Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”NICOLAE TESTEMIȚANU”

Departamentul Medicină generala,

Disciplina de biochimie

Șef de Disciplină,
profesor universitar,
Stratulat Silvia

Referat

”Transportul trigliceridelor in sange”


Elaborat:
Bogatova Tatiana
Facultatea Medicina 2, Grupa M1916

Controlat: Martîn Cristina


NOTA:

CHIȘINĂU, 2020
Cuprins
1. Introducere in tema. Ce sunt trigliceridele ?.........3
2. Structura trigliceridelor.........................................4
3. Metabolizmul si transportul trigliceridelor...........6
4. Cresterea nivelului trigliceridelor, patologii legate
cu nivelul ridicat.....................................................11
5. Concluzii. Importanta biologica..........................13
6. Bibliografie.........................................................14
1.Introducere in tema. Ce sunt trigliceridele ?
Trigliceridele reprezintă depozitul de resurse energetice al organismului uman.
Acestea se găsesc sub formă de grăsimi, atât în țesutul adipos, cantitatea cea mai
mare, dar și în celelalte țesuturi. Nivelul de trigliceride crește la nivel sangvin,
atunci când aportul caloric este mult mai mare decât ceea ce se consumă prin
activitățile de zi cu zi, dar și din cauza unor factori ce țin de starea de sănătate a
fiecăruia. Excesul de trigliceride se stochează în țesutul adipos sub formă de
grăsimi, pentru a fi utilizate atunci când organismul nu primește suficiente calorii.
Când cantitatea de trigliceride se încadrează în limitele normale, nu există nici un
risc pentru organism, din contră acestea contribuie la menținerea unei stări optime
a organismului.
Trigliceridele reprezintă cel mai important depozit de rezerve energetice ale
organismului. În țesutul adipos sunt depozitate sub formă de glicerol, acizi grași și
monogliceride, care sunt convertite în ficat în trigliceride ce intră în constituția
VLDL Very Low Density Lipoprotein (80%) și LDL Low-Density Lipoprotein
(15%). Hipertrigliceridemia împreună cu hipercolesterolemia sunt factori de risc
independenți pentru ateroscleroză. În diabetul zaharat și sindromul metabolic,
creșterea trigliceridelor împreună cu valoarea colesterolului HDL și a
colesterolului LDL (particule mici și dense - de obicei, la o valoare normală sau
ușor crescută) definesc dislipidemia aterogenă.
Cauze creștere nivel triglyceride :
- creștere în greutate; - factori genetici; - vârsta (risc crescut după 40 de ani);
- medicamente precum estrogenii orali, antihipertensivele, tratamente acnee,
corticosteroizii și antiinflamatoarele.
Valori de referinta trigliceridelor :
- normal: < 130-150 mg/dL; - ușor crescut:150-199 mg/dL; - crescut: 200 - 499
mg/dL; - mult crescut: >= 500 mg/dL.
Creșteri tranzitorii pot apărea după un prânz bogat, ingestie de alcool, fumat și în
lipsa activității fizice.
Recoltarea trigliceridelor se va efectua OBLIGATORIU a jeun, după un post
alimentar de minim 12 ore.
Trigliceridele sunt scăzute în: malnutriție, malabsorbție, hipertiroidism,
hiperparatiroidism, boala pulmonară cronică obstructivă.

2.Structura trigliceridelor
O trigliceridă (simbol TG; format de la tri- și gliceridă) este un compus
organic de tip ester, derivat de la glicerol, care a fost esterificat cu 3 molecule
de acizi grași, care pot fi diferiți sau identici. Trigliceridele sunt principalii
constituenți ai grăsimilor din organismul uman și al altor animale, și de asemenea
intră și în compoziția multor grăsimi vegetale. În corpul animalelor, trigliceridele
sunt concentrate în țesutul adipos și reprezintă cel mai important depozit de rezerve
energetice ale organismului.

