DUMINICA 2 S. V. 26.

Abonamentul:
lunA . . 3 Linia . . 10 b.
. 8 . . . . 50
6 . . 15
. 30 Fapte n.

Manuscriptele
nepublicate se vor nefrancate se
arde. refusa
10
Redactiunea Administratiunea; Strada Nr.

triumfa pentru ; cu acestea ea s'a price- societatea de jos, cre-

CATRE triumfa e efemera , de nu spre a se pro- nu
Societatea e uniune de are o Nu e ci a 'i recunósco pute- a citi cine-
in care drepta ideile rea a 'i se da cuvenita. va misterele lui Napoleon,
procede o desti- con- a 'i se putea da publicate de Bruxelles;
natiune cu tóte nostri. a spune ele va
séle, nu póte A se toti , a imita pe ceea ce Ca- amusanti ce , care va
a nu considera generalf, , a la el, atributiunile el, a ca
cari se conduce. In o consideratiuni puterea autoritatea ce convingerea Camarila
actiune, care privesce societa- a nu avea vedere de binele se constitue din membri, a patra In ; ces-
tea, omitênda ori-ce cari se acesta e este mare importanta
referesca la individa, singura consciin- esecutive ; tate
necesitatea generale, bi- bun' unindu-se, ce trebue a-
o fictiune ,
nele comune. Se o naturalmente a se uni membri d'a sci sá satis- Camarila
educatiune normele cela pucina se imposibi- apetitele Ni spune, ne
fantasiile
cunoscuta de a aspira respira cu faca a numiti din
procesula comune e a se
in tóte diminetele
Impedicata de consideratiunl, cari palatulul, spre a fi la ordinile consilierilorti intimi al tronulul
de-una ne de ce sta- ce s'a de§teptata. Camarilel. sunta d'a nu
sustinema de aci recu- resolve lucrare la
; Camarilei de d.
vine cele ce teoria, trel puterl afacere a cere
respingema practica, esecutivù avisula In casa de di-
facerea d'a putea spune alegerea
nu din de contra- omisa d'a recun6sce Maria Sa a in persóna
se
dictiune. o patra putere, care esercita in re- Filipestu cea mai pen-
gimele din pe
de o tru posta !
autoritate de mare, ca se cu
de interese proprie, ci sim-
Camarila pe atributiunea a putea anuncie la
nu se póte face puterea putere
are d'a esecuta intime ale a Dynas-
de de misa, putea recunósce
are ini- printeacésta una-
care ramure a trunchiului universale este :
constitutional& Cutare negu- nima a poporulul, Camarila
ne timpula
favórea Ca- atributiunile
se ne alegerile ce se anume tre-
prin óre-cari cari prin sunta sarcina
constituima, pro- buesca introduse acesta me-
la membri, ace;tia cu dreptula !
salutare. numita Constitutiune ,
lora de ob-
Déca, realitate, e re- permitema a supune apre-
de la de tru ca cititoril e-
libertatea este o aspi- la aceste
Cutare Camartla. acuma,
ratiune nobile independinta este ul- apreciarile nóstre asupra
do fabule, a succesula nu mal sunta
intentiune a Este Camarilei , pentru ca la
lingu§irea ce-a ceea
dificile, in confusiunea ce nu se scape din vedere
Camarilei, ace§tia vora da, - este ca, vora adopta
la discoperima, care introducerea unul lege, care
autorisatiune, - voie mundatelor imperative
sunt spiritele recunósca acestei autori-
tulul scriitora0 a dedica editia de ce a trimite Corpu-
perspicacitate tocmal tate stata ; putere care, de o-
fabule, MM. sub au- legiuitóre,
ce face o alegere societatea misa acuma '0-a eser-
oblige ca, la mo-
tóte acestea, suveranitatea
tile a cartile ce li se dificarea Constitutiunel, a
fie-care va merge, sa
trimite pentru acésta. face a patra pu-
curagiula ce sine póte d-vóstra, domnilora citi-
de se statulul, Camarila,
consciinta sea, da voi ce este
de patriel, de póte ea statti.
binele la care realisa. dreptate ; sunt institutiunl can, In tóte a le Sta- susa.
Omula posede create pentni servi- uita cu scrupulo- Este d'a ca pu-
, frumosulul ,- ciula adapostite de sitate, putea gasi ar- , credem
de la este cele a invelite cu mal va putea bine
ale póte chiara ca la Camarila, de resolutiunea ce
ori-ce ca cari se sa- felicita numiri impune
resiste pedicelora ce se a se ere prin urmare nu se nemerite, in d'uit ce vord alege,
impune pricepe d'o-data de mintea pro- ca _ace-
adevrata nu se fanilora. co
la o actiune ; fie-care con- Camarila este una din constitue Camarila; cari
nu impune, chiara tutiunile de domenula ab- raporturile

