Introducere

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acopera globul
pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele
daunatoare ale Soarelui.

Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite, in mare parte azot (78%), si oxigen
(21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon. Toate acestea
sunt gaze neutre, adica nu intra in reactie cu alte substante. Mai exista urme de dioxid de sulf,
amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa
vulcanica. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani,
este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera, incalzirea
globala, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.

In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru
echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati
enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut
automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.

Se vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau
amestecuri de substante poluante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care
pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau
vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor” (Organizatia Mondiala a Sanatatii O.M.S.)[4]

Surse de poluare
La poluarea mediului ambiant, un rol din ce in ce mai important îl au compusii organici, o
data cu extinderea si diversificarea productiei produsilor de sinteza.Un numar important de
compusi organici au actiune toxica asupra organismelor vii.[1] Un compus organic poluant
este formaldehida care provine din surse de poluare mobile-autovehicule in principal- si din
surse de poluare stationare- procesele industriale, in care se ard combustibili- de compostare a
gunoaielor menajere si industriale.

In procesul de poluare atmosferica un rol crescand revine surselor de poluare industriale

socotind ca activitatile industriale au devenit semnificative ca factor alternator al ambiantei in
ultimele doua secole. Astfel industria siderurgica manipuleaza carbuni, minereuri, executa
arderea lor in cocserii, furnale si in fiecare din aceste faze ale procesului intervin pulberi. O
parte semnificativa a acestor pulberi este compusa din particule metalice, compusi de fluor,
arsen, hidrocarburi. Gazele rezultate in procesele siderurgice sunt ,pe langa monoxid de
carbon, fenoli, hidrogen sulfurat si formaldehida. Intinderea zonei de poluare in preajma
intreprinderilor siderurgice de mare capacitate de productie depaseste 3 km. Industria chimica,
ajunsa astazi la o enorma dezvoltare, produce agenti de impurificare a aerului de maxima
nocivitate si diversificare, atat in cadrul aceleiasi intreprinderi, cat si pe asamblu , mai ales
sub forma de gaze si vapori, mai rar sub forma solida. Dintre acestea vom retine o serie de
substante organice ca hidrocarburi, alcooli, fenoli, aldehide. Concentratia maxima de
formaldehida admisa in ord. Ministerului Sanatatii este de 0.03 mg/m3. Aceste subtante de
natura organica se caracterizeaza prin volatilitate mare si zona de perceptie redusa la cateva
sute de metri.

Mijloacele de transport reprezinta o categorie importanta si foarte diversificata de ‘accesorii

indispensabile civilizatiei’ si, concomitent, produc poluarea factorilor naturali. Ca marime a
surselor de poluare ale aerului pe primul loc in categoria mijloacelor de transport se situeaza
autovehiculele al caror numar este in continua crestere.Intr-un megapolis ca Los Angeles unde
numarul autovehiculelor este ½ din nr locuitorilor, criza poluarii si lupta dintre autoritati si
concernurile proprietare in industria de automobile s-a declansat la inceputul deceniului 7.
Concentratia formaldehidei evacuata de motoarele Diesel este de 5-20 ppm/vol.[6]

O alta sursa de poluare este fumul de tigara care contine peste 4.000 de substante chimice
diferite, din care peste 300 sunt extrem de toxice pentru om, printre care: nicotina, arsenic,
radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida, etc. Allte 43 de
substante sunt cancerigene.

Poluarea aerului din interiorul constructiilor, locuintelor a devenit, de curand, o preblema

majora a sanatatii. Poluarea interioara este, in cele mai multe cazuri, mai grava decat poluarea
exterioara, in special cand cladirile sunt bine etansate, pentru a economisi energia calorica.
Deoarece, dupa statistici, circa 90% din populatie isi petrece timpul in interiorul
constructiilor, foarte multi oameni pot fi expusi poluantilor interiori ai acestora si, in primul
rand, cei foarte tineri, batrani, bolnavi etc. Formaldehida din interiorul lucuintei isi are
originea in fumul de tigara, gaze, solutii de conservare a lemnului, ventilatoare, solventii din
agentii de spalare etc.[5]

Chimia elementului
Compusul chimic denumit formaldehidă (cu denumirea ştiinţifică corectă metanal sau
aldehidă metilică,soluţia apoasă de formaldehidă 37% fiind cunoscută şi sub numele de
formol), este un gaz incolor cu miros înţepător. Este cea mai simplă aldehidă. Formula
chimică este H 2 CO sau CH 2O. Formaldehida a fost pentru prima oară sintetizată de chimistul
rus Aleksandr Butlerov în 1859 dar a fost identificată abia în 1867, de către August Wilhelm
von Hofmann. Formaldehidă rezultă din arderea materialelor conţinătoare de carbon. Poate fi
găsită în focuri forestiere, în eşapamentul automobilelor şi în fum de ţigară. În Atmosfera
terestră, formaldehida este produsă de acţiunea luminii solare şi a oxigenului asupra metanului
şi a altor hidrocarburi. Cantităţi mici de formaldehidă sunt produse de metabolismul multor
organisme, inclusiv de cel al omului. [2]