Trigliceridele sau triacilglicerolii sunt lipidele cele mai abundente din natură.
Sunt componentele principale ale grăsimilor de rezervă din ţesuturi şi ale
grăsimilor din lapte. Acilglicerolii sunt esteri ai glicerolului cu acizi graşi, şi pot fi
mono, di- sau tri-acilgliceroli. Trigliceridele constituie o sursă majoră de energie
pentru organism. Triacilglicerolii (trigliceridele) sunt compuşi hidrofobi, nepolari.
Nefiind implicaţi în procese osmotice, pot fi depozitaţi în cantităţi foarte mari în
celule. Trigliceridele din ţesutul adipos uman cuprind următorii acizi graşi: acid
oleic, acid palmitic, acid linoleic, acid palmitoleic si acid stearic. Acizii graşi sunt
transformaţi în triacilgliceroli pentru a fi transportaţi în ţesuturi şi depozitaţi ca
sursă de energie metabolică. O mare proporţie din trigliceride sunt depozitate în
ţesutului adipos. Lipoliza presupune hidroliza trigliceridelor la glicerol şi acizi
graşi, care trec în sânge. Acizii graşi sunt utilizaţi de toate ţesuturile, cu excepţia
creierului, pentru producerea de energie sau pentru biosinteza lipidelor.
Grasimile animale si uleiurile vegetale sunt cele mai raspandite lipide. Desi
arata diferit – grasimele animale sunt solide, iar uleiurile vegetale – lichide,
principiul structurii șor chimic este acelasi. Din punct de vedere chimic, grasimile
si uleiurile sunt trigliceroli( numiti si trigliceride), esteri ai glicerolului si a trei
acizi grasi.
Lipidele sunt esteri ai glicerolului si a acizilor grasi

Proprietatile chimice ale trigliceridelor


1. Una din cele mai importante proprietati a trigliceridelor este capacitatea lor
de hidroliza chimica, atat in mediu acid, cat si in mediu bazic:

