EPIGENETICA COMPORTAMENTULUI

★ Genele au memorie →memoria se transmite este pasată din generatie în generatie ⇒

ce au experimentat strămoșii ne poate afecta, chiar dacă nu am trăit noi acele
experiențe și ce trăim noi va afecta urmașii; stimulii din mediu pornesc sau opresc
gene iar asta se transmite și afectează genele speciei
★ !!! nu vb de mutații, ci de modificări suferite în timpul vieții cuiva în urma stresului sau
lipsei de ingrijire până in 2 ani
★ tradițional știm ca omul = combinatie gene + mediu dar e mult mai complex →
experiențele afectează genele iar organismul se reprogrameaza pentru adaptarea
la mediu; efectele sunt și mai puternice dacă apar in copilaria mica
★ - astfel e sprijinită concepția psihologică a patologiilor cu cauze din copilărie -
traumele din primii ani afectează dar nu din cauza memoriei, ci și memoriei genetice,
care i-a reprogramat sa raspunda disfunctional la mediu
★ transformarile se pot transmite urmașilor și îi predispun la patologii

MECANISME EPIGENETICE
● = un mecanism prin care factorii de mediu pornesc sau opresc gene, un sistem
de control, un comutator ce porneste și opreste genele pe baza experientelor și au
efecte ce se transmit generatiilor viitoare;
● implica un nivel de control al cromatinei
● responsabile de sinapse si neuroni adulți,
● influențează învățarea și adaptarea la nou
● influențe asupra genelor fără a afecta codul genetic
● influențează heritabilitatea
● au efect de durata asupra neuronilor adulți

CROMATINA
● structura din nucleu comprimata, formată din ADN și proteine și histone
● izolează și protejează ADN de degradare, transcriptie și interacțiuni cu alte
proteine, inclusiv ncARN
● unitatea de baza e nucleozomul - format din 147 de perechi de baze ADN
înfășurate în jurul unui octamer histonic
● octamer histonic - contine cate 2 copii ale histonelor (dimeri) H2A, H2B si
(tetrameri) H3, H4,
● cromatina → heterocromatina (inactiva, condensata, nu permite modificari) si eucromatina
(permite transcriptia genelor, deschisa)
● cozile histonelor proiectează afara din miezul nucleozomului și interacționează cu
ADN.→ cozile sunt platforme de integrare a semnalelor externe
● cod histonic
○ modificările posttranslationale grupate în cod histonic
○ exista patternuri specifice ale modifIcarilor posttranslationale ale unei
histone din cromatina
○ modificările au loc în siteuri anume și ele modulează structura cromatinei
 ● MECANISME DE REMODELARE CROMATINA
○ asigura ca ADN ramane accesibil masinariei transcriptionale (mec
epigenetice), deși ADN e strans impachetat in cromatina; ele modulează
activitatea dintre ADN și proteine fără sa modifice codul genetic
○ BDNF - cel mai des studiată în legătură cu remodelarea cromatinei
○ remodelarea cromatinei - legată de activarea sau represia genelor →
joacă rol important în reglarea neuronilor maturi
○ modificările cromatinei = markeri genetici
○ 2 modificări ale cromatinei ce reglează transcriptia: activatoare și
represoare
○ 4 modificari posttranslationale ale cozilor: acetilare, metilare, fosforilare
si ubiquitinilare → toate sunt markeri genetici;
○ acetilarea histonelor asociată cu deschiderea cromatinei; metilarea asociată
cu activarea și cu inhibarea genelor, fosforilarea și ea asociată cu inhibare
și activare
○ METILAREA = modificare chimica a citozinei (nu toate citozinele pot fi
metilate, doar cele care sunt urmate în lanț de guanina (CpG) - 70%din ele
sunt metilate
● implicată în reglarea activitatii genelor în creier adult în condiții
normale și patologice
● metilarea anormala → functionare anormala, moartea neuronilor,
scaderea neurogenezei
○ epigenom → include atat cromatina cat și pattern de metilare ADN ce apar
ca rezultat al interact dintre genom și mediu