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
autorisandu-le presinte proiecte de mai calomniatori de
ESTERIORO CINE PROVOACA ANARCHIA?
cu cutezanta
o desbatere proposi- Partitulti liberale nationale din intenta o actiune corectio-
tiunea D-lui Rechbauer a fostn adop- este de foile oficioase ale nale, ca mó dis-
tata de 18 voci, contra 5, guvernului ca anarchistic, crediteze faQia publiculut
trebue
fie-care demasc D-nu de instructiune, prin or-
din Versailles
se drepturile donanta sa de la 24 Aprile, 1871,
catiunile , ce dedese deja
de catre ce a le acordn cu prim-
, se la Camerariuln Sultanului a o
pastra sanctitate, spuindu-le pe in instructiunel ce
pentru de conciliatiune. scrisóre Khedivului,
care veghieze, ca nu cum-va din s'a m'a disculpatn,
esecutive , rile de la canaluln
de se pro- de neintemeiate acusatiunile ce mi
sperantele acelora, cari ascepta Suez s'a
duca vre-o s'a
ancö o solutiune pacifica a
Italia. Cine anarchia asupra inocintel mele ,
civile. D. Thiers respinse tóte propo-
presa liberale, care n'amn nevoe d'a desminti : lucrul
sitiunile Dufaure Gazetta Trieste o cir-
faptele comise, puterea care se desminte prin neesistinta
tracta de Guvernuln de la a D-lui Visconti Venosta, care
le comite faptelorn ce mi s'a d'a-
Versailles considera nocompatibile va puterilorti
D-nu Petre cunoscutn ceea pe onor. publicn a avea
demnitatea sa de a cede , acor- européne, in care ministruln aface-
eri ca politicn mea
va da asu-
devotatn de la ca in trecut, pre-
; pra atribuite Bi-
vine printr'o catre trecutt, a bine-
preferi tracteze agi- calolice prin proiectuln de lege
procurore tribunalului Ilfovtl, de- merita confienta sa ,
procéda contra lort adoptatn de italiane. Circula-
pe Capitalel, pe onor. publicn a nu
violinte. Singura concesiu- rea va declara guvernuln italiang
agentult publice, a bit- basa simple asertiuni de
ne ce le a le da asigu- a posibiluln ca asigure o
rarea nu spre a sterge completa
insultatti pe ci a lua
suveranulul Pon-
la alegerile pentru a rile de
numele de din institutiunile tifice se garanteze libertatea Bise-
a smulge barba a lovi chiar verse calitati, cu bijute-
transitorie ale Franciei. repu-
pe venerabile Stefan ria nu e cu proba, ca la ar-
blica este totn de sim- Ministruln instructiunim publice a descu, etc. gintarie, mide fabricante e obli-
Parisianilorn, ca monarchia, guvernuhl se de
denunciare este ade- pune marca i proba
D. Thiers a declaratt de lege asupra a de acésta obiectele
este mal liberale, de adu- Acestn peste este adevórata, de óre-ce dute aduse de acum
nanta care are pucinn va fi presintatn oficiale n'a ; acmn de
monarchice. sustine
faptul-- : cine pro- furl nu se mal aducti
voiesce reorgahiseze
constituésca. Citima Independinta de
aci 'ncolo vinde cu 10 la
Eri pe trotoard mi- de ori-care co-
Foculn forturilorn de Sudti nu la 6 Main.
nistru merciante de specialitatea mea,
comanda Cluseret pu-
Cestiunea dreptului electorale de directorele sôn, nisce care garantatn
terile apórarea Parisului
femeelorn s'a presintatti 'naintea Ca- de calitate, ce da
:
Comunelorn de la 3 a de competinta de fie-citrul
rarea esterióre este bataliuni-
Desbaterea a serió- butiunea ministru, D. Esarcu o- de
de , serviciuln interiorn
ea cestiunea asta presce de onórel mele,
este de guarda nationale.
face Gladstone, trage palme de acei calomniatori, jus-
Puterile apó'rarea este-
de nu va putea priimi inchisóre, continua titia cursuln ei
rióre divise comande :
in forma ce s'a !
legei.
cea , care de la
rea Jacob Bright, care cerea credemd acestü In ceea ce privesce d-lui Luca
Saint Quen
femeele se admise e- pentru demnitatea trei voi Pant, starostele
sub Dombrowski , a doua
lectorale , nu s'a credemn; ade- d-sea informatn de
a
de la Point-du-Jour la Bercy,
s'o¡June principin la reforma, este demnd de ministrii tre d-na Anica Constantinésca, precum
sub ordinile
a recunoscutti este se pretindd in legalitate? de calomniatori,
ski. Fia-care din aceste
o cestiune ce trebuie studiata. Pro- de ura personale - cu
are subdivisiuM
punerea Bright a teril esecutive se cobord a calca ce face concurinta -
§ése comandant suntú
ea ansa 150 de vo- demnitateaa atributlunilorti la infame,
de 3,000-4,000 de
contra 220." a legile cele din urmt cu
pe piaca Con-
rei, ce se mai póte ascepta de la a- de
cordiel, D-lui de cestiuni pro- ceia, demni- L. Michailovitz.
Ranvier, membro s'an pune la fórte latea dirige conduita Strada Carol I, No. 44.
cu guarda nationale femeele nóstre , cari pre- lord a acelora per-
pentru Parisului. a desvolta o esceptio- a face asemenea escese?
Le soir repu- totn puOne cuvinte, PARTEA UMORISTICA
blicann a pe de de avide pentru cestiuni cari nu presa este care a-
Francia. privescti partea morale. in narchia tent, ci puterea e- DUPA
casuri de acestea ele
Austria. secutiva, care :

