Bun venit la Wikipedia! Dacă doriţi să contribuiţi vă invităm să vă înregistraţi/autentificaţi.

Economia României
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Economia României

Camera de Comerţ şi Servici

Monedă Leu românesc (RON)

An fiscal anul calendaristic
Organizaţii
UE, WTO
comerciale
Statistici
PIB $251,741 miliarde (IMF 2009
est.)[1]
Creşterea PIB -7,2% (2009)[4]
PIB pe cap de
$11.755[2] (IMF 2009 est.)
locuitor
PIB pe sector agricultura: 12,4%; industria
35%; servicii: 52,6% (2009 est.)
Inflaţie 5% (2009 est.)
Populaţie sub
25% (2005 est.)
limita sărăciei
Coeficientul lui
32 (2008)
Gini
Forţă de muncă 9,33 mil. (2009 est.)
Forţa de muncă agricultura: 29,7%; industria:
după ocupaţie 23,2%; servicii: 47,1% (2006)
Şomaj 7,8% (decembrie 2009)[3]
Principalele textile şi încălţăminte, maşini
industrii uşoare şi ansamblare de maşini,
minieră, prelucrarea lemnului, a
materialelor de construcţii,
metalurgică, chimică,
alimentară, rafinatoare de petrol
Comerţ exterior
Export $38,1 miliarde (2009 est.)
Bunuri maşinării şi echipamente, textile
exportate şi încălţăminte, metale şi
produse din metal, minerale şi
combustilbili, chimicale,
produse agro-alimentare
Parteneri de Germania 16,3%, Italia 15,4%,
export Franţa 7,3%, Turcia 6,5%,
Ungaria 5%, Bulgaria 4,1%
(2008)
Import $49,2 miliarde (2009 est.)
Bunuri maşinării şi echipamente, textile
importate şi încălţăminte, metale şi
produse din metal, minerale şi
combustilbili, chimicale,
produse agro-alimentare
Parteneri de Germania 16,1%, Italia 11,2%,
import Ungaria 7,3%, Rusia 5,9%,
Franţa 5,6%, Turcia 4,9%,
Austria 4,8%, Kazakhstan 4,5%,
China 4,2% (2008)
Investiţii $78,61 miliarde (31 decembrie
străine directe 2009 est.)
Datorie externă $95,48 miliarde (31 decembrie
brută 2009 est.)
Finanţe publice
Datorie publică 20% din PIB (2009 est.)
Venituri
$50,78 miliarde (2009 est.)
publice
 Cheltuieli
$61,51 miliarde (2009 est.)
publice
Rezerve $33,7 miliarde (31 decembrie
2009 est.)

Sursa: CIA World Fact Book

Fără o menţiune contrarie, toate valorile sunt
exprimate în dolari americani

modifică

Economia României este o economie de piaţă, conform Constituţiei din 1991. Conform
acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale.
În economia României acţionează aşadar legea cererii şi a ofertei. La baza acesteia se află
proprietatea privată care trebuie protejată şi garantată.

Cuprins
[ascunde]

• 1 Privire istorică
o 1.1 Comerţul în România în perioada 1937-1939
o 1.2 Economia românească la sfârşitul anului 1989
 1.2.1 Economia de comandă-control
 1.2.2 Dezvoltarea economico-socială
 1.2.3 Situaţia în decembrie 1989
• 2 Puterea economică a României
• 3 Economia subterană
• 4 Sectoarele economiei
o 4.1 Industrie
 4.1.1 Energie
o 4.2 Construcţiile
o 4.3 Agricultura
o 4.4 Turismul
o 4.5 Comunicaţiile
 4.5.1 Internet
 4.5.2 Telefonia mobilă
 4.5.3 Telefonia fixă
o 4.6 Finanţe
o 4.7 Sectorul bugetar
• 5 Transporturile
• 6 Variaţia regională
 • 7 Indicatori statistici
• 8 Forţa de muncă
• 9 Produsul Intern Brut al României
• 10 Schimburi comerciale cu alte ţări
o 10.1 Investiţiile străine
o 10.2 Exporturi
o 10.3 Schimburi comerciale cu Statele Unite
o 10.4 Schimburi comerciale cu Republica Populară Chineză
o 10.5 Schimburi comerciale cu Germania
o 10.6 Schimburi comerciale cu Grecia
o 10.7 Schimburi comerciale cu Austria
o 10.8 Schimburi comerciale cu Japonia
• 11 Pieţe
• 12 Bibliografie
• 13 Vedeţi şi
o 13.1 Burse
o 13.2 Indici bursieri
o 13.3 Europa
• 14 Legături externe

• 15 Note

[modifică] Privire istorică

[modifică] Comerţul în România în perioada 1937-1939

Ramurile cele mai importante ale industriei erau industria petroliferă şi cea a gazelor
naturale. Principalele resurse de petrol se găseau la poalele Carpaţilor lângă Ploieşti, la
intrarea dinspre Pasul Predeal. Producţia de păcură era controlată în mod rigid de către
guvernul român, deşi anumite companii străine aveau interese mari faţă de aceasta.
Producţia totală de păcură era de 6,240,000 tone în anul 1939. Exporturile totale de
produse petrolifere erau de 9,313,000,000 lei, un leu având valoarea de $.006.

Sarea şi tutunul erau monopoluri de stat. Tutunul ce provenea în cea mai mare parte din
Câmpia Dunării, era de proastă calitate, însă era sursa principală de venit a localnicilor.
În comparaţie cu tutunul balcanic, tutunul românesc avea o frunză slabă şi era netratat.

Industria extracţiei şi prelucrării cărbunelui era limitată la regiunea Anina din Banat, însă
cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300,000 tone de
cărbune anual. Cărbunele extras de la Sacu, Doman şi Ocna de Fier era livrat unor oţelării
importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea Hunedoara, la sudul localităţii Deva
ar exista resurse nedescoperite.
Lignitul era extras în mari cantităţi din regiunea Hunedoara şi din regiunea dintre
Vârciorova şi Bacău, însă cele mai importante zăcămite se aflau în Muntenia şi Moldova.
Producţia totală de lignit în 1937 era de 2,183,508 tone.

Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela şi din Moldova şi Muntenia, însă
cantitatea totală nu depăşea 201,000 tone.

Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunile Sărmăşel, Zau de Câmpie,
Şaroş pe Târnave, Bazna şi Copşa Mică din Transilvania. Era exploatată o suprafaţă de
114 km pătraţi; în general 140,000,000 metri cubi de gaz metan puteau fi extraşi de pe un
kilometru pătrat.

Industria oţelului se afla în Banat, fiind în legătură cu minele de cărbune de acolo, având
o producţie anuală de 129,060 tone în 1937.

Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă valoare comercială şi după pescăriile
de pe Volga, pescăriile din josul Dunarii, de lângă Giurgiu şi Olteniţa, Călăraşi,
Cernavodă şi Hârşova şi cele de lângă Ostrov, erau cele mai extinse si mai bogate din
Europa. Pescuitul din lacuri era neînsemnat, însă producţia anuală a Deltei Dunarii era de
aproximativ 9,000,000 kilograme.

România era una dintre cele mai bogate ţări din sud-estul Europei în ceea ce priveşte
grânele. Muntenia şi Basarabia produceau de două ori mai mult decât cantitatea produsă
în Transilvania. Producţia totală era doar puţin mai scazută decât cea a Germaniei şi
reprezenta o cincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foarte bună şi era recoltat în
mare măsură mecanizat, iar fermele româneşti erau bine dotate.

Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din 1914, deşi în 1911 reprezenta 70% din
valoarea totală a exporturilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze naturale.
Principalii clienţi pentru exporturile de grâu erau ţări ca Belgia, Olanda, Germania şi
Marea Britanie.

Industria de prelucrare a lemnului exporta în 1938 produse în valoare de 2,465,000 lei.

[modifică] Economia românească la sfârşitul anului 1989

[modifică] Economia de comandă-control

Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia României la sfârşitul anului 1989, după
mai bine de patru decenii de guvernare comunistă, este evidenţiat prin trăsăturile de bază
ale mecanismului de funcţionare a vieţii economice şi sociale din acea perioadă. Una
dintre trăsături era dominaţia proprietăţii socialiste, de stat şi cooperatiste, monopolul
acesteia în toate ramurile economiei naţionale, care şi-a pus amprenta asupra funcţionării
întregului sistem economic românesc.
Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu ajutorul planului naţional unic al
întregii activităţi economice şi sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării întregii
economii naţionale, realizată pe cinci ani şi anual, era mijlocul principal de dirijare şi
corelare ex-ante a activităţii agenţilor economici din toate ramurile producţiei naţionale.
La nivelul macroeconomiei s-au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico-
socială şi tacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economiei. În aceste condiţii,
activitatea agenţilor economici şi, în general, macroeconomia, se desfăşurau potrivit
normelor şi reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordanţă cu indicatorii
economico-financiari din planul naţional unic. Prin exercitarea capacităţii de decizie, în
problemele fundamentale ale activităţii economice la nivelul macroeconomiei, autonomia
managerială a agenţilor economici era limitată la elemente de mică importanţă pentru
strategia şi tactica întreprinderii. Piaţa era considerată o componentă paşnică a sistemului
economic, rolul ei reducându-se, în principal, la desfăşurarea actelor de vânzare-
cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor şi de trecere în
consumul populaţiei a bunurilor economice necesare.

Preţul, dobânda, creditul, salariile, impozitele şi taxele erau dirijate de la centru, prin
planul naţional unic, fără să reflecte prin nivelul şi evoluţia lor, raportul real dintre cerere
şi ofertă pe piaţa internă, dar nici condiţiile de pe piaţa internaţională. Concurenţa nu mai
avea rolul de a regla piaţa, de aceea eficienţa şi rentabilitatea activităţii agenţilor
economici nu reflectau realităţile interne şi internaţionale. Resursele economice erau
alocate centralizat, prin planul naţional, iar agenţii economici nu mai dispuneau de
autonomia şi libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico-financiare.

Procesele de modernizare şi retehnologizare a capacităţilor de producţie erau dirijate

centralizat prin planuri şi programe speciale, adoptate pe ramuri şi subramuri, sau chiar
pe ansamblul economiei naţionale. Relaţiile economice extene ale României erau
organizate şi se desfăşurau pe planul naţional unic, iar acţiunea agenţilor economici în
acest domeniu era în mare măsură supusă conducerii centralizate a economiei naţionale.
Echilibrarea balanţei comerciale se realiza prin creşterea forţată a exporturilor şi
reducerea drastică a importurilor, având consecinţe grave asupra satisfacerii cererilor de
pe piaţa internă şi dezvoltării economiei pe termen mijlociu şi lung. Eficientizarea
comerţului exterior era concepută şi urmărită la nivel macroeconomic, iar agenţilor
economici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuri şi să folosească cele mai
adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor
modalităţi mai eficiente de conducere a afacerilor internaţionale.

Veniturile salariaţilor şi ale ţăranilor nu reprezentau eficienţa reală a activităţii depuse de

fiecare lucrător, ci de o eficienţă globală. Producătorii direcţi ai bunurilor economice erau
tot mai mult îndepărtaţi de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare
economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual şi colectiv bazat
pe nepăsare şi lipsă de răspundere, cu consecinţe directe asupra motivaţiei muncii. Au
existat şi o serie de încercări eşuate de perfecţionare a mecanismului economic, cu scopul
de a creşte nivelul rentabilităţii şi competitivităţii.

[modifică] Dezvoltarea economico-socială

Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea
indicatorilor macroeconomici care exprimă potenţialul şi nivelul economiei, structura
acesteia, eficienţa folosirii factorilor de producţie şi gradul de competivitate
internaţională, nivelul de trai al populaţiei. În perioada 1950-1989, creşterea economică a
avut un caracter extensiv, mai ales după 1970, când s-a accentuat preponderenţa acţiunii
factorilor cantitativi în susţinerea indicatorilor macroeconomiei. Deceniul 1970-1980 a
marcat cea mai puternică extindere a câmpului de producţie în întreaga economie, în
afară de industrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebit de puternică. Produsul
social a înregistrat o creştere rapidă faţă de venitul naţional, fapt ce a dus la scăderea
ponderii venitului naţional în cadrul produsului social. Fiecare unitate de venit se obţine
în acest caz cu cheltuieli materiale din ce în ce mai mari.

În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acumulare ridicată, în medie anuală de

35,7%, cea mai mare parte a investiţiilor fiind orientate către industrie. Referitor la
contribuţia ramurilor la crearea venitului naţional, tendinţa dominantă care s-a manifestat
în această perioadă a fost legată de schimbarea caracterului structurii de ramură, din agrar
industrială în industria agrară.

În 1989, industria şi construcţiile deveniseră sectoarele preponderente ale structurii de

ramură ale producţiei naţionale. Această tendinţă a fost rezultatul creşterii semnificative a
venitului naţional creat în industrie, şi a a unei creşteri mai reduse a venitului naţional
creat în agricultură. Populaţia ocupată a înregistrat creşteri în industrie şi construcţii şi
scăderi în agricultură. Ponderea industriei în volumul fondurilor fixe ale economiei
naţionale a crescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumul total al investiţiilor
din perioada 1950-1989, industria a primit cea mai mare parte, în timp ce agricultura a
primit o parte redusă.

Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltării economico-sociale se obţine prin

combinarea indicatorilor de nivel, raportaţi la populaţie, cu indicatorii eficienţei. Faţă de
media europeană a PIB pe locuitor în 1988, de 9725 de dolari americani şi de cea
mondială, de 3853 de dolari, România cu 2624 de dolari avea un nivel de aproape 3,7 ori
mai scăzut decât cel european şi se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce priveşte
indicatorul PNB (produs naţional brut) pe persoană activă (productivitatea muncii
sociale), faţă de o medie europeană de 17,217 dolari şi de o medie a ţărilor dezvoltate de
32,793 dolari, la nivelul anului 1988, România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74
ori şi respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului la cereale, România se situa, la
sfârşitul anului 1989, pe unul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat de ţara
noastră la consumul de îngrăşăminte chimice la hectar şi la numărul de tractoare ce
reveneau la o mie de hectare era de peste două ori şi respectiv şase ori mai scăzut, la
aceşti doi indicatori, faţă de media ţărilor europene dezvoltate. De asemenea, producţia
medie pe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de 1955 kilograme, faţă de media
europeană de 3161 kg şi media ţărilor dezvoltate de 4120 kilograme. Locul României în
ierarhia mondială se poate reflecta şi cu ajutorul indicatorului volumului exporturilor pe
locuitor. Acesta era în 1988 de 453 de dolari americani pe cap de locuitor, faţă de media
europeană de 1885 de dolari şi de o medie a ţărilor europene dezvoltate de 3635 dolari. În
1989, s-a înregistrat un excedent al contului curent al balanţei de plăţi de 2,8 miliarde
dolari, folosit pentru lichidarea datoriei externe şi creşterea rezervelor internaţionale ale
României.

