7/25/2019 Optica referat

Legile fundamentale ale opticii geometrice

Optica geometrica este un capitol al opticii generale, care studiaza mersul razelor de lumina prin
diferite medii transparente.
La baza opticii geometrice stau legile opticii, cu ajutorul carora s-au putut construi diferite aparate
optice, printre care aparatul de fotografiat, proiectorul, etc. Legile opticii geometrice fac abstractie de
de caracterul ondulatoriu al luminii, cu toate ca, in fotografie, acest din urma caracter determina o serie
importanta de evenimente (difractia, interferenta si polarizarea luminii).

Legile fundamentale
observatii. ale opticii
Impactul unei raze de geometrice au fost
lumina asupra determinate
unui in urmareflexie,
obiect determina numeroaselor experimente
refractie si in
si absorbtie,
proportii diferite, dependente de mediul imergent si de mediul emergent.

 Au fost identificate

a) Legea propagarii rectilinii a luminii in medii omogene - demonstrata prin fenomenul de umbra.
!egmentul de dreapta de-a lungul caruia se propaga lumina poarta numele de raza de lumina. "n grup
de raze de lumina formeaza un fascicul de lumina. #aca toate razele de lumina se intalnesc intr-un
punct, fasciculul este denumit convergent. #aca, invers, toate razele de lumina emerg dintr-un punct,
fasciculul este divergent. #aca, in sc$mib, razele de lumina sunt paralele intre ele, fasciculul se
numeste cilindric.
b) Legea independentei mutuale si a inversiunii drumului optic - arata ca parcursul unei raze de
lumina este independent de actiunea altor raze si de sensul de propagare. Independenta mutuala se
demonstreaza cu ajutorul camerei obscure (stenopa).
c) Legile reflexiei stabilesc comportamentul unei raze de lumina care ajunge la limita de separare
dintre doua medii de propagare diferite, iar o parte din lumina se intoarce in mediul din care a venit
(eveniment denumit reflexie). %unctul in care raza luminoasa atinge suprafata de separare poarta
numele de punct de incidenta, in care raza incidenta vine sub un ung$i (denumit ung$i de incidenta) cu
perpendiculara locului, iar raza intoarsa in mediul din care a venit poarta numele de raza reflectata.

Reflexia luminii 
d) &eflexia se face sub un anumit ung$i ce se poate calcula si poarta numele de ung$i de reflexie.
Legile reflexiei sunt i) raza incidenta, normala si raza reflectata se gasesc in acelasi plan' ii) ung$iul de
reflexie este egal cu ung$iul de incidenta. &eflexia la nivelul unei suprafete perfect plane va determina
ca un fascicul de raze paralele sa fie reflectat ca un fascicul de reflexie cu raze paralele. &eflexia
razelor pe o sufrafata cu mici denivelari determina imprastierea razelor reflectate in toate directiile
(difuzia luminii). &eflexia difuza permite vederea si fotografierea obiectelor din mediu.
e) Legile refractiei se refera la comportamentul unei raze de lumina care trece dintr-un mediu omogen
si transparent in alt mediu omogen si transparent, dar cu proprietati diferite. !e observa ca raza
incidenta nu mai pastreaza directia din mediul imergent ci se frange. Aceasta sc$imbare de directie
poarta numele de refractie iar ung$iul dintre normala si raza refractata poarta numele de ung$i de
refractie. &efractia se supune urmatoarelor legi
i) raza incidenta, normala si raza refractata se afla in acelasi plan'