activitate pentru sustinerea stabilitate, cea nóptea 'ntr'o betie,

prin o auto-
fi desordine anar- A dus-o popa
cátre
tagin, profita de vo- chindie,
publice, a deschide
cari ne lipsesca din negliginta
transformathmea sciin-
multorn de a esercita aceste
din Cracovia Academia de pletele pe spate,
drepturi.
sciinte. Prin mai multe jurnale s'a pututn
Comisiunea a discutatn proiectul de vedea acestea felurite calomnie matele'necate,
de a initiativa dietelorn, infame, asupra subsemnatulul din

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU
fu de b.utura, Ura ! banda tóta, manatl; Radu Parvulescu, suplininte sionarea de ,

Ura! Popa Tache. la tribunalti ; Flore- la intretinerea Oltenita la porn.

fu
(Conditiunile se pot vedea in Mon. Nr. 77).
de pe zénu, la tribunalti ;
turna printuln I. , de la
tribunalti. finaneelorti.
la
La 21 , pentru darea
Datoria facea,
a venituluI taxelorti
o cana,
o
DEPW TELEGRAF10E trec'etóre peste podulti de la Bahna,
aminte Varciorova din Mehedinti.
pre de 5 Licitatiunea se va
spre diminéta, de de alte me- PARIS , 10 - Comuna a tine la prefectura de Mehedinti.
Se zelicuri, din care purta cate exige demisiunea, membrilord in Monit. Nr. 87).
in co§u1ü strigandü pe tóte stra- actualt de
dele ; pampori la Cons- , - La 24 la prefectura judetului
tantinopoli cumpere marfa frumosi. Putna, pentru vinderea
unt delegatti civile
Bizicu 700 metri cubici , disponi-
Cine are parale etc. acorde primarilorn puterea,
procurord, bile prin desfacerea
Aceln bietn nu se de care in aron- construirea in a trectóre
Care s'agernuse. vede. ce s'a .. Se
? dismentele lord respective. Comitetuln prin
urciort. agera Hagie de publicn s'a declaratü per-
descoperitn spionü la municipale. - La 15 viitorti, pentru
picase
la Constantinopole lire
nea Andrei al Bismark a peste Comitetuld centrale declara a pri- cesti, tributulti
Care multü se luptase frontiera. unii de la comitetulti de pe anulli espiratil 1870. (Vedi conditiu-
pustie de politia e putere administratiunea nile in Nr. 82).
este a ese-
popa sta picióre cuta crutare ordinile ni-
tragea la permanentil de Nov. La
meni nu se póte sustrage de a lua
óle urcióre, pentru dare in intreprindere a
parte la comitetuln este de- de case de cantonieri, ne-
Steaoa Dacia, a aso- a réua a da cesarie serviciuluI de
ciatiuni de juni, o impulsiune iresistibile. lelorti judetiane.
d'o data se opresce, nume pentru deputati. In-
se de
tre amü VERSAILLES , , séra.
permaninte de Prahova. La
i se'mpleticesee a de a trage viitorti, pentru intreprinderea
am
C'a din de , la óre ; este constructiunil a 3 poduri de pe
fi
care pen- probabile a evacuatn. sosha Ploesci Tôrgu-Vestei.
o a
doug, bine."
tru
trebui se *epte
zestrea. La ce
era
de la ase-
FRANCFORT, 11 - de
popa... Ce ! Bismarck a plecatn Generala epitropia a ospi-
Drepta menea Deputati indu-se la Berlin. Jules Favre Iar.
! Pouyer-Quertier eri séra. De la 3 la 5 in
n'o póta mera a epitropief, situatil spi-
Pe sórele talulti centrale din pentru nisce
trebui
, ale
e ca tóte stelele, spitale. detaliuri se
de nerabdare nu se cobóre pe , vedea Monit.
deputat. putea intuneca. de interne
Dar popa vine ! aprovisionarea de la
:Nu i s'a 35 care de 35 STRAMUTARE DOMICILIU
kile , cancelaria servi-
nu dea NUMIRI IN generale din loca- pe clientele mele domi-
Bel..-zadéoa. ministert, la 28 Mail
D. s'a numitn ciliul CROITORIE DE DAME
(Monit. Mo. 94). este tott pe strada Carol
Pune la arestului din
la nuci, Craiova; Anton de ate- Eforia civile. - Pentru (strada francesa) No. 6.
La de Michail C. Glodénu, corectorti; crarea de la spitalulti (croitorésä).

