MARTI 4 S. V. 27.

. . 3 n. Linia . . 10
. 8 , , . . . . 50
6 , . . 15
30 Fapte diverse

Manuscriptele
nepublicate se vor nefrancate se
arde. refusa
Una
Redactiunea Administratilmea, Strada 11.

a calea salbatica, imorale, corupt ne- planurile

MAW 7 ORE a calea capabile de a libertate de
INTRTJNIRE PUBLICA strinismului a reactiunei , ni prin Oare chia- in
ELECTORAL A
sub pre§edinta Dimitrie se umple de de invasiuni In , s'arn fi
spre a vorbi : miliónele se dea cu ori-ce prin ori-ce
Dimitrie , profesore,
indignatiune. ca
, etc. era Stroussberg comp. fi
era libertatile drepturile natiunea
GALBENI ale res- s'arn fi formatti bande
pectate, guvernuln, ca de cari
Vinerl, de la disolvarea
Episcopi biserica adevératn, veghia la paza legilorn insulte cetateni onorabili, fi
prin manifestula lora
9 10 , 9 rurale a institutiunilorn, la fericirea disolVatn camerile ministerele legiuitóre
18 cupóne, de 21,400. tre s'aa a areta
numerile sunt Patria era. respectata stréinilorn , s'arq fi
: de pentru
Seria 1,042, No. 12,302 a 5000 ley, in Regimuln facutn alegerile prin bande de patrie lucrula ; a se areta
12,303
12,304 fac 15,000 era se facea iubitn pe prin politiensci, a face situatiunea
2,521, 28,958 . . 5,000 nu dictan strinii etc. . . s6 nu desesperatg, ca financiele
1,237, 62,435 . . 1,000
215, , 150,444 a 100 téra , nu guvernan nu vine de nu fie ca armata,
6,216, 162,639
162,838
fac 400 schimban acestia ministeriele la de la indiferinta magistratura,
162,841 21,400 guarda fie de-
camerile, guvernuln nu era .nemernicia este
Ggsitorulg este a le aduce la sorganisate la stare
comptuarulg Zerlenti, unde va pri- de persecutiune pentru esperienta ne o dovedesce
rabile, instrumentele vile ale pu-
mi o de 200 galbera. amenintari pentru ca
Comitetuld de liquidare obligatiu- teret esecutive.
este insciintat spre anularea nu era o institutiune de faca pentru eel cunosceaa tre-
justitia nu era instru- Acesta ce minis-
puterei esecutive, pentru ca actuale, pentru
CE LIBERALE
puterea esecutiva nu era pentru d. Costa-Foru este Cra-
SI CE SUNTEM SUB d. Lascar Catargiu este
strumentn trei stréi- Este timpuln ca
MINISTERUL REACTIONARU apatia D. Florescu
, téra nu era objectn din care
servilula D. Cretulescu
de pericolile ce de esploatare strinilorn afi- despre care avemn
Bueuresciulul de la 3 Augusta, D.
face qiva datilorn lort. ne déca nu Mavrogheni este escrochierula dovedita
planeze asupra natiunea Astä-qi nu se res- ne descepta o ora na- 00,000 tra-
, de la o margine pecta, institutiuni, inte va prea Openheim; D. Tell
la este ingrijata dreptate, umanitate, torturatorula incisitorula de la
consciinta onóre , pro- sub aces-
vad péné unde re-
va de va bate tora de sub fosta domnie,
puterea esecutiva prietate , avere, ,
data concesiunile cele ruinAtóre
cutezanta pe calea patria, pen- de va dispretui
s'aa bisericele
reactiunel a strinismului, tru strinulil este juratn ca poporn, care a a
altarele lora, pietatea
care an vorn stinga fia libern, nu a téra nostri depusese podóbe nesti-
românescn, faca din va pentru eter- mate sante; pentru
pentru legi natiune, pen- nisce tributari nitate prada strinului esploata- tóte aceste fapte , vorbele a-
din o provincia nem- torn torturata
tru institutiunile drepturile
Este ne des- fuita poporula, numal aveati niel
valáre. De aceea neincrederea
Sórta natiunel de la ea déca nu fi stri- ne ochit
isbucni de formidabile
nu de la guvernatorii instrumente Europa ce
eu atata vigóre,
si. Ea trebue veghieze pentru lacomia de ce voimn contra actualilora consilieri
nópte, stea picere, la de ajute tóte pa- cu Carol I.
mai in töte planurile aminte la relele ce ne Cu tóte acestea preo-
ce ne ame- cupa spiritele de
contra constitutiunei si a
dea alarma pentru o generale de- face strinuln ceea ce face
lóse infernah, fi pututn la
a lupta - voia sci-
rea Costa-Foru!
ceptare a Romanilorn. la noi? datn si du-ne drepturile interesele ,
mirire venia din ce se pArea im-
ne aducemn aminte de morande afara, prin pericolile ce posibile a se comite de Domnula a-
ce ministeriele libe- in ne prin revolutiunea de la Fe-
ce re- de natiune credinta nestrnmutata, ! multI de