2. A doua reactie importanta este reactia de hidrogenizare, folosita in conversia


uleiurilor lichide in grasime solida:
3. Metabolizmul si transportul
trigliceridelor
Digestia trigliceridelor este realizata de lipase. Cea mai mare parte a digestiei
trigliceridelor are loc in duoden, sub actiunea lipazei pancreatice, dar si in intestin,
sub actiunea lipazei intestinale. Activitatea lipazei pancreatice se desfasoara la un
pH alcalin. Lipidele emulsifiate in prealabil de catre sarurile biliare sunt hidrolizate
de catre lipaza la acizi grasi liberi si monogliceride. Desi nu contine enzime (cu
exceptia fosfatazei alcaline), bila scindeaza moleculele lipidelor, datorita sarurilor
biliare. Bila realizeaza emulsionarea grasimilor (fractionarea lor in picaturi foarte
fine), favorizind in acelasi timp, activitatea lipazelor intestinale, precum si
absorbtia acizilor grasi. Dupa emulsionare, grasimile sunt mult mai usor de
hidrolizat de catre lipaze. Lipaza pancreatica, activata de catre sarurile biliare, Ca
+2 si aminoacizi, realizeaza desfacerea lipidelor in acizi grasi si glicerol
(glicerina). In urma hidrolizei se formeaza micelii minuscule, sub forma unor
picaturi extrem de fine, mult mai mici decat cele rezultate din emulsionarea biliara.
Sub influenta sarurilor biliare, alaturi de grasimile emulsionate, apar si acizi grasi
saponificati. Acizii grasi si glicerina, trec, liberi sau reesterificati, prin peretii
intestinului subtire, in limfa si in sange, in urma procesului de absorbtie.
Colesterolul alimentar este in cea mai mare parte esterificat si este hidrolizat de
sterol-ester hidrolaza pancreatica la colesterol liber. Fosfolipidele alimentare sunt
digerate de fosfolipaza A2 pancreatica, la acizi grasi si lizo-fosfolipide. Œn
lumenul intestinal, produsii de digestie ai lipidelor formeaza impreuna cu sarurile
biliare micele, agregate cilindrice cu un continut lipidic diferit:
in zona centrala hidrofoba contin in general acizi grasi, monogliceride si colesterol.
in zona periferica contin sarurile biliare.
Rolul miceliilor este de a solubiliza lipidele si de a asigura transportul lor in
enterocite.
Absorbtia lipidelor. La nivelul microvililor enterocitelor, lipidele se desfac din
structura micelelor si trec in enterocit. Sarurile biliare se desfac din structura
micelelor si raman in lumenul intestinal pentru a forma noi micele. In prezenta lor
se absorb 97% din lipide, pe cand in absenta lor, se atinge un procent de numai 50 -
60%. In enterocit: acizii grasi si monogliceridele refac rapid trigliceridele,
mentinand un gradient de concentratie, intre lumenul intestinal si celula, favorabil
absorbtiei; colesterolul liber absorbit in enterocit este convertit la colesterol
esterificat.
O parte din trigliceride sunt formate din glicerofosfatul rezultat din catabolismul
glucozei. Trigliceridele si cea mai mare parte a colesterolului esterificat
formeaz„ impreuna cu fosfolipidele si proteine hidrosolubile specifice (apo-
proteine), complexe denumite chilomicroni (chilocromi). Datorit„ marii cantitati de
chilomicroni din limfaticele intestinale, acestea se mai numesc si vase chilifere, iar
limfa - chil. Chilomicronii trec din limfa in sange, unde persista cca 6 ore. Acizii
grasi cu lant scurt (ca cei din lipidele untului) sunt direct absorbtii de capilarele
sanguine din vilozitati, de unde trec in sangele portal.
Acizii grasi cu lant lung sunt convertiti in trigliceride in enterocit. In lipsa
enzimelor pancreatice, casi in cazul lipsei sarurilor biliare, digestia si absorbtia
lipidelor este alterata si deficitara (lipidele se elimina in scaun, determinand
aspectul steatoreic al acestuia). Aparitia steatoreei se mai poate datora inhibitiei
lipazei pancreatice in prezenta unui exces de secretie gastrica acida, care reduce
semnificativ pH-ul intestinal.
Catabolismul trigliceridelor. Prima etapa in degradarea grasimilor este cea
hidrolitica (cu formare de acizi grasi si glicerol) si are loc in citoplasma. Glicerolul
(format in cantitati mici din grasimi) este metabolizat in continuare prin reactiile