bravilorn Coltea, licitatiune la 17 Maiti, la Eforie,

casa No. 38, strada
Alesandru Notara, intendinte os- DOCTOR MAMOS PENESCU
! sculati, boeruld,
Orgoesci; I. Bacallo, admisd Dir. Pentru darea
! betivilord, ce antreprisd, repararea facerea din
in corpulti cu de con-
trAsnesce !
ducatord cl. III; M. A. pre- a camere sale, alte ob- Strada No. casa Nacu,
jecte, licitatiune la 28 in pretoriulti biserica Consulta
tribunaluld D.
imprimeriei (erban- tiuni de la 7-9 (8)
prepdinte la tribunalulti (Monit. No. 94).
Scóla, Popo, luate-ard dracu,
Arghiropolu , membru la tribu-
Scólit, huture posna§il
naluln Covurluin; C. D. Paltinénu,
Lasa óla cénacu, publice la 12
membru la tribunaluld C. Han-
te ca - La pentru darea in ore s'a pierdut un copil de 2 1/2 ani,
doca, la plasa
prindere a de terasa- cine aducA la postal.
Bravo! Vasilache! Vasluin; Faur, la mente, umplutura, cuantitate de 960,6
Bravo, nene procurord ! N. Vasilevsld, metri cubici, sosha portu-
Cu Popa Tache de grefa la tribunaluld Cahul; Paul lui Oltenita. (DetaliurI Monit. Nr. 87.)
din urciord. Docan, jude de pace la plasa La 7 viitorti, pentru - in séra de -
I. a- rea la CotrocenI, 18
! ! de la in apropierea de ferh. (DetaliurI de la picióre la
urechile galbene. Cine va
mine Conafaus, de in Monitorulti No. 86).
este rugatti vis-a-vis
pace din Turnu-Magurele; T. In de 3 la ministerulti res- de Pasagiulti No. 50, pri-
vol cu mine gescu , membru tribunaluld Ro- , pentru intreprinderea de aprovi- mi 2 Napoleoni recompensd. (5)

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU

200
pierdut Vinerf, de la Episcopi
CALEA CALEA

23
CASE DE FER WERTHEIM
biserica , 9 10 , 9
rurale cu 18 cupóne , de vecM 21,400.
tot un mare asortimenth de
numerile sunt : fTAPETURI NOUI OBJECTE DE
Seria 1,042, No. 12,302 de fer de
12,303 a 5000 fac 15,000 de A MA LE pentru premiate la töte expositiuni-
12,304 le pentru soliditatea sign-
2,521, 28,958 5,000 Diferite TABLOURI gravure. ranta contra a
1,237, 62,435 RAME portrete de formele. spargeri.
215, 150,444 fotografie. - Aducem la cunoecinta tu-
mash precum alte diferite articole de tulor autoritglilor capita-
100 lei, 400
, 162,838 a
162,841 21,400 et Comp.
este rugatt a le aduce la comptuarul D-lux Preciurile cele mai moderate si servici promp
Zerlenti , va primi o recompensa de 200 garantate. ne in afacerile nóstre cu România
de liquidare rurali este
spre anularea F. WERTHEIM ET

ALBE
CALM
BU:IULCA Strada No. 6, peste de
CARTI JOCU de cea qualitate, casarma - Se
DE ASTÁDI INAINTE PEREKE 2, 4 8 se cu onor. asigurând cea
PRECIUL 9 LEI ocaua butilca, preciu- mare
CA-
rile cele moderate sub-
de la 6 ore di-
nostru general se strada
minéta pân la 7 ore séra, cele de
, strada 12 ore séra, abu
larii No. 10, precum la filialele unde Magureanu, despre pentru dame Vinerea de la 7-12 ore.
se vindea acum.
LA TA
mea qualitatea lorn. Asemene (15-11) I. M. PAPADAKI.
Christodor