[modifică] Situaţia în decembrie 1989

La data de 21 decembrie 1989, România avea un produs intern brut de 800 miliarde de
lei, adică de aproximativ 53,6 miliarde de dolari, şi un curs mediu de schimb de 14,92 lei
pentru un dolar[5]. Exporturile României totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari[6].
Datoria externă a ţării, în valoare de 11-12 miliarde dolari[6], era achitată integral, din
februarie 1989[5]. În jur de 58% din venitul naţional era realizat de industrie şi 15% de
agricultură[5]. Populaţia salariată reprezenta peste 73% din cea ocupată[5]. Salariul minim
era de aproximativ 2.000 de lei, adică 135 de dolari[5]. România avea peste opt milioane
de salariaţi şi 3,6 milioane de pensionari[5]. Peisajul bancar cuprindea cinci instituţii -
Banca Naţională a României, Banca Română de Comerţ Exterior, Banca pentru
Agricultură şi Industrie Alimentară, Banca de Investiţii şi Casa de Economii şi
Consemnaţiuni[5].

[modifică] Puterea economică a României

Principalele industrii ale României sunt cea textilă şi de încălţăminte, industria
metalurgică, de maşini uşoare şi de ansamblare de maşini, minieră, de prelucrare a
lemnului, a materialelor de construcţii, chimică, alimentară şi cea de rafinare a petrolului.
O importanţă mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a maşinilor grele şi a
aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de maşini (vedeţi Dacia
Logan) este foarte largă şi este orientată înspre piaţă. Industria românească de IT
cunoaşte o creştere anuală constantă.

Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea de bunuri

de către întreprinderile mici şi mijlocii în industrii precum cea a maşinilor de precizie,
vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice şi a
îmbrăcămintei.

In 2006 România a reuşit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în
1988. Faţă de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de
dolari americani şi de cea mondială, de 8191 de dolari, România avea un nivel de 7523 de
dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european şi se afla sub nivelul mediu
mondial[7].

[modifică] Economia subterană

În anul 2009, economia subterană reprezenta circa o treime din produsul intern brut al
României, potrivit unor estimări ale companiei A.T. Kearney[8]. Aproape două treimi din
aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obţinute[8].

[modifică] Sectoarele economiei

[modifică] Industrie

Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de maşini, chimică,

petrochimică, a materialelor de construcţii, de prelucrare a lemnului şi industria uşoară.

În cadrul industriei constructoare de maşini se produc utilaje petroliere pentru

platforme de foraj terestru şi marin la Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bucureşti şi Galaţi,
utilaje miniere la Baia Mare, Petroşani şi Sibiu, maşini unelte la Bucureşti, Oradea, Arad,
Râşnov şi Târgovişte, şi produse ale industriei de mecanică fină.
Tractoare se produc la Braşov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte maşini agricole la
Bucureşti, Piatra Neamţ, Timişoara şi Botoşani. Locomotive se produc la Bucureşti şi
Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Piteşti,
Craiova, Câmpulung-Muscel, autocamioane la Braşov troleibuze la Bucureşti, nave
maritime la Constanţa, Giurgiu, Olteniţa şi aeronave la Bucureşti, Bacău, Braşov şi
Craiova.

Înainte de 1990, România producea peste 40.000 de tractoare pe an. În 2001, numărul lor
scăzuse la 5.300 de bucăţi, iar în 2006 companiile autohtone au raportat fabricarea a
3.300 de unităţi[9]. După închiderea uzinei din Braşov, în 2007, producţia internă din
domeniu s-a prăbuşit, ajungând la numai câteva zeci de unităţi anual[9], producţia internă
fiind realizată de Mat Craiova şi Mecanica Ceahlău.[10]

Industria electronică şi electrotehnică este reprezentată prin întreprinderi amplasate în

principal în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Craiova, Piteşti.

Industria chimică s-a dezvoltat în ultimele decenii datorită existenţei unei game largi de
materii prime existente în ţară: cantităţi de sare, sulf, potasiu, lemn de răşinoase, stuf, gaz
metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la Borzeşti, Băile
Govora, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni şi Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare,
Zlatna, Copşa Mică, Turnu Măgurele, Valea Călugărească şi Năvodari.

Industria petrochimică produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi

şi Borzeşti, mase plastice la Ploieşti, Făgăraş, Brazi, Borzeşti, Piteşti, fire şi fibre sintetice
la Botoşani, Săvineşti, Roman, Iaşi. Industria chimică şi industria celulozei şi hârtiei sunt
reprezentate prin numeroase centre în toată ţara. Se produc medicamente şi produse
cosmetice, coloranţi, vopsele şi detergenţi.

În cadrul industriei materialelor de construcţii se produce ciment, sticlă şi articole din

sticlărie, ceramică pentru construcţii, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de
ciment se află la Bicaz, Braşov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticlă se produce şi se
prelucrează la Bucureşti, Mediaş, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig.

Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. În

combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire,
placaje, mobilă. Cele mai importante unităţi se află în zonele montane şi submontane, la
Suceava, Bistriţa, Focşani, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Arad, Târgu Mureş,
Reghin, Satu Mare, Bucureşti, Brăila şi Constanţa.

Industriile uşoară si alimentară au tradiţie în România, deoarece există importante baze

de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare
a lânii, a confecţiilor si tricotajelor la Bucureşti, Botoşani, industria zahărului, a
uleiurilor, a vinurilor, a panificaţiei.

Industria uşoară din România a fost afectată de contextul internaţional. Data de 1

ianuarie 2005 a adus pe plan mondial o masură preconizată încă din 1995: abolirea totală
a sistemului cotelor la importurile de textile[11].

Aceasta decizie a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care a supravegheat reducerea

constantă a cotelor încă din 1995, când fusese semnat la Marrakech Acordul Textil şi
Vestimentar, înseamnă că toate ţările membre ale OMC îşi deschid porţile în faţa
importurilor nelimitate din Asia. Mai ales din China, care este principalul beneficiar al
acestei măsuri economice. Pentru România, această măsură reprezintă o dublă lovitură. În
primul rând, piaţa internă, deja sufocată de mărfurile chinezeşti, va fi aproape imposibil
de recucerit după această eliminare a cotelor de import.

În al doilea rând, exportatorilor români, pentru care Uniunea Europeană era piaţa
tradiţională, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce mai greu
să-şi păstreze această piaţă de desfacere.

Numărul de angajaţi din industria textilă era de 360.000 în anul 2007, şi a scăzut la
263.000 până august 2009, industria fiind puternic afectată de criza financiară[12].

[modifică] Energie

Pentru detalii, vezi: Industria energetică în România, Energia electrică în România,

Industria petrolului în România şi Gazele naturale în România.

Consumul de energie al României în anul 2005 a fost de 40,5 milioane tep (tone
echivalent petrol), din care:

• 36,4% - gaze naturale

• 25,1% - ţiţei şi derivaţi petrolieri
• 22,4% - cărbune şi cocs
• 16,1% - hidro şi altele

Producţia de energie electrică a României a fost de aproximativ 62 TWh în anul 2006 la o

putere instalată de 17.630 MW. Din această producţie, 58,09% a fost realizată pe bază de
combustibili fosili, 32,02% în hidrocentrale, 9,20% - nucleară şi 0,68% - alte surse
convenţionale.

