urs 6 Măsuri de asigurare a unei educații de calitate pentru copiii cu CES

Educația prin lentila incluziunii

Sistemul educațional are responsabilitatea totală de a asigura dreptul la

educație

Este echipat și pregătit să facă față diversității prin:

Metode felxibile de predare adaptate diverselor nevoi și stiluri de învățare

Reortientarea educației profesorilor
Curriculum flexibil care să răspundă nevoilor și să nu supraîncarce cu conținut academic
Să salute diversitatea
Să implice comunitatea și părinții
Identificarea timpurie și remediere a elevilor cu risc de eșec școlar

Metode flexibile de predare cu abordări inovative a ajutoarelor de predare, a

echipamentelor și utilizarea TIC

Mediu receptiv, prietenos copilului

Mediu de lucru profesionist care lucrează activ, intenționat spre promovarea

incluziunii pentru toți

Resurse: Policy Guidelines on Inclusion in Education, UNESCO, 2009, pg. 15

Politicile și strategiile de educație pentru a promova dreptul la educație

Fiecare copil are dreptul la educație pe baza egalității de șanse. Copiii cu CES sunt în mod
deosebit în pericol de a fi marginalizați sau discriminați în realizarea acestui drept. Guvernele
trebuie nu numai să stabilească dreptul fiecărui copil la educație, dar trebuie să ia măsuri și
pentru a identifica și elimina barierele și blocajele care împiedică accesul. Este necesară o gamă
largă de măsuri atât universale, cât și specifice, pentru a se asigura că copiii cu CES sunt la fel
de capabili să realizeze dreptul la educație alături de alți copii. Aceasta va include activitățile de
sprijinire a părinților pentru a putea sprijini accesul copiilor lor la educație, identificarea și
evaluarea timpurie, educația timpurie a copiilor, asigurarea accesului și disponibilității
educației incluzive pentru toți copiii, cu toate suporturile și adaptările necesare, în care copiii
învață împreună.
 