Metode de obtinere:
 Formaldehida se poate prepara prin 2 metode :oxidarea partiala a metanului sau oxidarea
matanolului. Prepararea prin oxidarea metanului consta in: amestecarea metanului cu aer si
preincalzirea acestui amestec la 400 0C, apoi amestecarea lui cu cantitati mici de oxizi de azot,
trecerea amestecului intr-un reactor tubular la 6000 C, urmata de racirea produsului si absortia
formaldehidei rezultate, intr-un turn de spalare. Solutia apoasa de formaldehida este
neutralizata cu lapte de var pentru indepartarea urmelor de acid formic si apoi distilata sub
presiune.Pe baza celor doua reactii de formare a formaldehidei din metanol, anume prin
1
oxidare: CH 3 OH + O 2 →CH 2 O+ H 2 O sau prin dehidrogenare: CH 3 OH → CH 2 O+ H 2 sau
2
dezvoltat 2 procedee: procedeul de oxidare-dehidrogenare, bazat pe ambele reactii si
procedeul de oxidare, bazat numai pe reactie de oxidare a metanolului.[3]

Proprietăţi:

Masă molară: 30.03 g/mol

Densitate şi stare de agregare: 1 kg/m3, gaz

Solubilitate în Apă: > 100 g/100 ml (20 °C)

Solubilitate in etanol, acetonă, sulfoxid de dimetil > 100 g/100 ml

Punct de topire: -117 °C (156 K)

Punct de lichefiere: -19.3 °C (253.9 K)

Presiunea vaporilor: 3890 mm Hg at 25 °C [2]

Incalzita la circa 1500C paraformaldehida se depolimerizeaza formand formaldehida

monomer. Din solutia apoasa se pot obtine si alti monomeri. Astfel, daca se adauga in solutia
de formalina hidroxizi alcalini sau acid sulfuric concentrat, se formeaza diferite
polioximetilene. Prin incalzirea paraformaldehidei cu acid sulfuric, in sistem inchis, rezulta
trioximetilena sau trioxanul. Prin reacirea formaldehidei sa obtine poliformaldehida
macromoleculara. Daca in solutia de formaldehida sa introduce un current de ammoniac, se
obtine hexametilentetramina.

Intrebuintare:
 Formaldehida are numeroase intrebuintari in sinteze organice. Din cauza puterii antiseptice
este folosita ca agent de dezinfectare, la conservarea pieselor anatomice, pentru sterilizarea
alimentelor. Se mai intrebuinteaza la fabricarea unor tananti de sinteza, a unor coloranti, la
fabricarea oglinzilorde argint, in fotografie.Insa cea mai importanta folosire este la fabricarea
unor material plastice. [3]

Actiunea toxica asupra organismelor

In concentratie mare, formaldehida este daunatoare sistemului respirator, sistemului

nervos, sistemului imunitar si ficatului, putand duce chiar la cancer si deformatii genetice.
Persoanele care locuiesc in incaperi neventilate, unde exista surse de formaldehida sufera
iritatii ale ochilor, nasului, gatului, pielii, dureri de cap, tulburari de somn si digestive.

In cazul in care omul este expus la o cantitate mare de formaldehida in timp scurt, adica
atunci cand lucreaza sau doarme in camere slab ventilate in care exista surse care emit aceasta
substanta, poate sa sufere de iritatii ale ochilor, nasului, gatului, sau pielii, de dureri de cap
sau tulburari de somn,
pot aparea reactii alergice, crize de astm bronsic, la persoanele sensibile. In cel mai grav caz
pot aparea cancere pulmonare, dar riscul este mic. [1]

Foarte sensibili sunt copiii. Daca la cateva zile dupa ce a fost cumparat un mobilier nou,
la copii care stau in preajma mobilierului nou apar semne similare cu cele intalnite in raceala,
gripa sau da semne de alergie, nu trebuie lasat sa mai stea in camera in care este pusa mobila ,
pana mirosul neplacut al acesteia nu dispare.[8]

Tumorile cancerigene provocate de formaldehida apar, de obicei, in fosele nazale,

cavitatea bucala, caile respiratorii, piele si tubul digestiv. Riscul imbolnavirii creste
proportional cu durata expunerii. Iar durata expunerii este, de obicei, mare, daca tinem cont de
faptul ca formaldehida se gaseste nu doar in fumul de tigara, ci si in mobila lacuita (in special
cea obtinuta din semifabricate din lemn - pal, PFL, placaj, panel etc.), in materialele utilizate
la zugravit, in placile din fibre de lemn sintetice, in tapet, in diferite tipuri de vopsele, lacuri,
dezinfectanti, spume poliuretanice, covoare sintetice, plastic etc. Toate acestea polueaza in
permanenta aerul din locuinte. Desigur, dozajul formaldehidei variaza enorm, in functie de
calitatea mobilierului si a materialelor pomenite. Un mobilier de calitate proasta este la fel de

nociv ca fumatul. [5]

