Frankfurt pe Main 

(în germană   Frankfurt am Main (ajutor·info) [ˈfraŋkfʊrt]) este cel mai mare oraș

din landul federal german Hessa și al cincilea oraș ca mărime din Germania. Este situat pe
râul Main și are o populație de aproximativ 670.000 de locuitori. Numele colocvial al orașului
este Frankfurt, însă numele său oficial este Frankfurt am Main, care se traduce Frankfurt pe
Main. În Frankfurt își au sediul numeroase instituții financiare. Aeroportul Internațional
Frankfurt este cel mai mare aeroport german și se situează pe locul opt în lista celor mai mari
aeroporturi din lume, având peste 52 de milioane de pasageri anual.

Cuprins

 1Introducere
 2Istorie
 3Demografie
o 3.1Evoluția populației
 4Transporturi
 5Monumente
o 5.1Domul
o 5.2Primăria Römer
o 5.3Biserica Sf. Paul
o 5.4Opera Veche
 6Personalități născute la Frankfurt
 7Note
 8Legături externe

Introducere[modificare | modificare sursă]
Cei trei piloni ai economiei Frankfurtului sunt finanțele, comerțul și transportul. Totodată, orașul
deține de mult timp titlul de capitală financiară a Germaniei. Bursa din Frankfurt este cea mai
mare din țară, ocupându-se de 85% din acțiunile din Germania și este una dintre cele mai mari
din lume. În Frankfurt se află de asemenea sediul Băncii Centrale Europene, cel al Băncii
Federale (de stat) Germane (Deutsche Bundesbank), precum și sediile unui număr mare de
bănci comerciale private, ca de pildă Deutsche Bank, Commerzbank ș.a. Frankfurtul este și
centru pentru o serie de afaceri comerciale pe scară largă, cum ar fi renumitul Târg anual de la
Frankfurt (Messe Frankfurt).
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial orașul a fost puternic bombardat și distrus, însă după
război a fost reconstruit rapid.
Frankfurt este poreclit „Bankfurt” precum și „Mainhattan”, o aluzie la zgârie-norii din Manhattan și
la râul Main. Este unul dintre cele trei orașe europene care au un număr important de zgârie-nori.
Cu 9 clădiri înalte de peste 150 de metri în 2004, Frankfurt este al doilea după Paris (La
Défense și Montparnasse: 12 zgârie-nori mai înalți de 150 de metri), dar înaintea Londrei (Canary
Wharf și City: 8 zgârie-nori mai înalți de 150 de metri). În Frankfurt se află cea mai înaltă clădire
din Europa, Turnul Commerzbank. În Germania numai la Berlin există un număr mai mare de
zgârie-nori.
Zgârie-norii din Frankfurt (de aici provine porecla „Mainhattan” a Frankfurtului)

Frankfurt este recunoscut pentru industria sa financiară, alături de Londra și Paris, fiind amplasat
propice în centrul Europei de Vest, cu zone foarte populate împrejur. Are o infrastuctură de ceea
mai bună calitate precum și un important aeroport internațional, Aeroportul Internațional
Frankfurt. Acesta este considerat ca al doilea sau al treilea din Europa ca număr de zboruri sau
de pasageri, în funcție de sursa de informație. Traficul de pasageri în 2003 a fost de 48.351.664,
locul doi în Europa după Aeroportul Heathrow de lângă Londra (63.487.136), și aproape la
egalitate cu Aeroportul Internațional Charles de Gaulle de la Paris (48.220.436).
În Frankfurt se află un mare număr de instituții importante de cultură germană; printre ele se
numără universitatea Johann-Wolfgang-Goethe-Universität, muzee aflate în mare parte pe așa-
numitul Mal al muzeelor (Museumsufer) al Maine-ului. La Frankfurt se află deasemeni și imensa
grădină botanică numită Palmengarten, care adăpostește printre altele o impresionantă seră de
palmieri. Cele mai cunoscute muzee sunt Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie, sau
pe scurt Städel, și Naturmuseum Senckenberg. De asemenea Museum für moderne
Kunst (Muzeul de artă modernă) și Schirn Kunsthalle (Galeria de artă Schirn) sunt notabile.