[modifică] Construcţiile
Industria constructoare a României a avut în anul 2007 o creştere de 32%, fapt care o
plasează pe locul doi în Uniunea Europeană, după Slovacia[13].

[modifică] Agricultura

Pentru detalii, vezi: Agricultura României.

România are o suprafaţă agricolă de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece
milioane sunt ocupate cu terenuri arabile[14]. După o evaluare făcută în noiembrie 2008,
aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate[15].

Agricultura reprezintă 6% din PIB-ul ţării (anul 2007)[14], faţă de 12,6% în 2004[16]. Circa
trei milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor
ocupate (august 2009), comparativ cu doar 4-5 procente în ţările occidentale[17][16].
Agricultura României este departe de ceea ce se practică în Europa atat ca producţie, cât
şi ca tehnologie. Produsele „made in România” sunt prezente în cantităţi mici pe piaţa
externă, în timp ce importurile cresc de la an la an, fostul grânar al Europei în perioada
interbelică devenind un importator net, pe anumite segemente - exemplele cele mai
concludente sunt carnea, fructele şi legumele[17].

Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie 2009 situaţia se prezintă astfel:

România dispune de o dotare cu tractoare şi utilaje agricole printre cele mai slabe din
Europa, încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproximativ 54 de hectare, comparativ cu
UE, unde media este de numai 13 hectare[10]. Parcul intern de tractoare se ridică la circa
170.000 de unităţi, din care circa 80% sunt îmbătrânite[10]. Spre deosebire de Occident,
unde tractoarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, în România încărcătura pe
tractor ajunge chiar şi la peste 12.000 de ore de utilizare.[10]

Problemele majore ale agriculturii din România sunt: lipsa unor investiţii majore în
agricultură—nu atât din cauza lipsei fondurilor de finanţare, ci mai degrabă din
dificutatea accesării acestora—fărâmiţarea pământurilor, litigiile legate de proprietate şi
tehnologia precară[17]. Produsele româneşti nu corespund întotdeauna standardelor de
calitate ale UE, ceea ce şi explică lipsa prezenţei pe pieţele externe, în timp ce mărfurile
din import au invadat rafturile magazinelor autohtone[17].

Dintre companiile străine, au pătruns pe piaţa româneasca giganţi precum Smithfield

Foods, cu investiţii de câteva sute de milioane de euro, Cargill, Bunge, Glencore, Lactalis
şi Meggle[17].

Conform I.N.S., în 2006 au fost cultivate 991.000 hectare cu floarea-soarelui, 191.000

hectare cu soia şi 110.000 hectare cu rapiţă.

Producţia de cereale s-a ridicat, în 2006, la 15,1 milioane de tone, din care cea de grâu a
fost de 5,3 milioane tone, iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone[18].
În anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a
obţinut o producţie de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialişti drept cea
mai mică din 1940[19]. În anul 2006, producţia a fost de 5,52 milioane tone[14].

Recolta de cereale, fructe şi legume: (mii de tone)

An 2008[20] 2007[20] 2006[14][18]

Grâu 7.144 3.044 5.520
Porumb - - 8.600
În anul 2008, efectivul de porci se situa
Floarea-soarelui 1.159 547 -
între 5 şi 5,5 milioane de capete[21].
Cartofi 3.649 3.712 -
Mere 325 362 - Datorită Politicii Agricole Comune
(PAC), România beneficiază de fonduri
pentru agricultură în valoare de 14,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum
precizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013[16].

Suprafaţa fondului forestier a înregistrat o creştere cu 0,9%, până la 6.484.572 milioane

de hectare, la 31 decembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Volumul de masă
lemnoasă recoltată în cursul anului 2007, conform reglementărilor legale, a fost de
17.238 mii metri cubi, cu 9,9% mai mare faţă de anul precedent. În anul 2007, s-au
realizat lucrări de împăduriri pe o suprafaţă de 10.716 hectare, cu 31% mai puţin faţă de
2006[22].

[modifică] Turismul

Turismul reprezintă sectorul economic care dispune de un potenţial valoros de dezvoltare

ce poate deveni o sursă de atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor străini, însă
concurenţa puternică din partea ţărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croaţia) şi
amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc îngreunează
situaţia.

Un potenţial mare îl reprezintă agro-turismul, România fiind una din puţinele ţări din UE
în care se prezervă mediul de tip rural[necesită citare].

Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, şi mai ales
dezvoltate, sunt: Valea Prahovei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureşul şi
Bucovina, Munţii Apuseni, Valea Oltului etc.

Oraşe predispuse de a fi importante atracţii turistice pentru străini sunt: Sibiu (Capitală
Culturală Europeană în 2007), Băile-Herculane, Braşov, Cluj-Napoca, Sighişoara,
Constanţa, Iaşi, Suceava, Târgovişte, Bucureşti etc.

[modifică] Comunicaţiile
Pentru detalii, vezi: Comunicaţiile în România.

[modifică] Internet

Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% in ianuarie 2009, faţă de
sub 9% în ianuarie 2008, şi este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din
cauza slabei penetrari a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piaţă, a
acoperirii broadband slabe şi a veniturilor mici ale populaţiei, în special în zonele
rurale[23]. Prin comparaţie, în UE, media era de 54% în anul 2008[24]. În prezent (martie
2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt Romtelecom, care este şi cel mai
mare operator de telefonie fixă de pe piaţă, cu peste 550.000 de clienţi, RCS&RDS, cu
peste 850.000 de clienţi, şi UPC România, cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce piaţa
de internet mobil este dominată de Orange România şi Vodafone România, primii doi
jucători de telefonie mobilă[23].

Costul de convorbire pe minut este în medie de 0,08 euro, faţă de media de 0,14 euro din
Europa (martie 2009)[23]. Factura medie de telefonie mobilă a scazut cu patru euro pe
parcursul lui 2008, de la 18,13 euro la 14,22 euro[23]

[modifică] Telefonia mobilă

Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din 2008, calculată în funcţie de

numărul de cartele SIM preplatite „active”, a ajuns la 114%, depaşind 24,5 milioane de
unităţi, adică abonamente şi cartele preplatite valabile prin intermediul cărora s-a realizat
trafic tarifabil[25]. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenţi la data
de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9
milioane persoane juridice reprezentau mai putin de 30%[25]. Piaţa este dominată de
Orange România şi Vodafone România, urmaţi de Cosmote România, RCS&RDS şi
Zapp.

[modifică] Telefonia fixă

La data de 31 decembrie 2008, în România existau 5,04 milioane linii de acces, rata de
penetrare a telefoniei fixe la nivel de populaţie fiind de 23,4%, iar la nivel de gospodarii
de 53,6%, procentele maxime la care a ajuns vreodată acest indicator[26]. Dintre acestea, 3
milioane de linii aparţineau companiei Romtelecom, care a deţinut monopolul telefoniei
fixe în România, până în anul 2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime, este
RCS&RDS, cu 1,2 milioane abonaţi. Numărul furnizorilor alternativi care oferă servicii
de apeluri a ajuns la 49 la sfârşitul anului 2008, fiind în scădere faţă de sfârşitul anului
precedent, în special datorită numărului mare de achiziţii şi fuziuni încheiate pe parcursul
anului 2008[26].

[modifică] Finanţe

România are ca obiectiv stabilit intrarea în zona euro în anul 2014[27].

