HIPOTERMIA, DEFINITIE

Hipotermia reprezinta racirea marcata a temperaturii corpului ca

urmare a pierderilor de caldura superioare cantitaţilor generate de
organism - bilanţ caloric negativ. Hipotermia produce vasoconstrictie
, tulburari la nivelul microcirculatiei, coagulare, modificari ischemice
tisulare.
in hipotermiile severe se produc cristale de gheaţa intracelular ce duc
la distrugere celulara.
Hipotermia tisulara incetineşte rata reacţiilor biochimice (scade
metabolismul tisular), creşte viscozitatea sanguina, favorizeaza
coagularea sanguina şi stimuleaza vasoconstricţia profunda.
Hipotermia se instaleaza ca urmare a exagerarilor termolizei,
insuficienţei termogenezei sau mai frecvent datorita asocierii ambelor
mecanisme.

Tipuri de hipotermii
Exista trei forme distincte de stari hipotermice: hipotermii fiziologice,
patologice şi terapeutice.
1. Hipotermiile fiziologice
Sunt intilnite atit la om cit şi la animale.
La animale fenomenul este cunoscut drept hibernare.
Hibernarea reprezinta un fenomen fiziologic ce se menţine o anumita
perioada de timp fiind o stare echilibrata, reglata şi suspendata prin
mecanisme naturale. Scaderea temperaturii corpului, in aceste cazuri
(urşi, hirciog) este consecinţa reducerii activitaţii metabolice şi
tisulare generale.
2. Hipotermii patologice
Apar datorita depaşirii capacitaţii funcţionale a mecanismelor de
termoreglare sau a alterarii primitive a acestora. Apar fie accidental,
fie prin alterarea primitiva a mecanismelor de termoreglare
a)Hipotermii accidentale - sunt in general rezultatul imersiei bruşte in
apa rece sau expunerii indelungate la o ambianţa rece şi in aceste
condiţii un risc particular il prezinta virstele extreme - copii şi batrini
- datorita tulburarilor mecanismelor termoreglatorii modificate la
aceste grupe de virsta.
in hipotermia acuta din cauza vasoconstricţiei periferice fluxul
sanguin şunteaza periferia tegumentelor racite, fiind distribuit spre
interiorul organismului pentru ca in felul acesta sa se evite pierderile
de caldura.
Aceasta vasoconstrictie ar putea produce o ischemie tisulara
periferica, dar datorita unei reperfuzii intermitente a extremitaţilor
(fenomen Lewis) oxigenarea acestor regiuni este pastrata. Reperfuzia
periferica intermitenta continua pina cind temperatura interna scade
dramatic.
Centrul hipotalamic stimuleaza frisonarea ca un efort in a produce
caldura. Frisonarea severa apare la temperatura interna de 35°C şi
continua pina cind aceasta scade la aproximativ 32-30°C. La 34°C
apare lentoarea ideaţiei şi scaderea coordonarii mişcarilor.
Pe masura ce hipotermia se accentueaza controlul hipotalamusului
asupra vasoconstricţiei este pierdut şi apare o vasodilataţie periferica
cu pierderea temperaturii interne a corpului prin periferie. Individul
se simte deodata incalzit şi incepe sa se dezbrace.
La 30°C scade frecvenţa cardiaca, respiratorie, debitul cardiac,
fluxul sanguin cerebral, metabolismul. Nodul sinusal incepe sa fie
depresat asociindu-se cu incetinirea conducerii prin nodul
atrioventricular.
in hipotermia severa 26-28°C pulsul şi respiraţia abia mai pot fi
perceptibile. Acidoza este de la moderata la severa. Fibrilaţia
ventriculara şi asistolia sunt comune.
Daca hipotermia este medie, reincalzirea pasiva poate fi suficienta
pentru inlaturarea tulburarilor. Reincalzirea pasiva consta in haine
uscate, bauturi calde, executarea de exerciţii izometrice.
Daca temperatura interna scade pina la 30°C trebuiesc instituite
masurile de reincalzire activa: paturi incalzite, incalţaminte şi
imbracaminte incalzita şi bauturi calde.
Reanimarea cardiaca se instituie daca temperatura corpului scade
sub 30°C sau cind apare afectare cardiaca severa. Reincalzirea poate
fi completata prin administrarea de soluţii perfuzabile incalzite, lavaj
gastric cu soluţii incalzite şi lavaj peritoneal, inhalaţii de gaze
incalzite şi in cazuri extreme transfuzii cu singe incalzit trecute printr-
o pompa cu circuit oxigenator.
in general metodele de reincalzire trebuie facute intr-un ritm de doar
citeva grade pe ora pentru a preintimpina complicaţiile reincalzirii.
Cele mai importante complicaţii ale reincalzirii sunt:
O forma grava de hipotermie care poate duce la moarte este cea
produsa prin alcool in mediu cu temperatura scazuta.
Alcoolul este un anestezic central dar şi un puternic vasodilatator
periferic, favorizind in felul acesta o mare pierdere de caldura ce nu
este contrabalansata de o creştere corespunzatoare a termogenezei.
Cei care adorm sub acţiunea alcoolului, in frig, mor cu uşurinta
ingheţaţi.
b)Hipotermii patologice - produse prin alterarea primitiva a
mecanismelor de termoreglare sunt consecinţa acţiunii nocive
directe sau reflexe asupra centrilor hipotalamici ai termoreglarii.
in acest caz hipotermia se poate instala in condiţii termice ambientale
normale.
Cauze de hipotermii patologice sunt: leziuni hipotalamice prin
tumori (astrocitom), epilepsie diencefalica; leziuni medulare - mai
ales tetraplegia traumatica; hipotiroidismul grav sau
hipopituitarismul; malnutriţia; boala Parkinson; cetoacidozele;
supradozari medicamentoase (fenotiazidice; clorpromazina); uremii.
3. Hipotermii terapeutice
Este o metoda provocata ca adjuvant al proceselor de anestezie şi
pregatire preoperatorie in diverse intervenţii chirurgicale care
necesita oprirea circulaţiei o perioada mai mare de timp
in condiţiile de anestezie profunda şi de racire a singelui prin
circulaţie extracorporala, temperatura corpului poate fi scazuta pina
la 7 -8°C cind metabolismul este aproximativ 1/16 din metabolismul
in condiţii bazale. Consumul redus de oxigen duce la fibrilaţie
ventriculara şi stop cardiac. Procedeul este folosit in intervenţiile pe
cord şi vasele mari.
Utilizarea hipotermiei in scopuri medicale nu ne permite
subestimarea efectului patogen al frigului.
Particularitaţile funcţionale generate de acţiunea naturala,
necontrolata, a frigului, realizeaza o stare patologica fara
posibilitatea restabilirii spontane, care poate evolua progresiv catre
moarte, tocmai ca urmare a deprimarii continue şi profunde a
funcţiilor vitale pe masura adincirii hipotermiei