www.dacoromanica.ro
 vaga supositiune, acela ce chiámati a se la sub ordinile probe voia turbure
care, urma asupra tri- séle, este cestiunea ca Comuna ordinea. Imensa majoritate a popula-
mata de natiunea recunos- mite ! Se tiunei romane guvernti.
a-
Europei, Cunóscemú cine deja Felix Pyat a demi- ..11.
cela care priimesce se a res- mari, ce tendinte care a primitä.
punde aspiratiunilorg rationale a le asemenea déca printre Operatiunile continua DREPTULU
manifestate, Cons- alegtori do- incidinti fortulg de Vanves,
titutiune din liberall, sub mart a a revocata, Fia-care animale gasesce
tr'o onesta, acestia s'o cope de focula nceesariuln pentru conserva-
Mare plus
Stefan cu durere, se a se in- Versaillesilont Lupta e violinte des- tiunea sa. Natura iubesce variatiunea,
civile de 3 milióne Montrouge Bagneaux. activitatea sa este infinitä.
la Februarig n'a- de la Beizadea, Abstinintele la cele din elec-
vea lista de 2 milióne; era im- de unti municipali fostil ; mele acestel eterne,
posibile, suposag ca acesta mare totti-dé-una ins generale a fa- este chiari calitate a
calce s'a ce co- vorabile stabilirei republice libe- de a totfl-dé-una activa.
originea mare, mare In cele mal multe a Natura iubesce totg, ea face
aspiratiunile pe cari parte ómeni ruginitY, elementulti mode- unti a-
obligase a le locg d'a tinsg de natiunei, ratO ; legitimistil céstit infinitate séle,
se mentine iubirea la servilismü ! sperante. sa, forma sa,
ce o in pentru ce Le ale a obtinutti in lume
care se manifesta la de de la cari bonapartistiloril sunt fórte active mal are o mal
strada pentru ce Geneva , unde mal sublime, mai diviná.
cu de veselie persóne de ale Spiritulti 'I
dispretuesce acea iubire 'acea de natiunale asupra tutorg
a poporului, cu avutg puterea , Germania. animalile
cine déca n'arg ceva de fapte ca a- din Strasburg este capabile se in-
fi fosta domnie a de la Alsacia Lotaringia primi vestigeze natura, se din va-
Cuza facut-o cu permiténdg, ca acelea date lui Strus- o represintatiune comunale, rietatea cele ce cuvenibili
uciderile, torturele jafurile comise bergti, Ambron et. comp. d'a se liberale de cea de pentru instinctele dorintele
sub guvernulti acela care modd la ,prescriptiu-
de adunanta din Versailles. represin- dea de viéta,
simbolisa unirea Româniel, neatirna- nile actului de concesiune a detenta tatilme provinciale se va convoca mal societate, de prin combina-
rea fi in parlamentg, asemenea cestiunea de de cari esto capabile,
Alexandru I, pentru pros- organisatiunea judiciaria spre usulg ceea ce
Suveranulti Carol I se ! peritatea inflorirea nationale , de siliele de resbelg stabilite actuale este negatg.
cu cari projecte d'acelea pentru apanage fi disolute. Este probabile a- Rivalitatea singura
la trasnetuld Februarie tro- dotatiunl etc. ceste inovatiuni nu avé de calitate de vine din
Cuza. pentru ce o face trebue ce proiectulg lege asu- facultate ce de a
acésta ? Ca indrepteze cruciada cea drepteze citre colegil, pra incorporatiunei vechielorti provin- concepe varie,
feroce contra acelora, 1866 se grupate tóte interesele francese, va de Parla- chiar infinite. rivalitate e
expusil viéta ca numal de la cari, represinta in- timpti ea nu
Romania dinastia lui Hohenzollern , capacitatea, sciinta, munca de la universall naturel,
cari viéta ca supue onestitatea, ascepte
Austria. este ideale. Se pare
a5 de prin cu care reactiunea In urmarea note a cancelarieI in adevórti de
solemne puse pe plebiscit, o imperiale din Viena, culte- bindle; reulg o aparintg,
a lui Carol ; ne a- D. a rectifice, necunós-
ca se persecute, torture uci- sperante fi efemere, prin corespondinta legilorg universalI. cade
pe acel priraii aril a- de gravitatea situa- declaratiunea ce &use in orI-ce procesn a-
domnii, la peri- sci a respunde la ascep- comisiunel asupra cestg nu este
cole numa tärile politicei cestiunea de- morale, pe care tre-
faca Carol I de cretelorfl consiliulut noua ver- bue o o urmeze.
dinastia a bine, con- este liberü, libertate
mele ; ca persecute, noua a infalibilitatii ca e de tendinte ale na-
car' se expung opro-
ESTERIORÚ o afacere a Bisericei ; a a- de a produce binele.
numal ca dausil va sci s Omulg nu este faca
faca eredita- Francia. turile StatuluI, acestea vori nu este naturale.
tea dandO averea viéta de salute a a- amenintate prin consecintele practice Se vede natura, amórea sea
pe concesionara o radicale organi- ale nu se va pentru create de densa,
concesiune de dru- afacerilorg resbelului. Tóte s'a face o distinctiune ele, ca le
de cumg nu s'a serviciele administratiunei, mi- a denunOatti iubesce, le conduce le conserva, pen-
lumea trecg manele comitetului Schimbulg conven- tóte opera sa; tóte
unorti Cre- centrale nationale colo- tiunel relative la Marea a a- egall, ómenil
faptele ce a nelulg Rossel , de la Londra acestea. Abusult, care
puterea, 'I-a do- administrative, ia es- vine din infinitatea nóstre,
'I va mi-
Italia. face adesea de se-
! In D. nostri, ne credemg de
la Aceste dispositiunl nu se ese- Crispi interpela guverng causa adesea sa-I
ni se spune alegeri, interiori. opriril celebrel aniversarie din 30 A- Natura nu ne consiliazg acésta,
cari posedg De eri Rossel se duse la prile61849, la Roma. natura destruesce din cele
cari se de di- D. Lanza necuvenintele a- ce NoI legatl de se-
ca avutia recte date de comitetulti salutei pu- demonstratiunl. avea nostri prin independinti