[modifică] Sectorul bugetar

În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentru angajaţii din sectorul bugetar,
din care erau ocupate numai 1,29 milioane de posturi[28]. Legea salarizării unitare a
bugetarilor, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2010, prevede ca raportul între salariul
minim pe economie şi cel mai mare salariu din sistemul bugetar sa fie de maximum 1 la
12, unde 12 este nivelul salarial al preşedintelui României[29]. Aceasta în condiţiile în care
în acest sector există discrepanţe salariale semnificative — există salarii care trec de
14.000 de lei pe lună (3.300 de euro)[29]. Legea mai prevede ca ponderea din Produsul
Intern Brut (PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusă progresiv de la 9,4%
în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în 2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în
2014 şi 7% pentru 2015 şi anii următori[29].

În august 2009, omul de afaceri Dinu Patriciu (cel mai bogat român în anul 2007[30])
declara că, după opinia lui, ar trebui disponibilizaţi circa 600.000 de bugetari: „Înainte de
1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13
locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la
aproape 75 de locuitori”[31].

În anul 2010 urmează să fie concediaţi 70.000 de angajaţi, iar până în 2015, peste
300.000 de bugetari îşi vor pierde locurile de muncă[28].

[modifică] Transporturile
Pentru detalii, vezi: Transporturile în România.

România dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt
de drum vechi şi plin de gropi, iar 22.865 km au trecut printr-un proces de modernizare,
cea mai mare parte cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu. Investiţiile realizate
nu garantează însă şoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste
suprafeţe refăcute sunt deficitare şi au durata de serviciu depăşită[32].

Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naţionale, în jur de 35.000 km sunt drumuri
judeţene şi 29.843 km - drumuri comunale. România dispune, în prezent (aprilie 2009),
de numai 281 kilometri de autostradă. Cele mai multe drumuri din ţară sunt de două benzi
şi doar 1.280 km dispun de patru benzi de circulaţie[32].

România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de
Forumul Economic Mondial (FEM)[33]. Înainte României apar ţări ca Albania, Bulgaria,
statele asiatice Kârgâzstan şi Cambodgia şi statele africane Burundi, Tanzania şi
Zambia[33].

Investiţiile României în infrastructură feroviară sunt mult în urma celor mai multe dintre
ţările europene[34]. În ultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarul de bani pentru
dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare[34]. România dispune de 10.785
kilometri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri sunt electrificaţî[32].
 [modifică] Variaţia regională
Date statistice salariul mediu/lună pentru luna ianuarie 2009[35]:

Brut (lei) Net (lei)

Bucureşti 2534 1840
Cluj-Napoca 1966 1453
Iaşi 1867 1377
România 1839 1355
Constanţa 1826 1355
Craiova 1813 1331
Timişoara 1740 1285
Galaţi 1670 1243
Braşov 1614 1193

[modifică] Indicatori statistici

Rata anuală a inflaţiei[36][37][38][39][40][41][42]

An 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995
Inflaţie 7,85% 4,84% 6,56% 9,0% 11,9% 15,3% 22,5% 34,5% 45,7% 45,8% 59,1% 154,8% 38,8% 32,3%

Creşterea economică[43][44][45]

An 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999

Creştere 7,7% 4,1% 8,3% 5,2% 5,1% 5,7% 2,1% -1,2%

România a avut creştere economică din 2000, după o perioadă de trei ani de recesiune.

Creşterea economică pentru anul 2007 a fost de 8%, în timp ce pentru anul 2008 este
evaluată la 9%[46].

Datoria externă

Datoria externă a României pe termen mediu şi lung: 33,85 miliarde euro în noiembrie
2007, faţă de 28,4 miliarde euro la finalul anului 2006.[47]
Datoria externă negarantată public însuma 25,9 miliarde euro la 31 martie 2008, fiind mai
mare cu 4,86% (1,2 miliarde euro) faţă de sfârşitul lui 2007[48].

Dtoria externă a României era de 78,5 de miliarde de euro în noiembrie 2009[49].

Deficitul de cont curent

Deficitul de cont curent al României a crescut cu 10,9% în primele trei luni ale anului
2008, până la 3,5 miliarde euro[50].

Rezerva naţională

Rezerva de aur şi valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro în octombrie 2007[51],
din care :

• 25,2 miliarde euro - rezerve valutare

• 104,7 tone de aur

Datoria publică în anul 2006 a fost de 12,4% din PIB.[52]

Deficitul bugetar în anul 2006 a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din
PIB şi cheltuieli bugetare de 35% din PIB, conform Eurostat.

Averea românilor

Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuinţele

proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea financiară şi cea imobiliară au ponderi
egale în averea reală a populaţiei, 50-50%.[53]

Avuţia şi îndatorarea financiară totală pe cap de locuitor în România este de 1.441 euro,
respectiv 888 euro. Prin comparaţie, avuţia financiară per capita în Cehia se apropie de
8.000 de euro, în Ungaria depăşeşte cu puţin 6.000 de euro, iar în Polonia este de 6.000
euro. Îndatorarea ajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia şi Slovacia şi la
3.000 de euro/capita în Ungaria.

Agenţii economici

În noiembrie 2009, în România existau aproximativ un milion de firme active[54].

[modifică] Forţa de muncă

Numărul de angajaţi în România este de aproximativ 4,7 milioane. Din aceştia,
aproximativ 1,5 milioane sunt plătiţi din bani publici (mai 2008)[55]. Numărul de angajaţi
din sectorul bancar era de 63.500 în septembrie 2007.
Aproximativ o treime din români activează în agricultură (în anul 2007), în timp ce media
pe UE era de 6%.[56]

Număr de salariaţi:

Anul 2010[57] 2009[57]

milioane salariaţi 4,8 4,34
Migraţia forţei de muncă

În ultimii ani, o bună parte din forţa de muncă a migrat în special în Italia şi Spania
(aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de românii care lucrează în străinătate
au fost[58]:

• 2009: 3,3 miliarde €[59][60]

• 2008: 9,0 miliarde $
• 2007: 8,5 miliarde $ (5,6% din PIB)
• 2006: 6,7 miliarde $ (5,7% din PIB)
• 2005: 4,7 miliarde $
• 2004: 1,7 miliarde $

Şomajul

În anul 2010, bugetul asigurărilor pentru şomaj prevede un deficit de 1,376 miliarde lei,
în condiţiile în care se estimează creşterea cheltuielilor pentru şomaj la 2,943 miliarde lei,
iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliarde lei[61].

• 2009: 7,8% în decembrie, cu 709.383 şomeri[61]

• 2009: 6,6% în august, cu 601.673 şomeri[62]. Cea mai mare rată a şomajului a fost
în judeţul Vaslui, 12,5%, iar cea mai mică în Ilfov - 1,8%
• 2009: 6,3% în iunie, cu 570.000 şomeri[63]
• 2008: 5,7% în perioada ianuarie - martie[62]
• 2007: 4,1% în octombrie[64]
• 2006: 7,2%[65]
• 2004: 7,1%[66]

Conform estimărilor Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, numărul şomerilor va

depăşi 800.000 de persoane la finele anului 2009, iar în 2010 se va atinge pragul de un
milion[63].