LA CRUCEA DE AURU, STRADA LIPSCANI

I ICI
RECOMANDI MAFASIMILIJ
G-
bine asortatt töte articolele de specialitatea modeste , prompth Cu deosebire atentiunea consumatori
primul de de la isvórele cele mai acreditate, primi DESE
sesonului de Curl.
Cu Cafea , de de Bra§ov Salamd de Verona, de Elvelia, Unt-de-lemnurt de Nizza,
, mare Toscana Chocolata, Cognac, Arac,
cele ma de de de Sirmia, i de Arad altele.
Sunt in ,positiune a cu detailista din piata acésta.
frecate se la totti-d'a-una in bune eftine, asemenea cea mai de i
pentru precum Cement de cantitate mare. (14 2s.)

No. 23 de
SOCIETATEA HOTELUL
IN ALB
VEDRE AStICURAZIONI DIN
DE VINZARE
, calea
VIN DE DEAL Serban-Voda,
Cu onóre la cunoscinta onor. societate asigurézg,
cualitate cea ,
PRODUCTELE CAMPULUI (grâne rapita) contra pagubelor din
mM
de la C.
via Mitropolia
F. ZIPSER, fotografú. tarifa cele mai favorabilt-Invit pe cultivatori de mo0i la o participare numerósi
Postia.
Mogo No. 23.

Ignatz Prager VINZARE CASEL

d'a 2 caturi din strad
Sf. No. 28,
pase de 11
PALARII EAPURI LE tre

EN GROS EN DETAIL ALMA ron de trhsuri. A s

adresa pentru informatiun
onóre a pe
a D. Bosianu, stra
Malta nobilime onor.
mi-a da , d
anu Golescu, la
de pentru tea de Casatie. (5)
pentru copii de
orl-ce etate , de o Aceste sunt acellea a caror consomatiune este de
directe ce in- Rapurile celle mai excelente medica- tóte exterióre, grie de pentru cas
renumite
cele mente pentru purificarea regenerarea bube chiar acella ce de 20 anni, bóle
ale Europei, pun e de Dorito
favorabila positiune de a
; töte alte cunoscute nu de piele ori cum precum : lepra, scorbutul, se adresa la
ori-ce concurenti, comparate cu proprietatea acestora. Elle tóte irritatiunile pelei radical. C. Pappa, strada Sf. Viner
a tóte desordinele anima a Pentru exteriorulii nu póte ri- . 9, de sus.
lori-ce nepretuite pentru casurile de valisa
se disenterie, ca unicul remedi generale de familie. casele
DE
Lipscani. Proprietatea ce aceste medicamente o atesta pre fie-care
INo. 2, sub :
strada Michai-Vod"
di jurnalele englese, francese, italiane etc. No. 82 , cele
Am constatatù chiar borcanele ce continut medicamentele mele a reumplute unele Drogue préste. trade Rinoceru, No. 8. A
Onor. de parte a nu vinde de a de
adresa chiar in ele. (9.
strada Selaril, No. 9 sub fir- parte, a observa ca borcanele cuvintele Holloway et
Mari Prager, strad imprimate roqu, aceste cuvinte instructiunea ce insocesce fie-care borcan,
:
Carol, No. 21, sub : d'asupra cuvintele 244 London." ce alte semne dovedesce e dou
Prager. DEPOUL generale pentru Rominia : J. Strada Lipscani la Cänele Negru. - Succursale case ale Ros-
la téte magasi- Bucuresci la Farmacia Episcopiei, farmacia din Strada Lipscani la Remu; Farmacia covski din suburbia
Strada Carol I, Farmacia Zürner, Strada Farmacia Schuster, Ochiul lui Craiova,
LA DUOE
- promp
Pitesci Earmacia Ed. Jeckel, in
in Jassy
la ambele farmacii, in J. C. Möss; Ploesci la Farmacia Carl Schuller,
la C. Konye, in Berlad la Farmacia C. Brückner, in Tecuci la Farmacia A. Kostkofsky; in
de 4500
fórte moderate, spe la Farm acia J. Poeck, la Farmacia Kamer la Galati Farmacia M. Curtovich. un in
bucura de o orasul As
Ignatz Prager. dresa la administr.

P. ILIESCU. Typ. Fr. Thiel, Strada Lipscani, 11.

www.dacoromanica.ro