www.dacoromanica.ro
de vointa nóstra. Fia-care din este basea frumosului, 27 presenta
egale in combina, inventa de comunel
DEPW TELEGRAFWE
ia fie-care obiecttl. actg unicti in am
favoritti , are partea pe escelinta este de seriosg, spre Berlin, 13 parlamentg,
Bismarck
sa de actiune spiritulul ce naturale vi- a putea
universale. Singura dis- satti de töte geniele ale ca judice se unde nitiva a la Franefort,
care se o mare nedreptate In prusiang
tinctiune aceea a mo-
pe este anormale, contra- se
avea intentiunea d'a Parisulti,
operele nature' naturale de nid o valóre, de aceea derea niste atatg serióse,
d'a cere se retraga armata fran-
se apropie catti la popórele necivilisate aristo- denunta barbatilor de dincolo de Loira, intra apol
a d.
de aceea Lascar Catargiu in
de prosperéza, de la care téra
practice preceptele ce ne viéta atarilord popére e de efe- dreptulil a adasta fericirea tratatului de pace de
morale a normele de ordine Chiarg vechi, cand catre Germaniei
A. Oncescu.
de cuveninta, cart constituescg et a se face
mosulg ideale etc. Tóte acestea circenses jocuri) la 20
a se- a Elenil Ministeruld de finance
declara Francia va d'a
menh merita pentru nedispensabile educa- PARTEA UMORISTICA
respectulü admiratiunea, tiunei civilisatiunei, ei des- desdaunarea de
ocupe unü mare mal multg ori care termene sunt scurtate.
déca acestia nu fundamentuld celg de dupa Parisulul
a- tre de la Versailles va
A sositg lipcanulg pornitg de la Ia§l
dreptulti (Va urma) vgrsa prima de miliardd.
Cu o veste noua, aid
aceea modestia sarea desdaunari se face
;
Pristavulg strade are s'o
de Pentru Ba chiari Monitorulii, are s'o obstésca.
la 1 1874.
a iubi binele veri urmtórea relatiune Barabanci bate, lume. Versailles, -Joui,Thiers
se distinge trebue ce ne D. A. Oncescu din
E nu glume ! a In Adunare pacea de-
despre alegere."
respectului Fosta Adunare ce a finitivamente semnata. prisonierii
no3tru, de aci Malta valóre ce Este bine ca Minis-
Espresia n'a Francia va putea
sciintélort, o imitatiune a constitutionalg, ca ministru tina o mare armata cea
Giaba! este ! nu-I de
Neintelegerea a- paqa cons- stipulata preliminarile de Prin
nostru fórte convinsg.
tarilorg a titutiunea se fie se urmare, guvernulti stare d'a
e! ! probe chiar
catü suntü de bine, la informatü, combate mal mare insurec-
judecam stremb ansó drept
cultiyati, din despre totg ce téra sa, tiunea din Algeria.
Dac' ar fost dönsa dup' al plac,
a ce se mic despre scirile din Algeria sunt favo-
N'ar fi fost dup' al
materia; frumosulü morale ei dulú aplicarea tutorti
ar fost din vointa
erórea a numal atuncl, Mi- din
N'ar fosttl 'naintea puteril?
departe, a a nistrul scie, vede politica lui acesta imputa drop-
téra acésta, cumg scie,
ne prin materie , ele- legile garantia cea tel imprudinte ameninta ca
Are in ca
mentg anormale, brutg temeinica pentru , va da demisiunea, déca nu va
Déca disolvata adunare,
meritand a forma frumosg ideale, monarchica constitutionale, póte adopta votg de 'ncredere.
Era patriota, cumg o striga
acesta forma face poporg Bethmont, deputatg din stenga, pro-
scormonea ascunsultt mistert,
este o Istoria oglinda pune la ordinea
Ingropatti de
Omenil primitivi, ca animalile , la vechile popó- deplina incredere
cata cata
natura nu deschisese re, mal la cele moder- esecutive, Camera o adopta
Cate lada,
tea frumesetele séle lupta ne. Ea ne arata : In töte statele 495 contra 10.
scóta her Ambron,
Intro pentru la toti Paris, Maid. - Versaillesh
Din de
acésta era privia la mal a violate, cepg diferite
da 'n téra, striga lume,
conservatiunea propria. ce spi- a se se viguróse.
Jaques mitro§ise sume,
ritulg a inventatti arte sciinte devie töte rand, una una, pra-
mal germani,
civilisatiunea frumosulg da unel complecte i se
Vrônd, mal nainte, golanl
apar se no- cele aspre consequente, nu STRAMUTARE DOMICILIU
memorandul, acea scrisore !
bili. anca mal cul- nu
se Cu fu pe clientelele mele domi-
privescil materia ca de fortificate cu arma
asta II veni de hacg, ciliul CROITORIE de DAME
putea se scape
de sub talpa stramutatti pe strada
ceea ce se cititt constitutia
curatti sictirü, (strada francesa) No. 6.
cultivatú e nenobile, coruptg, nóstre, am observatg (croitorésg).
la
la materia. Ar- torale, am studiat'o s'a
Adunarea ce se
tele suntg pututg
Prin forta armat chiar prin DOCTOR
ele presupung activi- art. care se femeiele
Are ca fara
tate, acesta e na- tanilort suntg In cand Strada No. 16 , casa Nacu,
prin urmare ma- lipsi la munca cam- Armenésd. Consulta
Cad cum
inerte prin sine ; pulul, pututtt gasi, cumg tiuni la diminéta. (8)
Cele luminatii, poponeti
frumósa, i ca legea oblige pe sirmanele te-
Care, Monitorulti, cum
ideile, acestea numal se depue votula urna
ministri
materia ia o determinatiune,
atund ne
o pentru
simplult
colegiului
ca,
S'a in
cum
spontaneti...
18 Apriliti,
- séra de -
Cum ! ! !
displace. prin acti- lorg la trebue se de rasa la picióre
tuns §i urechile galbene. Cine va
sea se a produce de Domnule
este aduca Vis-a-vis
idee, a stabili forme, a da Ministru, o de No. 50, si va pri-
nume. Spiritula este ; petrecutg 26 mi 2 Napoleoni recompensa. (5)
4