Salariul minim pe economie

Evoluţia salariului minim pe economie, pe ani[67]:

Anul 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

RON 390 330 310 280 250 175 140
EURO 114 90 85 70 65 55 55
Pensii

Din anul 2007 a fost introdusă obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru
angajaţii cu vârste până în 35 de ani. Pentru cei cu vârste între 35 şi 45 de ani, alegerea
unui fond de pensii obligatorii este opţională.[68]

În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbaţi
şi de 57,5 ani în cazul femeilor[69]. Începând cu anul 2015, se va trece la creşterea vârstei
de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru
egalizare cu vârsta de pensionare a bărbaţilor la 65 de ani, până în 2030.[69]

Evoluţia numărului de pensionari:[70]

Anul 2009 2008 2004 1999 1996 1992 1989

milioane pensionari 4,7 4,6 4,4 4,3 3,7 3,2 2,6
raportul
0,9 / 1 0,9 / 1 0,9 / 1 1,05 / 1 1,6 / 1 2,1 / 1 3,4 / 1
angajaţi/pensionari
cheltuieli anuale (mliarde
13,0 7,5 4,0 2,1 1,6 1,2 ?
$)

[modifică] Produsul Intern Brut al României

Pentru detalii, vezi: Produsul intern brut al României.

Valoarea PIB-ului pe ani[71][72]:

Anul 2008[73] 2007[74] 2006[75][76] 2005[37] 2004[44] 2003[77] 2002 2001 2000 1999 1998
PIB -
miliarde 503,9 404,7 342,4 287,2 238,7 189,1 151,4 116,7 80,3 54,5 33,8
RON
PIB -
miliarde 136,8 121,2 97,1 79,2 58,9 50,3 48,4 44,8 40,2 33,4 33,9
Euro
PIB -
miliarde 200,0 166,0 121,9 98,6 73,1 56,9 45,8 40,1 37 35,6 38,1
USD
 În 2011, PIB-ul va fi de 593,3 miliarde lei, conform CNP (Comisia Naţională de
Prognoză), mai mult decât dublu faţă de 2005. În 2013, PIB-ul va fi, la fel, dublu faţă de
cel din 2006.

Ponderea sectorului privat în PIB:[78][79][80]

Anul 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1990
Procent 72,4% 72,2% 67,7% 69,4% 67,1% 65,5% 63,7% 61,4% 60,6% 54,9% 45,3% 38,9% 34,8% 16,4%

România ar putea atrage până în 2011 investiţii străine directe anuale de 7,7 miliarde de
dolari, situându-se, astfel, pe locul 30 din cele 82 de state incluse într-un top realizat de
Economist Intelligence Unit (EIU) şi Columbia Program of International Investment.
Stocul de investiţii va urca de la 47,1 miliarde de dolari în acest an la 75,8 miliarde de
dolari în 2011. [81]

[modifică] Schimburi comerciale cu alte ţări

În noiembrie 2009, companiile străine deţineau o pondere de circa o treime din cifra de
afaceri totală de 250 miliarde de euro a companiilor din Romania şi un număr de 760.000
de salariaţi, adică 17% din totalul angajaţilor din economie[82].

[modifică] Investiţiile străine

Investiţii străine în România:[83] [84] [85] [86] [87]

An 2008[88] 2007[88] 2006[88] 2005[88] 2004[88] 2003 [88]

miliarde Euro 9,496 7,250 9,059 5,213 5,183 1,946
În anul 1998 România a înregistrat un volum-record al investiţiilor străine, de peste două
miliarde de dolari. În perioada 1999 - 2002, acestea au scăzut la 1-1,2 miliarde de dolari
pe an.[89]

Până în iulie 2009, ţările care au injectat cei mai mulţi bani în mediul de business din
România sunt, în această ordine: Olanda, Austria, Germania şi Franţa[90]. Aflată pe locul
al patrulea, Franţa deţinea un procent de 11% din investiţiile străine, cu 5 miliarde Euro.
[90]

În mai 2008, cele mai mari investiţii străine în România erau:[91]

• Renault - 676 de milioane de euro

• Egger - 210 milioane euro în fabrica de prelucrare materiale lemnoase din Rădăuţi
• Calsonic Kansei - 120 de milioane de euro
• Saint Gobain - 120 de milioane de euro
 • Delphy Diesel - 100 de milioane de euro
• Nokia - 60 de milioane de euro la fabrica de la Jucu

[modifică] Exporturi

În anul 2008, exporturile României s-au majorat cu aproximativ 25%, până la un nivel de
49 miliarde de dolari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiind Rompetrol, cu
suma de 1,6 miliarde dolari[92].

[modifică] Schimburi comerciale cu Statele Unite

Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Statele Unite se ridică la 1,3

miliarde euro în anul 2007, exporturile companiilor românesti pe piaţa americană
însumând 593 milioane euro, reprezentând doar 2% din totalul exporturilor României[93].
Importurile americane, în schimb, au fost de 688 milioane de euro[93]. Deşi volumul
schimburilor comerciale este destul de mic, SUA sunt un important partener economic al
României, dacă se ia în considerare implicarea companiilor americane[93]. În topul marilor
investitori americani în România se regăsesc nume precum Microsoft, General Electric,
Coca-Cola, Smithfield Foods, UPC şi Ford[93].

[modifică] Schimburi comerciale cu Republica Populară Chineză

China este cel mai important partener comercial al României din zona asiatică[94]. La
sfârşitul anului 2008, volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări a totalizat 3,8
miliarde de dolari[94]. Balanţa comercială este defavorabilă României cu 1,34 miliarde
dolari[94]. Investiţiile realizate în România de cele 9.500 de firme cu capital chinez
înregistrate au totalizat 330 milioane dolari, China plasându-se astfel pe locul 17 în ceea
ce priveşte investiţiile străine în România[94].

[modifică] Schimburi comerciale cu Germania

La finalul anului 2009, numărul numărul investitorilor germani în România a ajuns la

peste 17.000, iar valoarea investiţiilor a depăşit 2,7 miliarde de euro[95].

[modifică] Schimburi comerciale cu Grecia

Grecia se situează pe locul nouă ca volum de investiţii în România, cu 3,3 miliarde euro
capital investit până în 2007[96]. În martie 2007, erau înregistrate 3.164 companii cu
capital grecesc[96].

În anul 2006, exporturile din Grecia în România au fost de 595 milioane euro iar
exporturile româneşti către Grecia s-au ridicat la 505 milioane euro, schimburile
comerciale româno-elene ajungând astfel la 1,1 miliarde euro[96]. În anul 2005, exporturile
din Grecia în România au fost de 408 milioane euro iar exporturile româneşti către Grecia
s-au ridicat la 434 milioane euro[96].
Cele mai importante domenii în care grecii au investit sunt: telecomunicaţiile (OTE şi
Cosmote), sistemul bancar (Alpha Bank, Egnatia Bnak, Emporiki Bank, Piraeus Bank),
asigurări (Interamerican), tehnologia informaţiei (Intrarom), panificaţie (Moara Loulis),
metalurgie (Sometra Copşa Mică) şi industria alimentară (Gregory's şi Everest)[96].

[modifică] Schimburi comerciale cu Austria

În perioada 1990 - 2005, firmele austriece se situau pe primul loc în clasamentul

investiţiilor străine din România, valoarea investită depăşind 3 miliarde de euro[97].
Numărul de angajaţi la firmele mixte înfiinţate depăşea 100.000[97]. Primele cinci cele mai
mari investiţii austriece în România sunt : OMV prin achiziţia Petrom, Raiffeisen prin
deschiderea filialei din România, Brau Immobilien prin înfiinţarea de facilităţi de
producţie şi desfacere, OMV Refining prin investiţia OMV România Mineraloel, şi
Eurobilla prin investiţia în filiala locală de afaceri imobiliare[97].