finale ale glicolizei, urmata de ciclul Krebs. Etapa finala de catabolizare a acizilor
graai cu catena lunga (-oxidarea sau etapa de ardere celulara, cu formare de CO2 ,
H2O si generare de energie sub forma de ATP), are loc numai in mitocondrii
(uzinele energetice ale celulei).
Acizii grasi cu catena lunga au o capacitate limitata de a traversa sistemul de
endomembrane si de a ajunge din citoplasma (unde se formeaza) in mitocondriom
(unde se metabolizeaza). Pentru o metabolizare totala a grasimilor este necesara
parcurgerea celor 2 etape, cea initiala, de hidroliza citoplasmatica, si cea finala, de
oxidare mitocondriala. Pentru a se cupla cele 2 etape catabolice este necesar un
purtator (o molecula caraus, un mijloc de transport molecular) care sa preia acizii
grasi din citoplasma si sa-i duca in interiorul mitocondriomului. Molecula purtator
este L-carnitina care preia gruparea acil (rest de acid gras) de pe acil-coenzima A
(forma activa a acidului, sub care apare in citoplasma), formand acil-carnitina.
Acil-carnitina trece prin membranele mitocondriei, cu ajutorul unui sistem de
transport specific si al unei enzime numite translocaza. In ultima etapa a procesului
de intrare in mitocondrion, gruparea acil este transferata de la carnitina la coenzima
A mitocondriala, reformandu-se acil-coenzima A. Carnitina eliberata se intoarce in
citoplasma, fiind disponibila pentru transferul altor resturi de acid gras. Carnitina
are deci o actiune de biocatalizator, la sfarsitul ciclului de reactii metabolice
regasindu-se neschimbata.
Arderea grasimilor se declanseaz„ in celule numai atunci cand nu este disponibila
glucoza la nivel tisular. Rezultatul ultimei etape a -oxidarii este formarea unui
acid activat (acil-CoA) cu 2 C mai putin decat acidul de plecare. Noul acid reia
ciclul de oxidare pana cand, dintr-un acid cu numar par n de C, rezulta n/2
molecule de CH3 -CO~SCoA. In acest stadiu, degradarea acidului este practic
terminata, deoarece acetil-CoA reactioneaza direct cu acidul oxalil-acetic cu
formare de acid citric si intra astfel in ciclul Krebs unde va fi complet degradat cu
formare de CO2 si H2O.
Oxidarea completa a acizilor grasi este redata prin schema plasata mai jos. Daca
se realizeaza un bilant energetic al acidului palmitic (16C), prin degradarea lui
completa, se formeaza 129 de legaturi macroergice, adica echivalentul a 980 kcal.
Degradarea acizilor grasi prin -oxidare reprezinta deci o sursa bogata de energie.
Biosinteza trigliceridelor are loc in limite reduse la nivelul celulelor din mucoasa
peretelui intestinal, de unde trec ulterior in limfa. Procesul necesita prezen˛a ATP
si HS-CoA. Pentru biosinteza trigliceridelor este absolut necesar ca glicerolul,
rezultat in urma absorbtiei intestinale, sa fie fosforilat sub forma de -
glicerofosfat. Formarea -glicerofosfatului este conditionata la nivelul tesuturilor
si celulelor de prezenta unei enzime, glicerokinaza, care a fost identificata in ficat,
rinichi, inima si este absenta in tesutul adipos si mucoasa intestinala.
Pentru ca trigliceridele să fie absorbite, trebuie să apară două procese:
Agregatele mari de trigliceride dietetice, care sunt practic insolubile într-un mediu
apos, trebuie defalcate fizic și ținute în suspensie - un proces numit emulsifiere.
Moleculele de trigliceride trebuie digerate enzimatic pentru a produce
monogliceride și acizi grași, ambii putând difuza eficient sau transporta în
enterocit. Actorii cheie în aceste două transformări sunt acizii biliari și lipaza
pancreatică, ambii amestecați cu chim și acționează în lumenul intestinului subțire.
Acizii biliari sunt, de asemenea, necesari pentru a solubiliza alte lipide, inclusiv
colesterolul.
Emulsificare, hidroliză și formare a micelelor. Acizii biliari joacă primul lor rol
critic în asimilarea lipidelor prin promovarea emulsificării. Ca derivați ai
colesterolului, acizii biliari au atât domenii hidrofile, cât și domenii hidrofobe
(adică sunt amfipatice). La expunerea la un agregat mare de trigliceride, porțiunile
