DIVIZIUNEA CELULARĂ

PROCESUL CE ASIGURĂ CREȘTEREA, DEZVOLTAREA, ÎNMULȚIREA ORGANISMULUI & REGENERAREA

ȚESUTULUI TRAUMATIZAT

Interfaza (90%)
- precede diviziunea;
1. presintetică: celula crește prin sinteze proteice;
2. sintetică: se dublează cantitatea de ADN, cromozomii → bicromatidici;
3. postsintetică: celula crește prin sinteze proteice;

A. Diviziunea directă - AMITOTICĂ

- celule P.K. & tumorate;
- se realizează fără fus de diviziune;
- de două tipuri: strangulare & prin formare de perete despărțitor;

B. Diviziunea indirectă
- se realizează prin intermediul fusului de diviziune (→ repartizare în mod egal a cromozomilor în celulele fiice);

Diviziunea MITOTICĂ
- numărul de celule fiice = 2n, unde n=numărul de diviziuni;
- se desfășoară în celulele somatice diploide;
- se finalizează cu formarea a două/mai multe celule fiice identice cu celula mamă;
CELULA MAMĂ, cu 2n=4 cromozomi monocromatidici;
a. INTERFAZA, cu 2n=4 cromozomi bicromatidici;
b. CARIOCHINEZA:
1. PROFAZA:
o dispar membrana nucleară & nucleolii;
o apare fusul de diviziune;
o cromozomii bicromatidici sunt atașați pe filamentele fusului de diviziune aleatoriu;
2. METAFAZA:
o cromozomii bicromatidici – la centrul celulei → PLACA METAFAZICĂ/ECUATORIALĂ;
o cromozomii bicromatidici clisează longitudinal → cromozomi monocromatidici;
3. ANAFAZA:
o cromozomii monocromatidici – la ½ distanței dintre centrul & polul celulei, repartizați în mod egal;
4. TELOFAZA:
o dispare fusul de diviziune;
o apar membrana nucleară & nucleolii;
o cromozomii monocromatidici – la polii celulei;
c. CITOCHINEZA:
o repartizarea în mod egal în celulele fiice a componentelor citoplasmei;
o se formează perete despărțitor → celule fiice identice cu celula mamă;

Diviziunea MEIOTICĂ
- se finalizează cu formarea a 2, maxim 4 celule fiice haploide (spori/gameți) cu nr. cromozomi redus la jumătate față
de cel. mamă;
- se defășoară în celulele diploide din organele reproducătoare (testicule, ovare, stramina, pistil);
- se desfășoară în două etape:
o reducțională;
o ecvațională;
- asigură menținerea constantă a numărului de cromozomi din cadrul unei specii;
- meioza → celule haploide ce în fecundație → ou (zigot) → un nou individ;
etapa reducțională
a. INTERFAZA, cu 2n=4 cromozomi bicromatidici;
b. CARIOCHINEZA I:
1. PROFAZA I:
o dispar membrana nucleară & nucleolii;
o apare fusul de diviziune;
o cromozomii omologi formează tetrade cromatidice la nivelul cărora au loc procese de crossing-over;
o cromozomii ocupă locuri diferite pe filamente;
2. METAFAZA I:
o cromozomii tetraromatidici – la centrul celulei → PLACA METAFAZICĂ/ECUATORIALĂ;
o spiralizați la maxim;
o cromozomii tetracromatidici clisează longitudinal între cromatidele nesurori → cromozomi bicromatidici;
3. ANAFAZA I:
o cromozomii bicromatidici – la ½ distanței dintre centrul & polul celulei, repartizați în mod egal;
4. TELOFAZA I:
o dispare fusul de diviziune;
o apar membrana nucleară & nucleolii;
o cromozomii bicromatidici – la polii celulei;
c. CITOCHINEZA:
o repartizarea în mod egal în celulele fiice a componentelor citoplasmei;
o se formează perete despărțitor → celule fiice haploide;
o cantitatea de material genetic este aceeași;
*cromozomi omologi: au aceeași lungime, același nr. de gene (alele) = influențează aceleași caractere;

etapa ecvațională – celulele formate trec prin PROFAZA II, METAFAZA II, ANAFAZA II, TELOFAZA II → celule fiice cu nr.
de cromozomi & cantitatea de material genetic reduse la jumătate (monocromatidici);