[modifică] Schimburi comerciale cu Japonia

Valoarea schimburilor comerciale romano-japoneze au fost de 608 milioane euro în

2006[98]. Volumul exportului românesc a atins, la sfârşitul anului 2006, circa 82 de
milioane euro, în timp ce importul a depăşit 526 milioane euro[98]. La 31 mai 2007, in
România erau înregistrate 202 societăţi cu participare japoneză, valoarea capitalului
investit în economia româneasca apropiindu-se de 90 de milioane euro[98].

[modifică] Pieţe
Pentru detalii, vezi: Pieţele României.

În prezent (anul 2008), România este piaţa cea mai interesantă din zona Europei Centrale
şi de Est pentru fuziuni şi achiziţii, situaţie care nu se va schimba în următorii ani[99].

Valoarea totală a pieţei româneşti de FMCG a fost în 2007 de 41 miliarde euro şi se

estima că va atinge în 2008 nivelul de 43 miliarde euro, iar pentru 2009 an se prognozase
suma de 48 miliarde euro[100]. Piaţa petrolieră din România era estimată la 9 miliarde de
Euro în anul 2007[101]

[modifică] Bibliografie
• Niţă Dobrotă şi colab., Economia politică, Editura economică, 1995

[modifică] Vedeţi şi
• Listă de companii româneşti

[modifică] Burse
 • Bursa de Valori Bucureşti (BVB)
• Rasdaq

[modifică] Indici bursieri

• Indicele Bursei de Valori Bucureşti (BET-10)

• Indicele compozit al Bursei de Valori Bucureşti (BET-C)
• Indicele Societăţilor de Investiţii Financiare (BET-FI)

[modifică] Europa

• Economia Europei
• România

[modifică] Legături externe

• it IDE in Romania: rolul investitorilor italieni
• en Romania Central: Date şi analize recentre despre economia României

[modifică] Note
1. ^ [1], IMF World Economic Outlook Database, October 2009
2. ^ per capita based on purchasing power parity, IMF World Economic Outlook
Database, October 2009
3. ^ http://www.ziare.com/business/joburi/01-06-2010/rata-somajului-a-ajuns-la-7-
8-la-suta-985440
4. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat
pentru ref-urile numite economie.hotnews.ro
5. ^ a b c d e f g După douăzeci de ani. Economia României în 1989, 21 decembrie
2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010
6. ^ a b Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe, 21 decembrie 2009,
standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010
7. ^ UNdata
8. ^ a b ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld. lei (VIDEO), 18 Ian
2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
9. ^ a b Producţia anuală de tractoare încape lejer în parcarea de la Inter, capital.ro,
accesat la 26 august 2009
10. ^ a b c d Chinezii încep producţia de tractoare la Râşnov, standard.ro, accesat la 11
septembrie 2009
11. ^ Liberalizarea importurilor a dus industria textila romaneasca in pragul crizei
12. ^ Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009, standard.ro, accesat la
29 august 2009
13. ^ Ziua de Cluj: Robotii fac caramizi la Triteni
14. ^ a b c d Agricultorii asteapta dublarea productiei in plina criza de cereale, Accesat
la 25 iunie 2008
15. ^ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate, standard.ro, accesat la 6 mai
2009
16. ^ a b c Ţăranul român faţă-n faţă cu reacţiunea comasării terenurilor, standard.ro,
accesat la 29 august 2009
17. ^ a b c d e Agricultura - starea de fapt, Accesat la 14 aprilie 2009
18. ^ a b Holdingul Agro Chirnogi imprumuta noua mil. € pentru a-si extinde culturile
agricole, Accesat la 4 mai 2009
19. ^ Graul din noua recolta va fi cu 25 % mai ieftin
20. ^ a b Producţia de cereale, fructe şi legume (mii tone), Accesat la 3 aprilie 2009
21. ^ Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii: “Consumatorii se
orienteaza spre produsele ieftine”, Accesat la 14 aprilie 2009
22. ^ Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar taierile de masa lemnoasa cu 9,9 %, in
2007 fata de 2006
23. ^ a b c d Romania ramane in coada Europei la penetrarea telefoniei fixe si a
internetului , Accesat la 27 martie 2009
24. ^ MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urban si rural, prioritate zero
25. ^ a b Utilizatorii romani detin 24,5 milioane de cartele SIM active, accesat la 12
aprilie 2009
26. ^ a b ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe,
accesat la 12 aprilie 2009
27. ^ România trebuie să atingă ţinta de inflaţie în 2009 ca să poată adera la zona
euro în 2014
28. ^ a b Statul ar putea economisi 166 mil. euro daca va concedia 70.000 de bugetari
in 2010, 30.12.2009, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010
29. ^ a b c A intrat in vigoare legea salarizarii unitare a bugetarilor, 01.01.2010, zf.ro,
accesat la 3 ianuarie 2010
30. ^ Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat român, 14 Octombrie
2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie 2010
31. ^ Patriciu: Ar trebui daţi afară 600.000 de bugetari, 7 august 2009, standard.ro,
accesat la 3 ianuarie 2010
32. ^ a b c România circulă pe drumuri expirate şi nemodernizate, evz.ro, accesat la 6
mai 2009
33. ^ a b Şoselele româneşti, mai proaste decât cele din Burundi, evz.ro, accesat la 6
mai 2009
34. ^ a b Romania, pe ultimul loc in UE la investitiile feroviare, Accesat la 26 iunie
2008
35. ^ Institutul National de Statistica
36. ^ Romania - Date macroeconomice
37. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat
pentru ref-urile numite tb
38. ^ Inflaţia în retrospectivă
39. ^ POLITICA MONETARA, INFLATIA SI SECTORUL REAL
40. ^ INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A
INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004
41. ^ INDICELE PREŢURILOR DE CONSUM 2007
42. ^ Indicii anuali ai preţurilor de consum şi rata anuală a inflaţiei în perioada 1971-
2008, accesat la 9 octombrie 2009
43. ^ Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari
44. ^ a b În 2004 Creşterea economică a fost de 8,3 la sută
45. ^ Growth rate of GDP volume - percentage change on previous year
46. ^ Cresterea economica la noua luni: 5,8%
47. ^ România are o datorie externă de 33,85 miliarde euro
48. ^ Datoria externa pe termen mediu si lung a crescut in primul trimestru cu 4,2%
la 39,95 miliarde euro
49. ^ Investiţiile străine directe s-au redus la mai puţin de jumătate faţă de 2008, 15
Ian 2010, money.ro, accesat la 20 ianuarie 2010
50. ^ Deficitul balantei de plati s-a adancit cu 10,9% in primul trimestru, la 3,52
miliarde euro
51. ^ Rezerva de aur şi valute a României a ajuns la 26,9 miliarde euro
52. ^ Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale
53. ^ Locuinţele proprietate personală, averea cea mai de preţ a românilor
54. ^ Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul, 08 Noi 2009, cotidianul.ro,
accesat la 20 ianuarie 2010
55. ^ Ghişeele on-line au program de funcţionar
56. ^ Moldova va intra in criza de specialisti, iar IT-ul si textilele vor trece de la
deficit la excedent de personal
57. ^ a b 440.000 de salariati au disparut din economie. Urmeaza inca 500.000 de
concedieri, 16.03.2010, zf.ro, accesat la 16 martie 2010
58. ^ Workers' remittances
59. ^ Românii care muncesc în străinătate trimit mai puţini bani în ţară, capital.ro,
accesat la 2 iunie 2010
60. ^ Romanii din strainatate trimit tot mai putini bani in tara, 23 Iulie 2010, wall-
stret.ro, accesat la 24 iulie 2010
61. ^ a b Rata şomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivel neatins din aprilie
2003, 6 Ian 2010, money.ro, accesat la 7 ianuarie 2010
62. ^ a b Vasluienii, campioni la şomaj, evz.ro, accesat la 9 septembrie 2009
63. ^ a b 11.000 de ceferişti vor fi şomeri, accesat la 29 august 2009
64. ^ Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara
65. ^ Rata somajului a depasit 7 procente in 2006
66. ^ In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2% si o inflatie de 9,1%
67. ^ Salariul minim pe economie
68. ^ Pensiile private obligatorii, in traducere libera
69. ^ a b Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în 2030, capital.ro,
accesat la 9 septembrie 2009
70. ^ Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii, 7 feb 2010, Mariana
Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie 2010
71. ^ Produsul intern brut, pe categorii de resurse
72. ^ BNR - Raport anual 1998
73. ^ Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1%
74. ^ INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121 miliarde euro
75. ^ Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala de primavara
 76. ^ Raportat la PIB, România are un nivel redus al datoriei guvernamentale
77. ^ INS - PIB 2003
78. ^ Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001
79. ^ CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută din PIB, în 2010
80. ^ Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania
81. ^ Investiţii străine de peste 28 miliarde de dolari, în patru ani
82. ^ Strainii au 33% din economie, dar cu numai 17% din salariati, 25.11.2009,
zf.ro, accesat la 16 martie 2010
83. ^ Raport anual ARIS 2008, standard.ro, accesat la 17 decembrie 2009
84. ^ Raport anual ARIS 2007, standard.ro, accesat la 17 decembrie 2009
85. ^ Raport anual ARIS 2006, standard.ro, accesat la 17 decembrie 2009
86. ^ Raport anual ARIS 2005, standard.ro, accesat la 17 decembrie 2009
87. ^ Raport anual ARIS 2004, standard.ro, accesat la 17 decembrie 2009
88. ^ a b c d e f Investitii straine directe, BNR
89. ^ Coruptia si incompetenta descurajeaza investitiile straine
90. ^ a b Un euro din zece investiţi de strãini este capital francez, standard.ro, accesat
la 6 septembrie 2009
91. ^ Cei mai mari investitori straini din Romania, 19 Mai 2008, wall-street.ro,
accesat la 23 februarie 2010
92. ^ Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008, 22 decembrie 2009,
standard.ro, accesat la 30 decembrie 2009
93. ^ a b c d SUA atrag doar 2% din exporturile romanesti, Accesat la 14 aprilie 2009
94. ^ a b c d China va acorda României fonduri nerambursabile de circa 500.000 euro,
20 Oct 2009, money.ro, accesat la 20 ianuarie 2010
95. ^ Investiţiile germane în Romania au ajuns la 2,7 miliarde de euro la finalul lui
2009 (VIDEO), 22 Ian 2010, money.ro, accesat la 22 ianuarie 2010
96. ^ a b c d e Schimburile comerciale romano-elene au ajuns la 1,1 miliarde euro, 29
Martie 2007, wall-stret.ro, accesat la 24 ianuarie 2010
97. ^ a b c Cu afaceri de 3 miliarde de euro, Austria este cel mai mare investitor strain
din tara noastra, 26 Septembrie 2005, wall-street.ro, accesat la 5 februarie 2010
98. ^ a b c Valoarea schimburilor comerciale romano-japoneze - 608 mil. euro in 2007,
26 Septembrie 2007, wall-street.ro, accesat la 2 martie 2010
99. ^ Deloitte: Romania este cea mai interesanta piata din zona pentru fuziuni si
achizitii, standard.ro, accesat la 27 iunie 2008
100. ^ Clujenii au mai mult spatiu pentru shopping decat bucurestenii, Accesat
la 23 aprilie 2009
101. ^ Petrom asteapta pretendenti pentru Petrochemicals Arges, standard.ro,
accesat la 10 mai 2009