hidrofobe ale acizilor biliari se intercalează în lipidă, domeniile hidrofile rămânând
la suprafață. O astfel de acoperire cu acizi biliari ajută la descompunerea
agregatelor sau picăturilor mari în picături din ce în ce mai mici. Hidroliza
trigliceridelor în monogliceride și acizi grași liberi se realizează predominant prin
lipaza pancreatică. Activitatea acestei enzime este de a clipi acizii grași în pozițiile
1 și 3 ale trigliceridelor, lăsând doi acizi grași liberi și un 2-monoglicerid.
Medicamentul orlistat (Xenical) care este promovat pentru tratamentul obezității
acționează prin inhibarea lipazei pancreatice, reducând astfel digestia și absorbția
grăsimilor din intestinul subțire. Lipaza este o enzimă solubilă în apă și, cu puțină
imaginație, este ușor de înțeles de ce emulsificarea este un preludiu necesar
activității sale eficiente.
La scurt timp după masă, lipaza este prezentă în intestinul subțire în cantități
destul de mari, dar poate acționa doar pe suprafața picăturilor de trigliceride.
Pentru un anumit volum de lipide, cu cât dimensiunea picăturilor este mai mică, cu
atât suprafața este mai mare, ceea ce înseamnă că mai multe molecule de lipază pot
începe să funcționeze.
Deoarece monogliceridele și acizii grași sunt eliberați prin acțiunea lipazei, își
păstrează asocierea cu acizii biliari și se complexează cu alte lipide pentru a forma
structuri numite micele. Micelele sunt în esență agregate mici (4-8 nm în diametru)
de lipide mixte și acizi biliari suspendați în interiorul ingestei.
Pe măsură ce ingesta este amestecată, micelele se lovesc de marginea periei de
enterocite intestinale subțiri, iar lipidele, inclusiv monogliceridele și acizii grași,
sunt preluate în celulele epiteliale.
Absorbție și transport în sânge. Produsele majore ale digestiei lipidelor - acizii
grași și 2-monogliceridele - intră în enterocit prin simplă difuzie prin membrana
plasmatică. O fracțiune considerabilă din acizii grași intră, de asemenea, în
enterocit prin intermediul unei proteine transportoare specifice de acizi grași din
membrană. Lipidele sunt transportate din enterocit în sânge printr-un mecanism
diferit de ceea ce am văzut pentru monozaharide și aminoacizi. Odată ajunși în
interiorul enterocitului, acizii grași și monogliceridele sunt transportate în reticulul
endoplasmatic, unde sunt utilizate pentru sintetizarea trigliceridelor. Începând cu
reticulul endoplasmatic și continuând în Golgi, trigliceridele sunt ambalate cu
colesterol, lipoproteine și alte lipide în particule numite chilomicroni. Amintiți-vă
unde se întâmplă acest lucru - în enterocitul absorbant al intestinului subțire.
Chilomicronii sunt extrudați din Golgi în vezicule exocitotice, care sunt
transportate către aspectul basolateral al enterocitului. Veziculele se fuzionează cu
membrana plasmatică și suferă exocitoză, aruncând chilomicronii în spațiul din
afara celulelor.
Transportul lipidelor în circulație este, de asemenea, diferit de ceea ce se
întâmplă cu zaharurile și aminoacizii. În loc să fie absorbiți direct în sângele
capilar, chilomicronii sunt transportați mai întâi în vasul limfatic care pătrunde în
fiecare vilozitate numită lacteal central. Până nu demult, nu se înțelegea modul în
care marile chilomicroni sunt preluați în lacteale. După cum se dovedește, există
patch-uri din lacteală în care celulele endoteliale sunt ținute împreună prin
„joncțiuni buton” specializate, care sunt mult mai permeabile pentru chilomicroni
decât joncțiunile celulare normale. Limfa bogată în chilomicron se scurge apoi în
sistemul limfatic, care curge rapid în sânge.
Chilomicronii cu transmitere sanguină sunt demontați rapid și lipidele lor
constitutive sunt utilizate în tot corpul. Atunci când un număr mare de chilomicroni
sunt absorbiți, limfa care se scurge din intestinul subțire apare lăptos și limfaticele
sunt ușor de văzut. În imaginea de mai jos, a conținutului abdominal dintr-un coiot,
liniile albe fine (săgețile) sunt limfatice intestinale pline de chilomicroni. Această
limfă trece prin ganglionii limfatici mezenterici (LN) și apoi în limfaticele mai
mari.

