Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Multimedia
Multimedia
O Programele mul-
Odatii cu dezvoltarea tehnolo- timedia. de exemplu
giei, calcu1atoare1e devin din ce enciclopedii sau
jocuri sofisticate. se
fn ce mai performante. Multe stocheaza pe
dintre e1eproduc sunete, citesc compact discuri care
au doar memorie
CD-uri ~i prin intermediul citibila.
microprocesoarelor performan-
O Acest baie,el
te permit comutarea rapidii inva,a despre
fntre programe. Aparit;ia lor a muzica: se uita la
clapa apasata pe
determinat na~terea p1atformei ecran ~i prin
multimedia. intermediul ca~tilor
asculta sunetul
Ir
produs.
multimedia a devenit 1n ultima
vreme o expresie la mo~. De6nitia cea detennina ordinea derularii infonnatiei, adica de unitatea CD-ROM la calculator, care 11
mai simpla a notiunii este: tehnologia poate unnari un drum propriu in cautarea interpreteaza drept cod binar ~.i11transforma
de prezentare a informatiilor provenite din infonnatiilor dorite. in cele mai multe cazuri, in informatie perceptibila de utilizatori: texte,
medii diverse, cu ajutorul altor medii. Aceasta acestelegaturi apar pe ecran ca texte colorate, sunete sau animatie.
poate 6 simpla, de exemplu: poze 1ntr-o carte, cuvinte cheie sau butoane, care prin selectarea in momentul de fata unitiltile CD utilizeaza
dar poate 6 $i extrem de complexa, cum ar 6: lor detennina obtinerea infonnatiei asociate. lumina de culoare ro~ie pentru citirea infor-
program de derulare a imaginilor in mi$care$i Aceasta tehnica de asociere a infonnatiilor se mauei, dar se studiaza deja posibilitatea
sunetul aferent. De obicei termenul de nume~te hiper-legatura (hyperlink). Utilizarea utilizarii culorii albastre, care ar putea mari
multimedia e utilizat 1n sensul din ultimul ei este utila maiales in publicarea infonnatiilor capacitatea de stocare a informauei. Azi,
exemplu. Aceastatehnica modema, care este ~i in educatie, deoarece utilizatorul poate capacitatea de stocare a informauei de tip
accesibil tuturor prin intermediul calcu- selecta infonnatiile dupa propriile interese. video este de circa 75 minute; prin utilizarea
latoarelor, a deschiso lume noua 1n domeniul culorii albastre aceastas-ar tripla.
divertismentului $i al1nvatamantului. Discul CD-ROM Durata in care calculatorul gase~tepe disc
Majoritatea primelor creatii multimedia Infonnatiile de tip multimedia se stocheazade o anume informaue se nume~te timp de
erau de conceptie lineara, adica utilizatorul obicei pe compact discuri (CD-ROM). Denu- acces. Acesta se masoarn de obicei in mili-
putea sa decida doar daca vrea sa faca pasul mirea de CD-ROM provine de la o prescurtare secunde, adica o miime a unei secunde. Cu
la pagina urmatoare sau cea anterioara. din limba engleza: "Compact Disc Read-Onli cat durata acestui interval este mai redusa, cu
Aceste aplicatii erau 1n mare parte de tip text. Memory", adica infonnatia de pe Compact atat calculatorul poate executa mai rapid
Ecranul semanamult cu paginile unei carti. Disc se poate doar citi, nu ~i scrie, deci infor- comenzile cerute de utilizatori. Timpul de
in multimedia interactiva utilizatorul poate matia stocata nu se poate schimba. Aceste acces al unitilulor CD-ROM utilizate curent
109
MULTIMEDIA
este de circa doua sute de milisecunde, de transfonn:l in semnalebioelectronice, care apoi gistrarii $i redarii. placile de sunet perfonnante
zece ori mai mare decat cel al discurilor fIXe. sunt interpretate de creier ca sunete. F~ierele pot achizitiona semnale la 44kHz, dar rnajo-
Acest timp de acces relativ lung face ca in de tip fonn:l de unda stocheaza forma ritatea lor lucreaza bine la 22kHz.