 Eliminarea barierelor în calea educației incluzive
 o Eliminarea barierelor fizice, de comunicare, mobilitate și senzoriale ale educației,
inclusiv sprijinirea investițiilor în dezvoltarea spațiilor publice care sunt atât
sigure, cât și incluzive, cu condiția ca toate mediile educaționale să aibă
caracteristici accesibile din punct de vedere fizic și toate condițiile necesare
învățării și introducerea unui transport accesibil
o Abordarea barierelor de atitudine prin campanii de conștientizare a publicului,
folosirea limbajului adecvat pentru a contesta stereotipurile negative ale
dizabilității și încurajarea mass-mediei joacă un rol pozitiv în provocarea
barierelor în calea incluziunii
o Abordarea barierelor socio-economice prin furnizarea de servicii adecvate, și non-
stigmatizarea măsurilor de protecție socială
 Lucrul cu și sprijinirea părinților
- Furnizarea de programe de educație parentală pentru a ajuta părinții să susțină
învățarea copilului lor, de exemplu prin consilierea părinților, cluburile mamă-copil
sau prin intermediul societății civile, prin vizite la domiciliu
- Crearea de parteneriate între aceștia și școli locale, încurajându-i să se alăture
consiliilor școlare și dezvoltând programe care abordează explicit preocupările lor.
 Servicii de educație și îngrijire a copiilor de vârstă preșcolară
- Investiții în evaluarea și intervenția timpurie atât pentru a preveni instituționalizarea,
cât și pentru a promova posibilitatea unui sprijin eficient și adecvat
- Furnizarea unei asistențe cuprinzătoare care să asigure îngrijirea, stimularea, sprijinul
parental și accesul la serviciile relevante
- Dezvoltarea accesului universal la serviciile preșcolare inclusive
 Asigurarea accesului la educație incluzivă și accesibilitatea acestora
- Introducerea legislației și a politicilor care instituie dreptul la educație incluzivă, care
include o definiție clară a incluziunii și obiectivele specifice pe care aceasta urmărește
să le atingă, precum și garantarea aceluiași drept al copiilor cu și fără handicap pentru
a accesa oportunitățile de învățare de masă, cu serviciile de sprijin necesare;
- Furnizarea unui cadru coerent pentru identificarea, evaluarea și sprijinul necesar
pentru a permite copiilor cu dizabilități să înflorească în mediile de învățare de masă;
- Introducerea obligației autorităților locale de a planifica și de a asigura toți cursanții
cu dizabilități în cadrul setărilor și claselor de masă, inclusiv în limbile și modurile
cele mai adecvate, precum și mijloacele de comunicare.
 Crearea unor medii de învățare incluzive
- Crearea culturilor incluzive în școli prin:
- Traducerea politicilor naționale de incluziune în politicile de școală care să
stabilească atât angajamentul față de nediscriminare și incluziune, incluzând, de
exemplu, dezvoltarea unui cadru școlar favorabil copiilor, auto-evaluări, precum și
planuri de dezvoltare școlară.
- Angajarea asociațiilor cadrelor didactice, a consiliilor școlare, a asociațiilor de părinți
și a altor grupuri de sprijin școlar care să funcționeze, cu programe de creștere a
înțelegerii și a cunoștințelor despre dizabilități
 - Asigurarea faptului că aceste politici se reflectă în toate aspectele vieții școlii: relații,
întâlniri școlare și de consiliu, supravegherea cadrelor didactice, excursii școlare,
comportament la locurile de joacă, alocări bugetare și orice interfață cu comunitatea
locală sau publicul larg.
- Încheierea segregării în școli prin:
- Asigurarea angajamentului față de predarea incluzivă în clasă.
- Dezvoltarea politicilor municipale pentru medii de clasă incluzive, care implică școli,
profesori, funcționari municipali, administratori de școală, părinți și copii, precum și
alte părți interesate;
- Furnizarea de sprijin în cadrul cursurilor de masă copiilor cu dizabilități.
- Monitorizarea periodică a școlilor pentru a se asigura că segregarea nu are loc nici
formal, nici informal. Monitorizarea trebuie să implice părinții copiilor cu dizabilități,
pentru ca sistemele să fie transparente și responsabile față de ei și copiii lor.
Măsuri de asigurare a unei educații de calitate pentru copiii cu CES
1 Asigurarea suportului individualizat adecvat pentru copiii cu dizabilități
- Introducerea PIP-urilor ca o strategie-cheie pentru sprijinirea copiilor cu dizabilități în
cadrul incluziunii
- Implicarea studenților, părinților și a întregului personal relevant în proiectarea și
stabilirea obiectivelor
- Furnizarea, acolo unde este necesar, pachete de îngrijire care implică sprijin, nu
numai în domeniul educației copiilor, ci și în furnizarea de servicii de sănătate sau de
asistență socială, asistență tehnică și sprijin psihologic
- Stabilirea de parteneriate între furnizorii de servicii, ONG-uri, institute de cercetare și
învățământ în sprijinul furnizorilor de educație, asistența medicală și asistența socială
pentru a oferi cea mai bună îngrijire posibilă pe tot parcursul vieții, pentru a permite
copiilor să beneficieze cât mai mult posibil de educația lor.
2 Dezvoltarea curriculum-urilor incluzive, a metodelor de predare și învățare
- Promovarea metodelor de învățare și predare activă, participativă și orientată către
copii, care să permită copiilor să lucreze într-un ritm adecvat, în grupuri sau
individual și să colaboreze copiii cu și fără handicap ca educatori de la egal la egal
învățare
- Adoptarea unui curriculum care să permită tuturor copiilor să dobândească
curriculum-ul academic principal și abilitățile cognitive de bază, împreună cu
abilitățile esențiale de viață, inclusiv respectarea drepturilor omului.
- utilizarea creativă a tehnologiilor de asistență pentru a facilita învățarea elevilor cu
dizabilități, inclusiv a resurselor fizice, a computerelor și a utilizării TIC
3 Introducerea evaluării studenților bazate pe drepturi și incluziunii
- Adoptarea unei viziuni holistice asupra evaluării elevilor care ia în considerare
aspectele academice, comportamentale, sociale și emoționale ale învățării
 - Asigurarea faptului că copiii cu dizabilități își pot îndeplini potențialul educațional