Nocivitatea formaldehidei, concentratia de la care aceasta poate provoca efecte nedorite

asupra sanatatii oamenilor se apreciaza diferit in Romania fata de tarile civilizate.
 In Romania, conform standardului 6438 din anul 1986, exista trei clase de emisie de
formaldehida, de la E1 (cea mai putin nociva), la E3 (peste 10 mg formaldehida la 100 g
semifabricat absolut uscat).
În tarile dezvoltate, valorile acestor clase de emisie sunt mult mai mici. De exemplu, în
Germania, concentratia maxima de formaldehida libera admisa în spatiile de locuit (ca urmare
a emisiei din obiectele de mobilier) este de 1 mililitru/metru cub aer.[7]

Metode de reducere a poluarii

Purificarea gazelor industriale necesita cunoasterea compozitiei chimice, a dimensiunilor si

formei particulelor, precum si a proprietatilor fizico-chimice ale substantelor poluante.
Datorita marii diversitati a poluantilor atmosferici, exista in prezent o gama larga de metode si
mijloace de epurare a aerului.Dupa modul de actionare, aparatele de epurare se clasifica dupa
cum urmeaza:aparate care lucreaza in medii uscate avend la baza-principiul detentei,
principiul de impact soc si inertie, principiul centrifugal, medii filtrante, principii
electrostatice-aparate care lucreaza in medii umede si aparate care necesita un tratament
prealabil al agentului nociv inainte de epurare.

O alta metoda de a micsora poluarea si de a proteja marile colectivitati umane de noxe este
gruparea pe categorii a surselor de poluare industriale in raport cu pericolul pe care il creeaza
in mediul incojurator si amplasarea lor la o distanta de protectie sanitara de zona nepoluanta.
[6]

Pentru diminuarea poluarii aerului se poate actiona pe doua directii (asupra mijloacelor de
transport): reducerea toxicitatii gazelor esapate de motoarele clasice, care functioneaza cu
benzina sau motorina si folosirea unor purtatori de energie (noi combustibili), care prin natura
proceselor chimice dau nastere la gaze nenocive (este cazul motoarelor cu hidrogen si a celor
care folosesc energia solara) sau cu nocivitate redusa (eliminarea benzinei cu Pb, ce continea
tetraetil de plumb.[9]

Cele mai simple, posibile si eficiente metode de ameliorare a mediului in interiorul

cladirilor ar consta in interzicerea fumatului si folosirii: azbestului sub orice forma(la
mobilier, placi pentru constructii,formaldehidelor sub orice forma(mobilier, spuma izolatoare,
produse de lemn presate-sub forma de placi).Deoarece poluarea aerului din interiorul
cladirilor reprezinta o problema considerata deosebit de periculoasa pentru activitatea umana,
in numeroase tari, in special in SUA, este abordata prin elaborarea de programe de informare
a publicului, inventariere si monitoring a surselor de poluare si a poluantilor, de asistenta
tehnica a publicului, de punere in evidenta a riscului ce-l reprezinta poluarea si, in final, de
imbunatatire a calitatii aerului. Pogramele mentionate mai sus sunt urmate de programul de
cercetari si studii, legiferare a masurilor de protectie, control, inlocuirea unor substante
nocive, proiectarea mai judicioasa a instalatiilor de conditionarea aerului din interiorul
cladirilor.[5]

Exemple de poluare

Firma multinationala Kronospan, cu baza in Austria, este cel mai important producator de
prefabricate din lemn de pe piata romaneasca. Compania a inceput lucrarile pentru ridicarea
celei de a doua fabrici de formaldehida la Sebes, desi nu are nici un fel de autorizatie, nici de
la Agentia de Mediu, nici de la autoritatile locale. Noua fabrica de formaldehida, cu o
capacitate de productie de 60.000 de tone/an, urma sa fie ridicata pe platforma combinatului
Kronospan din Sebes, in incinta Kronochem SRL, subsidiara care are ca obiect de activitate
productia de rasini sintetice, folosite la fabricarea placilor PAL (placi din aschii lemnoase) si
MDF (medium density fiber - fibre cu densitate medie).

Pe 1 martie 2007, o echipa de control a Primariei Sebes a amendat firma cu suma de 10.000
de lei noi si a dispus sistarea lucrarilor.[10]

Bibliografie

1.C.Pumnea, G. Grigoriu.”Protectia mediului ambiant”.Editura didactica si pedagogica,1994

2. www. Wikipedia.ro
3.Edith Beral, Mihai Zapan.”Chimie organica”.Editura tehnica,1973

4. http://www.referate-lucrari.com/referat_Poluarea-840.html

5.Prof. univ. dr. ing. Mi. Negulescu.”Protectia mediului inconjurator-manual general”.Editura

tehnica,1995

6.Cr. Mandravel, Me. Gutul-Välutä.”Pamantenii-Dusmanii Terrei?”.Editura Albatros,1987

7.http://www.sfin.ro/articol_43/in_pat_cu_dusmanul__piata_romaneasca_e_plina_de_mobila
_cancerigena_.html

8. http://www.eva.ro/sanatate/articol327.html

9. http://valicta.3x.ro/curs2.htm

10. http://blog.360.yahoo.com/blog-kEbBFTsydLRwylkNzMJW2qtPhSE-?cq=1&p=442