Orientarea fibrelor contractile

la nivelul cordului

Valva pulmonară
Schelet fibros

Valva aortică
Valva mitrală

Valva tricuspidă

Fibre musculare VD

Fibre musculare VS
Geometria cavităţilor ventriculare

Ventricul drept

Ventricul stâng
 Geometria contracţiei ventriculului
stâng
Ventricul drept

Ventricul stâng
Geometria contracţiei ventriculului
drept
Ventricul drept

Ventricul stâng
Tensiunea la perete în timpul
contracţiei ventriculare

p
Tensiunea la perete în timpul
contracţiei ventriculare
Dilataţia cardiacă
 Anatomia comparată a
cavităţii ventriculare stângi

Batracian Om Girafă
 Conducerea fenomenelor electrice
la nivel miocardic

Fascicul Bachmann
Nod sinusal
Nod atrio-ventricular

Ram stâng
Fascicul His

Fibre Purkinje
Ram drept
 V1
I Blocul de ramură stângă
V2
II

V3
III

V4
aVR

aVL V5

aVF

V6
 Modificarea secvenţei de activare
în blocul de ramură stângă

Normal

BRS

Wyman BT et al. Am J Physiol 2002

 Consecinţe mecanice ale BRS
Asincronsim de activare
VD  VS
 Consecinţe mecanice ale BRS
(faza 1-presiune redusă)
Contracţia inţială a VD
 Consecinţe mecanice ale BRS
(faza 2-presiune crescută)
Contracţia finală a
peretelui lateral al VS
Insuficienţa de valvă mitrală în BRS
Consecinţe hemodinamice ale BRS-
disincronismul cardiac

 Reducerea volumului bătaie

– Volum sanguin pendulant
– Insuficienţa mitrală
– Reducerea diastolei ventriculare
 Insuficienţă mecano-energetică
– Volum sistolic scăzut...
– Consum energetic crescut
 Remodelarea mecanică VS / AS
 Aritmii cardiace
– prin feed-back mecano-electric
Terapia de resincronizare cardiacă
 Terapia de resincronizare cardiacă

Normal

BRS

CRT

Wyman BT et al. Am J Physiol 2002

Terapia de resincronizare cardiacă
 Valvele cardiace

Valva A-V stângă Aorta

Valva A-V dreaptă Schelet fibros (MITRALĂ)
(TRICUSPIDĂ)
Atriu stâng
Sinus aortic

Valva mitrală
Valva aortică

Valva sigmoidă stângă Cordaje tendinoase

(AORTICĂ)

Muşchi pilier

Valva sigmoidă dreaptă

(PULMONARĂ)
Ventricul stâng

Sistolă ventriculară
Secţiune transversală Secţiune frontală
 Gradientele
presionale
din cavităţile inimii
Valve cardiace artificiale
 Ciclul cardiac

a b c d e h g

g h

e
a c
b d
Ciclul cardiac - mişcările valvelor
cardiace
Model conceptual al performanţei
cardiace
PRESIUNE
VENE PULMONARE

UMPLERE GOLIRE

Volum x Fracţie = Volum

telediastolic de ejecţie bătaie

x
• relaxare VS • presarcină
• complianţă VS • postsarcină Frecvenţa
• funcţia AS • contractilitate cardiacă
• valvă mitrală
• pericard

FUNCŢIE FUNCŢIE
DIASTOLICĂ SISTOLICĂ

DEBIT CARDIAC
 Interrelaţia volum-presiune
sistolică şi diastolică

Presiune ventricul stâng (mm Hg)

Volum ventricul stâng (ml)

 Interrelaţia volum-presiune
pe parcursul ciclului cardiac

Presiune ventricul stâng (mm Hg)

Volum ventricul stâng (ml)

 Caracterizarea
funcţiei sistolice
Control

Creşterea postsarcinii

Creşterea presarcinii
 Indici ai contracţiei izovolumetrice
Viteza maximă de creştere a presiunii
 Fracţia de ejecţie

VTD=70±20 ml/mp VTS=24±10 ml/mp

VS=45±13 ml/mp
VTD-VTS
Fej= = 0.67 ± 0.08
VTD
Interrelaţia volum-presiune pe parcursul ciclului cardiac
Caracterizarea funcţiei diastolice

Presiune ventricul stâng (mm Hg)

Volum ventricul stâng (ml)

 Ecografia Doppler
în evaluarea funcţiei diastolice
Presiune ventricul stâng Normal Tulburare de relaxare Scădere complianţă
(mm Hg)

Volum ventricul stâng (ml)

 Determinarea debitului cardiac
Principiul Fick

Consumul O2
= Debit cardiac
Sat O2 A.rad. - Sat O2 Ap

Cateter Ap
 Curba de diluţie a unui indicator

Cantitatea injectată
Concentraţia medie x Timp pasaj
x 60 = DC
(integrala curbei)

Moment
injecţie

Recirculare

Latenţă Timp de latenţă

Recoltare (extrapolare)
Injectare
Metoda termodiluţiei