prin intermediul unui sistem de suport individualizat, care subliniază tratamentul în
funcție de necesități și urmăresc un succes echitabil, care este măsurat pe scară largă.
- Măsurarea progresului studenților în curriculumul de învățământ general, cu
standarde clare și criterii de referință și utilizarea mai multor forme de evaluare a
elevilor pentru a informa și facilita predarea și învățarea
- Introducerea sistemelor de autoevaluare școlară care măsoară dacă angajamentele față
de educația incluzivă sunt îndeplinite și pentru a ajuta să identifice schimbările și
îmbunătățirile necesare pentru a avansa
  4 Investiții în formarea cadrelor didactice
- Revizuirea conținutului curriculei de formare a cadrelor didactice pentru a se asigura
că ea întruchipează metodologia centrată pe copil, predarea în medii incluzive și
multiculturale, utilizând planuri individuale de educație pentru adaptarea și sprijinirea
copiilor cu nevoi educaționale specifice, drepturile omului și, în special,
recunoașterea nediscriminării ca drept al omului și a strategiilor pozitive de
promovare a toleranței și de combatere a comportamentului discriminatoriu; parte din
formarea cadrelor didactice
- oportunități de dezvoltare profesională în curs de desfășurare, de înaltă calitate,
pentru cadrele didactice care abordează metodologii incluzive;
5 Sprijin în cadrul școlilor pentru cadrele didactice
- Asigurarea unui nivel adecvat de personal pentru a oferi profesorilor timpul și
resursele necesare pentru a obține o educație incluzivă eficientă
- Furnizarea unui sprijin puternic din partea conducerii școlare, cu responsabilitate de
către organul de conducere și cu toate politicile școlare compatibile cu obiectivul
educație incluzivă
- Implicarea familiei și a comunității ca resurse în sălile de clasă pentru a sprijini
programele individuale de învățare și sporirea atenției individuale pe care copiii cu
dizabilități au adesea nevoie.
6 Stabilirea resurselor pentru sprijinirea specialiștilor
- Crearea unui sprijin multidisciplinar prin intermediul diverselor servicii, organizații și
centre de resurse specializate, precum și profesioniști care lucrează în colaborare
pentru a oferi un serviciu complet și neîntrerupt pentru a sprijini educația incluzivă.
- Dezvoltarea practicii de colaborare și furnizare prin intermediul rețelelor de
comunități de învățare
- Utilizarea expertizei părinților ca o sursă importantă de sprijin atât pentru alte familii,
cât și pentru școli.
- Îmbunătățirea condițiilor de serviciu ale cadrelor didactice pentru a se asigura că
acestea sunt susținute, plătite și respectate în mod adecvat.
7 Un mediu centrat pe un copil, sigur și sănătos
 - Stabilirea unor legături strânse între serviciile de sănătate și educație pentru a asigura
o legătură între școală, comunitate și familie, care se învârte în jurul bunăstării
copilului.
- Promovarea unor parteneriate eficiente în comunitate pentru a asigura o interacțiune
pozitivă între școală și comunitate
- Elaborarea standardelor de sănătate și siguranță pentru construirea școlilor pentru a
reflecta nevoile copiilor într-un cadru incluziv
- Furnizarea de oportunități sigure și stimulative pentru joc și recreere pentru toți copiii
- Asigurarea că, în cazul dezastrelor naturale sau provocate de om, toți copiii pot
evacua cu ușurință orice clădiri și rutine care au loc în ceea ce privește modul de
reacție în astfel de situații.
Măsuri legate de mediul de învățare
1 Dreptul la respectarea identității, culturii și limbajului
- Recunoașterea dreptului copiilor de drept internațional la recunoașterea identității lor
culturale și lingvistice
- Recunoașterea limbajului semnelor ca limbă care trebuie recunoscută în sensul
dreptului la limbă și cultură
- Recunoașterea dreptului copiilor la respectarea limbii și culturii lor în cadrul educației
și școlarizării lor
 2 Respectarea drepturilor de participare a copiilor
- Introducerea legislației care să garanteze copiilor școlare dreptul de a înființa organe
democratice cum ar fi consiliile școlare și de a solicita ca aceste organe să respecte
principiile nediscriminării și să promoveze includerea copiilor cu dizabilități, băieți.
- Elaborarea orientărilor pentru municipalități și școli locale privind dezvoltarea
oportunităților de audiere a copiilor, care subliniază necesitatea unor abordări
incluzive și nediscriminatorii.
- Introducerea unor mecanisme care să asigure că copiii sunt capabili să-și exprime
punctul de vedere asupra plasamentelor școlare și să-și ia părerea în serios în funcție
de vârsta și maturitatea lor.
- Dezvoltarea politicilor școlare în parteneriat cu copiii privind drepturile, incluziunea,
respectarea diversității și nediscriminarea
- Introducerea unor mecanisme de plângere sigure, accesibile și confidențiale prin care
copiii cu dizabilități pot ridica preocupări
3 Dreptul la respectarea integrității personale și fizice
- Interzicerea explicită prin lege a pedepselor corporale și a altor pedepsiri umilitoare și
consolidată prin alte măsuri necesare, consolidată prin mecanisme clare de aplicare și
mesaje puternice conform cărora toate formele de violență împotriva copiilor sunt
inacceptabile
 - Stabilirea unor clare coduri de conduită care reflectă principiile drepturilor copilului
pentru toți personalul, studenții și familiile și comunitățile acestora, care includ
reclamații accesibile sau mecanisme de raportare care pot fi utilizate în condiții de
siguranță și confidențiale
- Instruirea și sprijinirea întregului personal școlar în utilizarea unor metode eficiente
non-violente și respectuoase strategii de management în clasă, precum și abilități
specifice de prevenire a tiparelor de agresiune și a altor violențe bazate pe gen și de a
răspunde eficient la acestea.
- Accentul pe toleranță, respect, echitate, nediscriminare și rezolvarea conflictelor non-
violente în cadrul curriculum-ului, manualelor și metodelor de predare
- Implicarea copiilor, inclusiv a copiilor cu dizabilități, ca agenți activi în construirea
de medii sigure, discriminare și acordarea de sprijin între elevi/colegi de-o vârstă.