4.Cresterea nivelului trigliceridelor, patologii


legate cu nivelul ridicat
Nivelul ridicat de triglyceride.Riscurile unui nivel ridicat al trigliceridelor 
Ce boli genereaza un nivel crescut de trigliceride? Nivelul crescut de trigliceride
genereaza afectiuni precum ateroscleroza, accidentul vascular cerebral, infarctul
ori pancreatita. Ce este hipertriglicedimia? Hipertrigliceridemia este afectiunea
care denumeste cresterea nivelului de trigliceride din sange.
Riscul de accidente vasculare. Hipertrigliceridemia este asociata cu ateroscleroza
chiar si atunci cand colesterolul nu depaseste valorile normale. Asadar, nivelul
ridicat de triglicemide din sange creste riscul de accident vascular cerebral.
Riscul de diabet de tip 2 Nivelul crescut de triglicemide din sange creste si riscul
de diabet de tip 2. Trigliceridele care depasesc valorile normale indica faptul ca
organismul intampina probleme in procesul de transformare a alimentelor in
energie. In mod normal, organismul produce insulina, care transporta glucoza,
adica zaharul din sange, catre celule. Iar organismul transforma apoi glucoza in
energie, Insulina este cea care permite deci organismului sa foloseasca
trigliceridele pentru a obtine energie. Nivelul marit de trigliceride indica rezistenta
la insulina, care este, de fapt, primul pas catre diabetul de tip 2.
Riscul de afectiuni la nivelul ficatului si pancreasului  Daca ai trigliceridele prea
mari, este posibil sa ai si steatoza hepatica, adica ficat geras. Steatoza hepatica
apare in urma acumularii de grasime la nivelul ficatului si, netratata corespunzator,
poate cauza daune ireversibile ficatului. 
Cauzele principale ale cresterii nivelului de trigliceride din corp sunt urmatoarele:
 Factorii genetici – hipertrigliceridemia este o afectiune care se poate mosteni
genetic. Persoanele care au un singur parinte care are probleme cu trigliceridele
marite are sanse foarte mari sa mosteneasca aceasta predispozitie.
  Dieta nesanatoasa – dieta nesanatoasa, pe baza de grasimi si carbohidrati, este cle
mai mare dusman al trigliceridelor. Consumul constant de alimente nesanatoase
determina cresterea excesiva a nivelului de trigliceride din sange.
 

Afectiuni care determina cresterea nivelului de trigliceride 


Si o serie de afectiuni determina cresterea nivelului de trigliceride: diabetul,
afectiunile renale, hipotiroidismul si alcoolismul.
Scaderea trigliceridelor din sange se face prin schimbarea stilului de viata. 
 Acorda atentie alimentatiei - alimentele bogate in grasimi nesanatoase,
precum si cele bogate in zaharuri ar trebui eliminate complet din dieta, insa
daca pacientul nu poate face asta, este bine macar sa se limiteze cantitatile
consumate. De asemenea, caloriile consumate zilnic ar trebui sa nu
depaseasca nevoile organismului, altfel caloriile neconsumate se vor
transforma in trigliceride.
 Redu aportul de zahar - nu este suficient sa nu mai consumi zahar in forma
pura, ci trebuie sa eviti si alimentele care contin, mai mult ca sigur, zahar,
precum produsele de patiserie, produsele de cofetarie, iaurturile cu fructe si
chiar si cerealele pe care le mananci la micul dejun.
 Consuma cat mai multe fibre - consumul de fibre scade nivelul de
trigliceride din sange asa ca ar trebui sa inlocuiesti pastele si produsele
fainoase cu cerealele integrale precum orezul sau quinoa. 
 Consuma grasimi sanatoase - organismul are nevoie de grasimi, insa de
grasimi sanatoase, monosaturate si polinesaturate precum cele pe care le
regasesti in avocado, nuci si ulei de masline.
 Renunta la alcool si bauturi dulci - tot ce depaseste un pahar de bautura
alcoolica in cazul femeilor si doua in cazul barbatilor are un impact imediat
asupra trigliceridelor din sange, urcand valorile acestora. Si fructoza din
sucuri, fie ele naturale, creste nivelul de trigliceride asa ca rezuma-te la apa
ori apa cu zeama de lamaie daca iti este sete. 
 Scapa de kilogramele in plus - grasimea, mai ales cea depusa in jurul taliei,
creste nivelul trigliceridelor din sange. Pentru a reduce trigliceridele, este
esential sa ajugi la greutatea optima pentru inaltimea ta.
 Practica sport - sportul nu numai ca te ajuta sa slabesti si sa te mentii in
forma, insa reduce si nivelul de trigliceride din sange. O jumatate de ora de
activitate fizica pe zi este suficienta pentru reducerea trigliceridelor din
sange. Daca nu esti o persoana atletica, opteaza pentru sesiuni de inot, yoga,
pilates ori plimbari in ritm alert in aer liber.