cazul comutatiei de la o zona a informatiei la semnalului audio. Se realizeazadoar digitizarea Fi$ierele MIDI nu descriu fonna de unda,
alta, timpul indelungat de a~teptare sa faca semnalului pentru a pennite stocarea~i lucrul In schimb ele contin instructiunile necesare
aplicatia greoaie. Dezvoltarea tehnologica va pe calculator. Primul pas in 1nregistrarea producerii sunetelor. Aceste fi$iere sunt
elimina cu siguranta acest inconvenient. semnalului sonor este conversia semnalului de capabile sa stocheze nurnai muzica, dupa
Din momentul in care spotul luminos a natura acustica in semnal electric analog cu cum arata $i denurnirea: Musical Instrument
accesat aria dorita a discului, incepe citirea ajutorul unui microfon, apoi placa de sunet Digital Interface, adica interfata digitala
informatiei. Debitul informational cu care inregistreaza periodic nivelul acestui semnal. pentru instrumente muzicale. Fi$ierele MIDI
aiung datele in calculator se nume~te rata de Viteza cu care se realizeazaaceast:11nregistrare contin instructiunile de generare a notelor.
transfer ~i se caracterizeazaprin cantitatea de se nume~te frecventa de e~antionare. Pentru Acestea sunt interpretate de un sintetizator
informatie transferata pe unitatea de timp. redarea fidela a semnalului audio trebuie luate (ma$ina de generare a sunetelor), care
Primele cititoare de CD-ROM aveau rata de citeva rnii de e~antioanepe sec1,1nda. executandu-le produce muzica.
transfer de circa 150 kiloocteti de informatie Densitatea de e~antionare se masoara in Fi$ierele MIDI sunt Indeosebi utile daca
pe secun&. Cititoarele de viteza dubla, dupa hertzi .(Hz) sau in multiplul de o mie, kiloherti spatiul de stocare este redus, deoarece aces-
cum indica ~i numele, transferau circa 300 (kHz). Cea mai mica frecventa de e~antionare tea ocupa mult rnai putin spat1udecat fl$ierele
kiloocteti pe secunda. Cu cat transferul de utilizat:1 in placile de sunet este de 11kHz, de tip forma de unda. Raportul de compresie
inforr:natie este mai mare, cu atat viteza de adica intr-o secunda se 1nregistreaza11000de poate ajunge de ordinul sutelor.
prelucrare ~i prezentare""adatelor cre~te. e~antioane pe secunda. Odat:1 cu cre~terea Calitatea Inregistrarii este influentata $i de
Sistemelede calcul multimedia sunt dotate frecventei de e~antionarecre~tecalitatea inre- numarul de biti utilizati pentru Inregistrarea
unui e$antion. Bitul este unitatea de baza a
infonnatiei ce se poate Inregistra pe calcu-
lator; cu cat numarul de biti utilizati pentru
codarea unui e$antion este mai mare, cu atat
calitatea Inregistrarii eSternai buna. PlaciJede
sunet lucreaza de obicei pe 8 sau 16 biti.
Placa cu 16 biti detecteaza $i reda detaliile
cele rnai subtile ale sunetelor. Pentru o
frecventa de e$antionare de 44Khz este
nevoie de o placa de sunet pe 16 biti.
Este posibila editarea sunetelor cu ajutorul
unor programe speciale.
O Pachetul de
produc~ie al progra-
melor de televiziune
se bazeaza tot pe
calculator. Pe ecranul
din dreapta se vad
elementele gata
editate ~i elementul
de ata~at. Pe ecranul
din stanga se
realizeaza mixarea
elementelor ~i
producerea efectelor.
Prin intermediul
difuzoarelor
redactorul aude
con~inutul benzii de
sunet ata~ata
imaginilor.