http://slidepdf.com/reader/full/optica-referat 1/5
7/25/2019 Optica referat

Refractia luminii 
ii) raportul dintre sinusul ung$iului de incidenta si sinusul ung$iului de refractie, pentru doua medii date,
are o valoare constanta
sin(i)/sin(r) = n
si poarta numele de indice de refractie al mediului al doilea fata de primul'
iii) indicele de refractie al unui mediu transparent fata de vid se numeste indice de refractie absolut'
iv) indicele de refractie al unui mediu n fara de un mediu n poarta numele de indice de refractie
relativ si este egal cu raportul dintre indicii absolulti (n*n)'
v) indicele de refractie este dependent de lungimea de unda (pentru radiatia vizibila culoarea) a luminii
incidente.
Mediul Indicele de refractie (n)
 Aer ,++
 Apa ,
 Alcool etilic ,
!are ,/
!ulfura de carbon ,
!ticla cro0n ,
!ticla flint ,1
#iamant ,/
2id ,+++
f) Reflexia totala. In cazul in care o raza de lumina se refracta dintr-un mediu mai dens optic intr-un
mediu mai putin dens optic (de exemplu, din sticla in aer sau din apa in aer), ung$iul de refractie este
intotdeauna mai mare decat ung$iul de incidenta si deci poate ajunge la valoare de pi* pentru o
valoare i(i mai mic decat pi*) a ung$iului de incidenta.
La valoarea i a ung$iului de indicenta, raza este reflectata integral in mediul din care a venit. "ng$iul i
poarta numele de unghi limita iar fenomenul care se petrece in aceste conditii se numeste reflexie
totala. "ng$iul limita este dependent de indicele absolut de refractie al celor doua medii, conform
ecuatiei
sin(i) = n2/n1.
In consecinta, corpurile asupra carora cade lumina determina reflexia, refractia si absorbtia radiatiei,
fenomene ce au loc simultan. &eflexia poate fi dirijata (ca in cazul oglinzilor, utilizate inclusiv in
aparatele foto reflex), sau difuza (reflexia se face in toate directiile, ceea ce permite vederea lor si
inregistrarea in fotografii). &efractia poate fi, de asemenea dirijata (sticla, lentile) sau difuza (de
exemplu geamul mat). Absorbtia poate fi uniforma pentru toate lungimile de unda ale radiatiei
luminoase (corp gri sau negru) sau selectiva (corpuri colorate).

http://slidepdf.com/reader/full/optica-referat 2/5
7/25/2019 Optica referat

Lentile
1. Introducere
Lentilele sunt medii transparente, de regula din sticla, limitate de doua calote sferice sau de o calota sferica si un
plan. #aca o suprafata de delimitare este o calota elipsoidala, lentila se numeste asferica.
In functie de modul in care sunt deviate razele luminoase de care sunt traversate, lentilele se impart in lentile
convergente si divergente.
Lentilele convergente sunt mai groase la mijloc decat la margini, iar un fascicul de raze paralele ce traverseaza
lentila, devine convergent spre un punct denumit punct focal.

Lentile convergente: a - biconvexa, b - plan-convexa, c - menisc convergent, d - schema lentilelor convergente.

Lentilele divergente sunt mai subtiri la centru fata de margini iar un fascicul de raze paralele care o traverseaza
devine divergent.

Lentile divergente: a - biconcave, b - plan-concave, c - menisc divergent, d - schema lentilelor divergente.

"nei lentile i se disting urmatoarele caracteristici

- centre de curbura - centrele 3 si 3 ale celor doua calote sferice'
- razele de curbura ale sferelor, & si &'
- axa optica principala este dreapta ce uneste centrele de curbura ale celor doua calote sferice'
- centrul optic O al unei lentile este punctul situat pe axa optica si care se caracterizeaza prin faptul ca raza de
lumina ce trece prin acest punct nu este deviata de la directia sa ci doar deplasata'
- orice dreapta care trece prin centrul optic se numeste axa optica secundara.
ocarul lentilelor 
!e poate dovedi experimental ca un fascicul de raze paralele cu axa optica principala ce cade pe o lentila
convergenta, este deviat convergent si ca toate razele emergente converg intr-un punct 4, situat tot pe axa
optica, punct denumit focar principal.
#eoarece razele de lumina trec efectiv prin acest punct, imaginea poate fi captata pe un ecran, iar acest puntc
poarta numele de focar real.

http://slidepdf.com/reader/full/optica-referat 3/5
7/25/2019 Optica referat

Locul geometric al focarului unei lentile convergente

#aca razele sosesc din partea opusa (din dreapta, in sc$ema de mai sus), desigur, ele vor converge in partea
st5nga, intr-un punct focal, 46 denumit focar secundar , situat la aceeași distanta f, fata de centrul optic al lentilei.
#aca lentila este divergenta, razele emergente vor avea traiectorie divergenta la iesirea din lentila, in asa fel incat
prelungirile lor se vor intalni intr-un focar 4 situat in aceeași parte cu cea din care au venit.
#eoarece razele emergente nu trec efectiv prin acest punct 4, el nu poate fi captat pe ecran si de aceea poarta
numele de focar virtual.