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULTJ
E CASELE
2 din strada
Sf. Apostoll No. 28, corn-
de 11 oddi
de
IMPORTANTU este de
a3 drarnul,
strada
pron de trdsuri. A se din de la Paris, unde mare intra la 21 timpul ITergovistei No. 24,
adresa pentru armistitiului ; spre procura materialele ce avuta de pentru specialitatea mea unde bisericei Manea-Brutaru, a-
la D. Bosianu, stra- dupe evacuarea din Champs Elysés (Paris) a a lucra cea mai mare parte din fabrice póte produce
da Craiovei , vis-a-vis de la 14 a avea mare cantitate de si confectionatä : 250 oca gogost. sta-
Golescu, la Cur- cultivarea
tea de Casatie. (4) crescerea se
de métase, rips, satinú, de Castor, mtase de China, negre la dispositie.
de Palmier, pae Italia. sunt a se grdbi pen
de métase diferite forme, si Irland., diferite de etc. ce nu smanta. 3
nrie de pentru case pe nobilime, pe onor. pe a visita casele din
se de véndare. Dorito- pe calea , No. 8 , yia-à-vis de prefectura capitalei , ca se de forme.
se adresa la D-nu Ori-ce comande de se fórte grabnic. - moderate. No. , cele din
C. Pappa, strada Sf. s_ strade Rinoceru, No. 8. A
No. de sus. (1) se adresa chiar ele. (8.