Istorie[modificare | modificare sursă]
În această zonă s-au stabilit la început câteva așezări romane, probabil în secolul I, a căror
existență este confirmată de multe obiecte arheologice. De asemenea, numele cartierului
frankfurtez Bonames provine probabil din vremurile romane de la bona me(n)sa. Așezarea
romană Nida (pe teritoriul cartierului actual Heddernheim) era capitala unei civitas romane,
situate pe râulețul Nidda.
Numele Frankfurt pe Main derivă de la Franconofurt, denumire compusă din numele vechiului trib
germanic al francilor și substantivul comun furt, în trad. "vad", adică o porțiune cu ape puțin
adânci în cursul unui râu (atestat în numeroase alte denumiri din spațiul de limbă
germană: Erfurt, Klagenfurt, Ochsenfurt, Schweinfurt etc.). Franconofurd (și -furt, -vurd) este
menționat pentru prima dată în 794, la un ansamblu imperial și sinod ecumenic condus de Carol
cel Mare. Frank înseamnă în germana veche și „liber”, motiv pentru care Frankfurt poate însemna
nu numai "vadul francilor", ci și "vadul liber", o oportunitate de a traversa râul Main, fără să se fi
construit vreun pod.
În Sfântul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante orașe. Din 855 regii și
împărații romano-germani sunt aleși în Frankfurt (Lothar al II-lea fiind primul din ei) și încoronați
la Aachen. Începând din 1562 regii și împărații sunt nu numai aleși, dar și încoronați la Frankfurt
(începând cu Maximilian al II-lea). Această tradiție s-a terminat în 1792, odată cu încoronarea
lui Francisc al II-lea, ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. El a fost
încoronat pe 14 iulie, aniversarea căderii Bastiliei. Alegerile și încoronările au avut loc în
catedrala Sfântului Bartolomeu, cunoscută sub numele de Kaiserdom (Catedrala Împăraților, sau
pur și simplu Domul din Frankfurt).
Messe Frankfurt (Târgul de la Frankfurt) a fost menționat pentru prima dată în 1150. În
1240, împăratul Frederic al II-lea a asigurat vizitatorilor târgului privilegii imperiale, însemnând că
ei sunt protejați de către Imperiu. Din 1478 au loc la Frankfurt târguri de carte. Frankfurter
Buchmesse este în prezent cel mai important târg de carte din Germania, și unul din cele mai
importante târguri de acest fel din întreaga lume.
În 1372 Frankfurt a devenit un Reichsstadt (oraș imperial liber), adică un oraș subordonat
direct împăratului roman și nu unui rege sau unui nobil local.
Frankfurt a reușit să rămână neutru în timpul Războiului de Treizeci de Ani, dar a suferit mult din
cauza ciumei aduse în oraș de către refugiați. După sfârșitul războiului, Frankfurt și-a recuperat
bunăstarea.
În timpul războaielor napoleonice Frankfurt a fost ocupat și distrus de mai multe ori de trupele
franceze. Marele Ducat al Frankfurtului, un stat vasal al Franței, a funcționat doar o scurtă
perioadă, din 1810 până în 1813. Congresul de la Viena a dizolvat entitatea, iar Frankfurt a intrat
în nou-fondata Confederație Germană, ca oraș liber. A devenit sediul Bundestag-ului, care era
parlamentul acestei confederații.

Frankfurt am Main. Fotografie aeriană

După revoluția de la 1848, în Frankfurt s-a stabilit primul Ansamblu Național German

(Nationalversammlung), care își avea sediul în Biserica Sfântului Paul (Paulskirche) și care s-a
deschis la 18 mai 1848. Instituția a fost dizolvată în 1849, când regele prusac a declarat că el nu
va accepta „coroana din mocirlă”. În anul de existență al său, Ansamblul a elaborat o constituție
comună pentru o Germanie unificată cu regele prusac ca monarh. Acestea au fost începuturile
democrației germane.

Harta centrului orașului din anii 1920

Frankfurt și-a pierdut independența în 1866. După încheierea Războiului Austro-Prusac, Prusia a

anexat o serie de state și teritorii mai mici, printre care și Frankfurtul. Administrația prusacă a
încorporat orașul în provincia sa Hessa-Nassau.
În 1914, cetățenii Frankfurtului au fondat Universitatea din Frankfurt, redenumită mai târziu
Universitatea Johann Wolfgang Goethe. Această fondare este singura cu caracter civic din
Germania. Universitatea este una dintre cele mai mari din Germania de astăzi.
În timpul Germaniei naziste, sinagoga din Frankfurt a fost distrusă. Orașul a fost puternic
bombardat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. După încheierea războiului, Frankfurt a
devenit parte din statul (landul) federal nou fondat numit Hessa (Land Hessen). Frankfurt a fost
prima opțiune luată în considerare pentru stabilirea capitalei Germaniei de Vest; astfel s-a ajuns
chiar la construirea unei noi clădiri pentru parlament, dar aceasta nu a mai fost utilizată pentru
scopurile ei inițiale, ci doar ca studio radio (Hessischer Rundfunk). În final, Konrad Adenauer,
primul cancelar federal postbelic, a preferat drept capitală micul oraș Bonn, nu numai pentru că
acesta era orașul său natal, dar și dintr-un alt motiv: în acel moment, germanii s-au temut că,
stabilind capitala Germaniei de Vest la Frankfurt, s-ar fi dat americanilor prea multă influență
asupra guvernului german, Frankfurt fiind centrul zonei americane a ocupației aliate.