111
matiile corelat "e asociaz;f prin intermediul Rezultatul cautarii este $i In acest caz afi$area animatii, texte ~i hiper-leg~turi. Multe dintre
hiper-leg;fturilo ("hyperlink" in Ib. englez;f): unei liste cu locurile unde s-a gasit tema ele sunt dotate cu unelte de editare ~i
dac;f utilizatorui selecteaz;f cu indicatorul cautata. prelucrare grafic~, video text ~i sunet. De obi-
mouse-ului un astfel de hyperlink, pe ecran Cautarea de tip fraza este mai lenta, cei aceste unelte nu au complexitatea
va ap;frea o pagin;f nou;f cu informatiile deoarece cantitatea de informatie trebuie aplicatiilor destinate special prelucrarii unui
cerute. Hyper-leg;fturile sunt deosebit de utile parcursa In totalitate. Si aici, rezultatul cautarii tip de document, dar sunt suficiente pentru
i:n multimedia, deoarece utilizatorul alege prin este o lista cu articolele 1:n care s-a Intalnit efectuarea operatiilor obi~nuite.
intermediul lor calea de explorare a infor- fraza cautata. Aplicatiile multimedia sunt in realizarea aplicatiilor multimedia, care
matiei. intr-o aplica1;ie multimedia bine f;fcut:1, foarte variate -nu se restrang doar la jocuri $i s~ satisfac~toate exigentele, este nevoie de a
trebuie s;f existe un buton omniprezent de enciclopedii. temporizare precis~ a aparitiei ~i disparitiei
revenire la inceputul temei. fiec~rui element. Multe pachete de dezvoltare
Aplicatiile multimedia sunt dotate cu Pachete multimedia realizeaz~ acest lucru prin metoda liniilor de
unelte de c;futare a informatiilor. Majoritatea Exista o varietate bogata de pachete software timp. Liniile de timp se utilizeaz~ pentru
acestora ..Jucreaz;f cu c;futare de text, chiar ~i destinate realizarii aplicatiilor multimedia, reglarea precis~ a timpului de Inceput ~i
in cazul cand se caut;f clipuri video sau numite p:ichete de dezvoltare. sfa~it pentru fiecare element din aplicatia
sunete. Din punctul de vedere al dificultatii de multimedia. Timpii se specific~ prin Inscrierea
Distingem trei metode principale de utilizare, exista programe simple, care se pot lor In cutii de dialog pentru toate elementele
c;futare a informatiilor, bazate pe: cuvinte 1nsu~i u~or, ~i aplicatii complicate, destinate existente la un moment dat. Cu ajutorul unor
cheie, teme ~i fraze. Prima categorie este util;f profesioni~tilor dm domeniu. Majoritatea bare de defilare ~i puncte de divizare putem
pentru localizarea informatiilor de definitie acestora sunt capabile sa insereze secvente specifica grafic timpul de inceput ~i sfar~it al
vag;f. Proiectantul programului asociaz;f un video cu derulare pe 1ntregul ecran, imagini, elementelor.'
cuvant cheie la fiecare bloc informational. La
aceste c;fut;fri programul efectueaz;f operatia
de c;futare numai i:n lista cuvintelor cheie, ~i
rezultatul c;fut:1rii este lista articolelor ce
contin cuvantul cheie. Acest tip de c;futare
este rapid deoarece parcurge doar baza de
date ce contine cuvintele cheie ~i nu toate
datele existente.
C;futarea bazata pe tem;f realizeaz;f c;futa-
rea numai intre titlurile de capitol ~i paragraf.
O Imaginea video
digitizata a unei tinere
doamne. Asemana-
toare cu ecranul
calculatorului. aceasta
imagine este compusa
din sute de puncte
colorate distincte.
Imaginea poate fi
modificata cu ajutorul
programelor care sunt
capabile sa modifice
aceste puncte.
112 .5tiint;l ~i tehnologie 35- INTERNETUL .5tiint:l ~i tehnologie 37- REALITATEA VIR11JALA