la an. 1809 ) ASIGURARE la an. 1809

NORTH BRITISH AND

IN LONDRA SI
MERCANTILE
IN BUCURESC1
de reserva la 1869 frand
positie ce societate atâtti privinta , a serviciului Englitera pretutindenea, Comitetulti
a pe directorele din a priimi representanta societätet pentru
pentru
Societatea contra de incendi, tóte felurile de Asemenea contra : po-
cereale pe , , mobile, a totti de cu cu deosebire solide,
la transportarea magasie la asigurare ani cu plata anticipata, insemnat.
Pentru contractarea precurn pentru ori-ce necesare se :
CENTRAL DIN BUCURESCI AUGUST DALL-ORSO din GALATI JOAN RIDL
Geogre-Noa, cassek Hillel, Banca generalü, din

Calea No. 23
trada
IN ALB DEAL
00 AStICURAZIONI DIN
DE VINZARE
, calea
VIN DE DEAL
Cu adnc la cunoscinta onor. publicti societate
de cualitate Nr. ,
PRODUCTELE rapita) contra pagubelor provenite din
de la C.
via Mitropoliei
F. ZIPSER, fotografü. tarifa conditiunile cele -Invit pe cultivatorl de la o participare
Postia.
România,

PROCTOR LINCOLN
din pentru vinderea din fabrica,
Strada Decebal Nr. 9, Cassa Sporer, Nr.9.
de machine de treerat cu machine de , ne adreseze
comandele, spre a li putea procura la timpti. (15-9

CALDE DE
Strada Politit No. 6, peste
CARTI JOCLI de cea mai qualit ate, casarma sergentilorti. -
de

DE INAINTE FIE-CARE PEREKE de 4 se onor. asigurand curdtenia cea

PRECIUL 9 ocaua butilca, cu mare promptti. -
rile cele
Mile deschise de la 6 ore di-
moderate la sub- rninéta la 7 ore cele de pu-
nostru general se strada , strada la 12 ore séra, de abur
No. 10, precum la tóte Magureanu, despre vechi- pentru dame de la 7-12 ore.
se vindea pén acum.
LA TA GUTTMANN.
mea qualitatea Asemene (15-10) I. M. PAPADAKI.
Pelinuri. Christodor

GALATI
STR ADA STRADA
No.105

iRENUMITELE MACHINE DE SECERATU

Desele
menea
de de
,
ase-
amatorii,
este
de machine de
privilegiult
patentate,
din partea c. r.
originale
in vedere cele si necesarii perfectiuni aplicate deo- americane , bine-voéscd a se adresa câtti se din vreme
sebire pentru citata de corespunde casele :
Bucurescl, strada No. 105, Galati, strada

Gerante resp. P. Fr. Thiel, Strada No. 11.

www.dacoromanica.ro