[arată]
v•d•m
România — Români — Limba română

[arată]
v•d•m
 Economia Europei

[arată]
v•d•m
Organizaţia Mondială a Comerţului

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei
Categorii: Organizaţia Mondială a Comerţului | Economia României
categorie ascunsă: Articole cu suport bibliografic necorespunzător

Unelte personale

• Noi funcționalități
• Creare cont / Autentificare

Spații de nume

• Articol
• Discuție

Variante

Vizualizări

• Citește
• Modifică
• Istoric

Acțiuni

Căutare

Navigare

• Pagina principală
• Portaluri tematice
• Cafenea
• Articol aleatoriu

Participare
 • Schimbări recente
• Proiectul săptămânii
• Ajutor
• Portalul comunităţii
• Donaţii

Trusa de unelte

• Ce trimite aici
• Modificări corelate
• Trimite fişier
• Pagini speciale
• Versiune de tipărit
• Navigare în istoric
• Citează acest articol

În alte limbi

• বাংলা
• Català
• Česky
• Deutsch
• English
• Español
• Français
• Galego
• ‫עברית‬
• Hrvatski
• Ido
• 日本語
• Lietuvių
• Nederlands
• Occitan
• Polski
• Português
• Русский
• Svenska
• Українська
• Tiếng Việt
• 中文

• Ultima modificare 03:20, 24 iulie 2010.

• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire
în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii
de utilizare.

• Politica de confidenţialitate
 • Despre Wikipedia
• Termeni

Romania
România

Flag Coat of arms

Anthem: Deşteaptă-te, române!

Awaken, Romanian!

Location of Romania (green)

– on the European continent (light green & grey)
– in the European Union (light green) — [Legend]

Capital Bucharest (Bucureşti)

(and largest city) 44°25′N 26°06′E44.417°N 26.1°E
Official language(s) Romanian1
89.5% Romanians, 6.6%
Ethnic groups Hungarians, 2.5% Roma, 1.4%
other minority groups
Demonym Romanian
Unitary semi-presidential
Government
republic
- President Traian Băsescu (PD-L)
 - Prime Minister Emil Boc (PD-L)
- Pres of Senate Mircea Geoană (PSD)
- House Speaker Roberta Anastase (PD-L)
- Chief Justice Lidia Bărbulescu
Formation
- Transylvania 1003
- Wallachia 1290
- Moldavia 1346
- First Unification 1599
Reunification of Valahia
- January 24, 1859
and Moldavia
Officially recognised
- independence from the July 13, 1878
Ottoman Empire
Unification with
- December 1, 1918
Transylvania
EU accession January 1, 2007
Area
238,391 km2 (82nd)
- Total
92,043 sq mi
- Water (%) 3
Population
- July 2009 estimate 22,215,421[1] (51st)
- 2002 census 21,680,974
90/km2 (104th)
- Density
233/sq mi
GDP (PPP) 2010 estimate
- Total $258.892 billion[2]
- Per capita $12,131[2]
GDP (nominal) 2010 estimate
- Total $168.644 billion[2]
- Per capita $7,902[2]
Gini (2005) 31 (low) (21st)
HDI (2009) ▲ 0.837 (high) (63rd)
Currency Romanian leu (RON)
Time zone EET (UTC+2)
- Summer (DST) EEST (UTC+3)
Drives on the right
Internet TLD .ro4
Calling code 40