe baza țesutului conjunctiv de sub el (difuziune);
- constituie mucoase ce căptușesc organele cavitare, intră în structura glandelor și a unor receptori;
a) de acoperire:
- unistratificat: pavimentos, cubic, cilindric;
- pseudostratificat;
- pluristratificat: pavimentos (cheratinizat – epiderma, necheratinizat – mucoasa) & cubic;
b) de secreție:
- format din celule de produc diferite substanțe;
- intră în structura glandelor:
▪ exocrine:
• când secreția este la exteriorul corpului (gld. sudoripare, sebacee);
• când secreția ajunge în cavități (gld. salivare, gastrice, intestinale);
▪ endocrine:
• nu au canal excretor;
• secreția s.n. hormon și ajunge în sânge (tiroidă, suprarenale, hipofiza);
▪ mixte:
• atât funcție exocrină, cât și endocrină;
• pancreas: exo – suc pancreatic & endo – insulină, glucagon;
• gonade: testicule (exo – spermatozoizi & endo – testosteron), ovare (exo – ovul & endo – estrogen,
progesteron);
c) senzorial:
- format din celule ce recepționează/preiau diferiți stimuli (forme de energie);
- intră în structura organelor de simț;

2. ȚESUTUL CONJUNCTIV
- format din celule libere, substanță fundamentală (moale, semidură, dură, fluidă) & fibre (de reticulină,
elastină, colagen);
- vascularizat;
- inervat;
a) moale, după raportul dintre elementele figurante se împart în:
- ț. cj. m. de tip LAX: celulele în cantitate aproximativ egală cu fibrele (între organe având rol trofic);
- ț. cj. m. de tip ADIPOS: predomină celulele adipoase (în orbită, în hipoderm, deasupra rinichilor);
- ț. cj. m. de tip FIBROS: predomină fibrele de colagen (în capsulele organelor);
- ț. cj. m. de tip ELASTIC: predomină fibrele de elastină (în tunica medie a vaselor de sânge);
- ț. cj. m. de tip RETICULAT: predomină fibrele de reticulină (în ganglionii limfatici, splină);
b) semidur, format din:
- celule numite CONDROCITE, în cavități numite CONDROPLASTE;
- substanța fundamentală = CONDRINA;
- fibre de colagen & elastină;
- este avascular, hrănirea se face pe baza pericondriilor;
după raportul dintre elementele figurante se împart în:
- ț. cj. de tip HIALIN: celulele sunt în cantitate aproximativ egală cu fibrele (în cartilajul costal/traheal);
- ț. cj. de tip FIBROS: predomină fibrele de colagen (în discurile intervertebrale, menisc articular);
- ț. cj. de tip ELASTIC: predomină fibrele de elastină (în pavilionul urechii, epiglotă);
c) dur, format din:
- celule tinere (OSTEOBLASTE), mature (OSTEOCITE), ce remaniază osul (OSTEOCLASTE), în cavități numite
OSTEOPLASTE;
- substanța fundamentală = OSEINĂ;
- fibre de colagen;
se împart în:
 - ț. cj. de tip COMPACT/HAVERSIAN, format din lame osoase concentrice, se află în diafiză, la exteriorul oaselor
scurte și late;
- ț. cj. de tip SPONGIOS/TRABECULAR, format din lame osoase dispuse în rețea în ochiurile căreia există aer,
se află în epifiză și în interiorul oaselor scurte și late;
d) fluid – sângele, format din:
- 55%-60% plasmă (90% apă, 9% substanțe organice, 1% substanțe anorganice);
- 40%-55% elemente figurante:
▪ globule roșii (hematii), transportă gazele respiratorii;
▪ globule albe (leucocite), apără organismul, asigură imunitatea;
▪ plachete sangvine (trombocite), coagulează sângele, asigură hemostaza;
- reprezintă 8% din masa corpului;

3. ȚESUTUL MUSCULAR
- alcătuit din celule alungite – fibre musculare, care au ca organit specific miofribrila;
a) striat:
- celule polinucleate, nucleii sunt periferici;
- se află în mușchii scheletici, dar și în musculatura unor organe interne (limbă, faringe, laringe);
b) neted:
- fibrele musculare sunt celule sub formă de fus, cu un nucleu situat central;
- situat în pereții organelor interne;
c) cardiac:
- celule striate, cu un singur nucleu situat central;

4. ȚESUTUL NERVOS
- format din celule nervoase (neuroni) & gliale (nevroglii);
NEURONUL transmite impulsul nervos - este format din:
- corp/PERICARION, formează substanța cenușie:
▪ NEUROLEMĂ;
▪ NEUROPLASMA cu organite numeroase ramificate – neurofibrile, corpusculi Nissl;
▪ NUCLEU;
- prelungiri, intră în alcătuirea nervilor & :
- DENDRITE;
- AXON (ramificat doar terminal → BUTONI);
NEVROGLIILE:
- mult mai numeroase decât neuronii, reprezentate de celulele Schwann,
oligodendrocite, microglii;
- au forme și mărimi variate;
- funcții: de susținere și de hrănire a neuronilor, de sinteză a mielinei (teacă protectoare a axonului) etc.

SINAPSA:
- o legătură dintre neuron și o altă celulă; componentă
- leg. neuron-neuron = sinapsa neuronală (ex. axo-axonică, axo- presinaptică
dendritică, axo-somatică);
- leg. neuron-fibră = sinapsa neuromusculară/placă motorie;
vezicule
cu mediator
Conducerea impulsului nervos este unidirecțională. Mecanism:
Când impulsul nervos ajunge în butonul terminal, veziculele se sparg,
eliberând în fanta sinaptică mediatorul chimic. Acesta este preluat de
receptorii membranei post-sinaptice și transformat în impuls nervos.

SINAPSA ELECTRICĂ – este o legătură directă, iar conducerea impulsului componentă postsinaptică
nervos este bidirecțională.