Locul geometric al focarului unei lentile divergente

%rin urmare, lentilele subțiri convergente poseda doua focare principale reale 4 si 46, simetrice si egal distan țate
fata de centrul optic, daca lentila se afla intr-un mediu omogen.
#e asemenea, o lentila divergenta are doua focare virtuale, simetrice in raport cu centrul optic.
#istanta de la centrul optic la focarele principale poarta numele de distanta focala
f = !
#aca se modifica direcția fasciculului incident, adic7 razele vin pe o axa optica secundara, in limitele
aproximaților lui 8auss, focalizarea se va realiza intr-un focar secundar.

Locul geometric al planului focal la lentilele convergente

!e pot obține o infinitate de focare secundare, in funcție de inclinația si direc ția fasciculul incident. In optica
geometrica, totalitatea focarelor secundare se afla intr-un plan, normal pe axa optica principala de care este
 9nțepat la o distanta f fata de centrul optic.
"um se construiesc imaginile printr#o lentila$
4ie o lentila convergenta subțire, cu distanta focala cunoscuta f : O4 si un obiect liniar A;, a șezat perpendicular
pe axa optica a lentilei, cu punctul ; pe axa.
!e poate construi geometric imaginea obiectului A;, adic7 segmentul A6;6, daca se tine cont de comportamentul
razelor luminoase ce traverseaz7 lentilele
- raza luminoasa AO trece prin centrul optic si deci traverseaz7 lentila nedeviata'
- raza luminoasa AI este paralela cu axa optica si dup7 traversarea lentilei, va fi refractata prin focarul 4.
4

http://slidepdf.com/reader/full/optica-referat 4/5
7/25/2019 Optica referat

%roiecția punctului A in planul Construc ț ia geometrica

focal, punctul a la
A6 se afla imaginii prin
intersec țialentile convergente
celor doua raze luminoase emergente din
lentila (I4A6 si respectiv AOA6). %unctul ;6 este situat pe axa optica, in mod similar cu punctul ;, si se ob ține prin
cobor5rea unei perpendiculare din punctul A6 pe axa optica. !egmentul A6;6 reprezint7 imaginea obiectului A;,
prin lentila.
In funcție de raportul dintre segmentul ;O si distanta focala, se disting urm7toarele cazuri
- ;O foarte mare in raport cu distanta focala (se poate considera ca, practic, tinde c7tre infinit) imaginea se
formeaz7 in planul focal, este r7sturnat7 si foarte mica'
- ;O mai mare dec5t <f imaginea se formeaz7 intre f si <f, este reala, r7sturnat7 si mai mica dec5t obiectul'
- punctul ; situat intre <f si f imaginea este situata dincolo de <f, este reala, r7sturnat7 si mai mare dec5t
obiectul'
- punctul ; este situat in focarul 46 imaginea este situata la infinit, este reala, r7sturnat7 si mai mare dec5t
obiectul'

-virtuala,
punctuldreapta
; este situat
si maimai aproape
mare de lentila(efect
dec5t obiectul dec5tde46lupa).
imaginea este situata de aceeași parte cu obiectul,

Construcț ia geometrica a imaginii prin lentile divergente

In lentilele divergente, imaginea se construiește in mod similar, cu singura deosebire ca aceasta se afla la
intersecția prelungirii razei refractate cu raza directa AO, ce merge spre centrul optic al lentilei. Aceasta se
traduce prin faptul ca imaginea este virtuala, adic7 nu poate fi captata pe un ecran.

http://slidepdf.com/reader/full/optica-referat 5/5