Demografie[modificare | modificare sursă]
Evoluția populației[modificare | modificare sursă]

Transporturi[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Aeroportul Internațional Frankfurt.
Articol principal: Frankfurt (Main) Hauptbahnhof.
Orașul Frankfurt este un important nod rutier, feroviar, aerian și de transport al datelor.
DE-CIX este cel mai mare nod de trafic digital din lume.

Monumente[modificare | modificare sursă]
Domul din Frankfurt

Domul[modificare | modificare sursă]
Catedrala Sfântul Bartolomeu (Dom Sankt Bartholomäus) este o construcție gotică, care a fost
ridicată în secolele XIV-XV pe fundația unei biserici mai vechi din vremurile merovingiene. Este
cea mai mare biserică din oraș. Din 1356 împărații Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană
au fost aleși în această biserică, iar din 1562 până în 1792 au fost aici și încoronați.
Din secolul XVIII domul este denumit adeseori în limbajul colocvial „Catedrala Sfântul
Bartolomeu”, deși nu a fost niciodată sediu de episcopat. În 1867 catedrala a fost distrusă într-un
incendiu și reconstruită în stilul prezent. Înălțimea catedralei este de 95 m.

Primăria Römer[modificare | modificare sursă]

Römer (Primăria orașului)

Römer este numele clădirii primăriei Frankfurtului, în traducere „cetățean al Romei, roman”. Ea

este alcătuită de fapt din trei case gotice învecinate, care au fost cumpărate de consiliul local
în 1405 de la o familie bogată de negustori. Casa din mijloc este Römer-ul propriu-zis, care mai
târziu a fost legat și de clădirile înconjurătoare. La primul etaj se află „Sala împăratului” sau „Sala
împăraților” (Kaisersaal), unde aveau loc banchetele împăraților proaspăt încoronați. În ea se află
expuse portretele tuturor celor 52 împărați ai Imperiului Roman de Națiune Germană, executate
în perioada 1838 - 1853.
Römer a fost distrus în Al Doilea Război Mondial, dar reconstruit identic mai târziu.
Biserica Sfântul Paul

Biserica Sf. Paul[modificare | modificare sursă]

Biserica Sfântul Paul (Paulskirche) este o biserică relativ nouă. Construcția acestei biserici
protestante a început în 1789 și s-a terminat abia în 1833. Importanța sa provine în special de
la Parlamentul de la Frankfurt, care a fost găzduit aici în 1848/49 pentru a elabora o constituție
pentru o Germanie unificată și democratică. Acțiunea a eșuat pentru că monarhii din Prusia și
Austria nu doreau să-și piardă puterea; în 1849 trupe prusace au încheiat experimentul
democratic prin forța armelor, iar parlamentul a fost dizolvat. După aceea, clădirea a fost folosită
din nou pentru servicii religioase.
Sf. Paul a fost distrusă complet în cel de al doilea război mondial, dar reconstruită ulterior. În
prezent, nu mai are scopul de clădire sacră, ci este folosită pentru expoziții și întruniri importante.
În 1963, președintele american John F. Kennedy a ținut aici un discurs, în cadrul vizitei sale la
Frankfurt.

Opera Veche[modificare | modificare sursă]

Opera Veche

Faimoasa „Operă Veche” din Frankfurt (Alte Oper) a fost construită în 1880 de către
arhitectul Richard Lucae. A fost una dintre cele mai mari opere din Germania până la distrugerea
ei aproape totală în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. După război și încă până în 1981,
clădirea nu a fost reconstruită (a fost o ruină). În ziua de astăzi ea adăpostește o sală mare de
concerte (cu scenă relativ mică) plus câteva săli mai mici, în timp ce spectacolele de operă
propriu-zise au loc într-o altă clădire din Frankfurt - opera actuală.

Personalități născute la Frankfurt[modificare | modificare sursă]

 Carol cel Pleșuv
 Johann Wolfgang von Goethe
 Bettina von Arnim
 Otto Hahn
 Erich Fromm
 Theodor Adorno
 Anne Frank
 Anke Sevenich
 Martin Lawrence
 Marika Kilius
Frankfurt pe Main - Panorama cu zgârie-nori