Anexă la OMEN nr. 3124/20.01.2017 METODOLOGIA PENTRU ASIGURAREA

SUPORTULUI NECESAR ELEVILOR CU TULBURĂRI DE ÎNVĂȚARE

Terapii specifice - demersuri prin care abilităţile şcolare afectate, fie direct, fie prin prisma
caracteristicilor psihologice care susţin învăţarea sunt reabilitate. Acestea includ, dar nu se
limitează la: terapie logopedică, terapie psihomotorie, terapie psihologică, terapie educaţională
de stimulare cognitivă, terapie ocupaţională;
Măsuri compensatorii - strategii de adaptare curriculară instrucţională care îi vor permite
elevului să compenseze, din punct de vedere funcţional, carenţele determinate de prezenţa
tulburării specifice de învăţare. Cuprind măsuri, materiale adaptate, tehnologii asistive. Aceste
măsuri şi instrumente de adaptare instrucţională respectă principiul egalităţii de şanse, astfel
încât elevul cu TSI să participe autonom la activitatea instructiv-educativă;
Instrumente compensatorii - instrumente didactice şi tehnologice care substituie sau facilitează
performanţa în condiţiile existenţei unei abilităţi deficitare. Instrumentele compensatorii absolvă
elevul cu TSI de o prestaţie care devine dificilă din cauza tulburării, fără să îi faciliteze, din
punct de vedere cognitiv, sarcina de lucru. Utilizarea unor asemenea instrumente nu se realizează
la nivelul întregii clase. Cadrele didactice, pe baza indicaţiilor psihologului clinician/profesorului
de sprijin/profesorului psihopedagog/logopedului/profesorului consilier şcolar, permit utilizarea
acestor instrumente doar elevilor cu TSI;
Măsurile de dispensare sunt intervenţii care permit elevului să nu realizeze anumite activităţi
care, din cauza tulburării specifice de învăţare, devin extrem de dificile şi care nu îmbunătăţesc
procesul de învăţare.