TRANSMITEREA TRANSGENERATIONALA A MODIFICARILOR EPIGENETICE

● mecanisme epigenetice → modificări cromatina → reglează exprimarea genelor ⇒
efecte ce se transmit urmașilor
● experiențele oamenilor de la hrană la stres pot controla epigeneza
● formarea memoriilor pe termen lung
○ mecanismele epigenetice implicate în plasticitatea sinaptică → similare cu
cele implicate în formarea memoriilor pe termen lung
○ mecanismele epigenetice duc la formarea și stocarea informației celulare
ca raspuns la mediu si este analoaga stocarii memoriilor in sist nervos
○ ⇒ formarea memoriilor pe termen lung și influențe epigenetice asupra
genomului = aceleași procese
● epitip somatic = forma a genotipului ce apare în urma influenței mediului dar doar
într-o singura viața. (soarecii supuși 6 sapt la stres și apoi se reproduc în 2 sapt au
transmis mai departe modificări legate de reglarea cortizolul; la oameni - 6 sapt sunt
3 ani jum si 2 saptamani- 1 an si 2 luni ⇒ deci dacă ai fost stresat 3 ani și faci copii
mai devreme de 1 an și 2 luni ⇒ transmiți copilului ca și cum acesta ar fi trecut prin
acel stres → va fi mai emoțional, agresiv la provocări, timid cu străinii, se va
descuraja, pesimist se va imbolnavi ușor)
STRESUL DUCE LA MODIFICĂRI EPIGENETICE
● studiile arată că răspunsul la stres la adult este legat de grija parentala din
copilărie percepută subiectiv
● cele mai mari modificări în cazul separarilor repetate - in subgenual, mai subtile -
în hipocampul si amigdala
● modularile induse de stres influenteaza viața emoțională si socială ulterioara
● deci!!! factorii de mediu la varste precoce → modifica structura cromatinei și
alterează exprimarea unor gene la varsta adulta → așa reacționează genomul la
experiențe
● experiențele aversive din primul an de viata → plasticitate inhibata → abilitate
redusă de răspuns la stres (sobolanii separați de mame = deficit transportori
dopamina (DAT) ⇒ răspuns dopaminergic crescut și persistent la stres; oamenii
săraci → secreție crescută dopamina la stres)
● expunerea la stres → scade numărul de neuroni noi în hipocamp ⇒ stresul din
perioada de creștere poate altera permanent apariția de noi neuroni (activarea de
stres a axei HPA scade producerea de neuroni din cauza cortizolului)
● abuzul precoce la șobolani ⇒ deficite în comportament social, vizibile imediat
după naștere, dar depresia devine vizibilă la adolescenta
● ⇒ comp social deficitar din primul an e cauza a patologiilor ulterioare
● exista perioada critică și la oameni cand mediul alterează sistemele neuronale care
răspund la stres (studii pe copii 12 ani institutionalizati arată activare semnificativă a
sistemului nervos simpatic și axa HPA doar la cei institutionalizati între 18-24 luni
● la fete - un stres puternic în primul an duce la nivel crescut de cortizol la 4.5 ani și
la 18 - o slabă conectivitate între prefrontal si amigdala ⇒ anxietate și depresie
● perioadele critice de dezvoltare ce au mare plasticitate = perioade de dezvoltare cu
impact pe termen lung
● expunerea la aceleași influențe de mediu în perioade diferite ⇒ consecințe diferite

MEDIUL ȘI CREȘTEREA REZISTENȚEI LA STRES

● stresul influențează structura creierului dar și reversul e valabil
● grija maternă, linsul, groomingul ⇒ anxietate scăzută a puilor, răspuns redus la
stres și comportament maternal mai bun ca adult
● la șoareci, expunerea la stres după naștere activează HPA, dar e modulată de
comport mamei ce oferă calmare și recuperare ⇒ atenuare HPA; daca interventia
mamei se amână→ se potenteaza HPA
● la oameni - expunerea la stresori controlabili în copilărie și adolescență este
esentiala pt dezvoltarea strategiilor de coping

EFECTELE EPIGENETICE ALE STILULUI PARENTAL

● stilul maternal si parental timpuriu afectează comportamentul la adult; experiențele
postnatale influențează comportamentul social ulterior
● receptorul oxitocinei susceptibil de reglare epigenetica ⇒ diferențele de la
maturitate explicate prin diferente în mediul timpuriu sau grija maternă; afectarea
OXTR implicata in procesarea fricii si furiei
● studiile pe soareci arată că experiențele senzoriale timpurii regleaza secretia de
oxitocina și nivelul ei în creier → important la autism unde problema e
hipersensibilitate sau hipo la stimuli senzoriali → tratamentul vizează oxitocina
 ● contact matern și alaptare → oxitocina, lipsa lor→ scadere = cuplare crescută a
vasopresinei ⇒ crește impresia de amenințare a stimulilor sociali neutri și
agresivitate crescută la adult
● lipsa de atenție a mamei → inhibă copiilor gene estrogen ⇒ ca adulți vor fi mai puțin
atenți și empatici cu copiii lor ⇒ nu mostenim doar ochii ci și neglijarea de care a avut
parte bunica, pt ca nu aveau timp părinții de ea
● copiii din orfelinate au inhibate mai multe gene ce țin de dezvoltarea creierului și
imunitate
● cei cu depresie au inhibata BDNF care faciliteaza invatarea

!!! nu vb de mutații, ci de modificări suferite în timpul vieții cuiva în urma stresului sau lipsei
de ingrijire până in 2 ani