5. Concluzii. Importanta biologica


Trigliceridele din tesutul adipos si din celelalte tesuturi reprezinta cel mai
important depozit de rezerve energetice ale organismului. In tesutul adipos sunt
depozitate sub forma de glicerol, acizi grasi si monogliceride, care sunt convertite
in ficat in trigliceride ce intra in constitutia  VLDL (80%) si LDL (15%).
Trigliceridele sunt grasimi, mai exact lipide, care se regasesc in sange. Atunci cand
mananci, organismul transforma caloriile consumate, dar de care nu are nevoie, in
trigliceride. Acestea sunt depozitate si sunt folosite ulterior pentru a avea energie
pana la urmatoarea masa. Daca obisnuiesti sa consumi mai multe calorii decat ai
nevoie, in special carbohidrati si grasimi, nivelul de trigliceride creste si depaseste
valorile normale. Trigliceridele sunt bune, ba chiar esentiale pentru organism
intrucat sunt folosite pentru a fi transformate in energie atunci cand ai nevoie.
Acestea devin daunatoare daca depasesc valorile normale.
Care este diferența dintre trigliceride și colesterol?
Trigliceridele și colesterolul sunt diferite tipuri de lipide care circulă în sânge:
Trigliceridele stochează caloriile neutilizate și oferă corpului tău energie.
Colesterolul este utilizat pentru a construi celule și anumiți hormoni.
De ce sunt importante trigliceridele?
Trigliceridele ridicate pot contribui la întărirea arterelor sau îngroșarea pereților
arterelor (arterioscleroză) - ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral, atac
de cord și boli de inimă. Trigliceridele extrem de ridicate pot provoca, de
asemenea, inflamații acute ale pancreasului (pancreatită).
Trigliceridele ridicate sunt adesea un semn al altor afecțiuni care cresc riscul de
boli de inimă și accident vascular cerebral, inclusiv obezitatea și sindromul
metabolic - un grup de afecțiuni care include prea multe grăsimi în jurul taliei,
hipertensiune arterială, trigliceride mari, glicemie crescută nivelurile de colesterol.
Trigliceridele ridicate pot fi, de asemenea, un semn al:
Diabet de tip 2 sau prediabet Sindromul metabolic - o afecțiune când tensiunea
arterială crescută, obezitatea și glicemia cresc împreună, crescând riscul de boli de
inimă .Niveluri scăzute de hormoni tiroidieni (hipotiroidism). Anumite afecțiuni
genetice rare care afectează modul în care corpul tău transformă grăsimea în
energie.

6.Bibliografie
1. https://biochimia.usmf.md/sites/default/files/inline-files/2.LIPIDS-
2016-rom1.pdf
2. https://library.usmf.md/sites/default/files/2018-10/Biochimie
%20medicala.pdf
3. http://chimie-biologie.ubm.ro/Cursuri%20on-line/VARGA
%20CAMELIA/IPA/2%20Metabolism%20lipidic.pdf
4. Exploring the cellular network of metabolic flexibility in the adipose
tissue.Tareen SHK, Kutmon M, Adriaens ME, Mariman ECM, de Kok TM,
Arts ICW, Evelo CT.Genes Nutr. 2018 Jul 5;13:17. doi: 10.1186/s12263-018-
0609-3. eCollection 2018.PMID: 30002738
5. https://jcp.bmj.com/content/jclinpath/s1-5/1/5.full.pdf
6. BIOCHIMIE MEDICALĂ Suport curs pentru studenţii Facultăţilor de
Medicină şi Asistenţă Medicală
7. 2018 American Physiological Society. Compr Physiol 8:1-22, 2018
8. Effects of dietary triglyceride on the properties and lipid composition of plasma
lipoproteins: acute experiments in rats fed safflower oil. Dunn GD, Wilcox HG,
Heimberg M.Lipids. 1975 Dec;10(12):773-82.
doi:10.1007/BF02532320.PMID: 173964
9. Impact of high cholesterol intake on tissue cholesterol content and lipid
transfers to high-density lipoprotein.Oliveira TV, Maniero F, Santos MH,
Bydlowski SP, Maranhão RC.Nutrition. 2011 Jun;27(6):713-8. doi:
10.1016/j.nut.2010.07.018. Epub 2010 Oct 8.PMID: 20934854

S-ar putea să vă placă și