HORMONII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL

Comportamentul este un ansamblu de raspunsuri complexe ale corpului la stimuli interni

si externi, de reactii motivate si organizate prin reflexe innascute sau cistigate care permit
subiectului integrarea in conditiile de mediu (Scripcaru 1985)

FUNCTIILE COMPORTAMENTULUI SEXUAL

reproducerea functie biologica
definirea masculinitatii si feminitatii
dezvoltarea si mentinerea respectului de sine
exercitarea capacitatii si fortei de dominatie
sursa de placere
reducetea tensiunilor
exprimarea ostilitatii
exprimarea unui comprtament de risc ca sursa de excitatie
cistigul material

Dezvoltarea comportamentului sexual:

elemente biologice: cromozomi, hormoni

factori educationali
scenarii sexuale sociale
achizitii culturale
factori etici si morali
conditii social -istorice

STADII DE DEZVOLTARE ALE COMPORTAMENTULUI SEXUAL:

stadiul prenatal
copilaria
adolescenta si inceputul vietii adulte
parentalitate
imbatrinire

HORMONII NE DETERMINA DESTINUL

Hipofiza determina prin hormonul de crestere talia subiectului si riscul de
dezvoltare a unor tumori
Gonadele determina fenotipul prin diferentierea organelor genitale interne si
externe, ceea ce rezulta in fenotipul de la nastere. In functie de fenotip se
stabileste sexul civil (masculine sau feminine) si se confera o anumita educatie
subiectului in functie de modelele societatii la un anumit moment. In functie de
autoexaminarea fenotipului si prin compararea acestuia cu a altor copii sau al
adultilor, subiectii isi asuma identitatea de gen. Identitatea de gen este sentimental
subiectului ca apartine sexului masculine sau feminine ca este baiat sau fata.
Acest sentiment se dezvolta pina la virsta de maximum 5 ani si in principiu nu se
poate schimba ( cazurile se schimbare apar in anumite conditii si vor fi dezvoltate
 ulterior aceste situatii particulare). Hormonii gonadali sunt responsabili de
modificarile pubertare si activarea comportamentului masculin, cel feminine
avind un determinism social mai accentuat). Hormonii gonadici sunt implicate in
determinarea orientarii sexuale.
La celemai multe animale, inclusive la om androgenii determina nivelul de
agresivitate, masculi fiind mai agresivi decit femeile.
Hormonii gonadici activeaza la pubertate comportamentul sexual si il mentin in
timpul vietii adulte cu conditia de a atinge o anumita concentratie critica 9 3ng/dl
pentru testosteronul biodisponibil). Deficitul gonadic apare la brusc la femei si
mai lent la barbatii in virsta la care nu este intotdeauna complet.
Androgenii au fost facuti responsabili de diferenta dintre speranta medie de viata
de la cele doua sexe, care de reula este mai mare cu aproape zece ani la femei,
responsabilitate despre care s-a crezut ca deriva din rolul protector al estrogenilor
asupra aparatului cardio-vascular. In realitate s-a observat ca oarecum
independent de statusul gonadic aceasta diferenta se conserva in toate cuulturile si
la toate rasele si pare sa fie determinate genetic si nu hormonal. Mai mult,
substitutia androgenica pare sa constituie un element de protectie fata de
evenimentele cardio-vasculare fatale.
In ultima instanta hormonii gonadici sunt responsabili in mare parte si de statutul
social, profesiile la care pot aspira femeile si barbatii
Tiroida hormonii tiroidieni sunt direct implicate in dezvoltarea creierului,
determina cel putin partial nivelul intellectual si destinul individului
ACTH si suprarenala sunt nu numai vitali pentru organism dar determina in
special prin peptidele melanotrope comportmantul alimentar, intr-o anumita
masura comportamnetul sexual fiind implicate in mecansimul erectiei si
deasemeni determina rezistenta la stress.
Vasopresina este implicate in mecansimul memoriei
Ocitocina este implicate in comportmanetul sexual si in particular in declansarea
erectiei. Ca si cocnluzie se poate spune ca hormonii ne determina destinul.

BAZALE HORMONALE ALE COMPORTAMENTULUI SEXUAL

dimorfismul sexual: structuri si functii sexual dimorfice
dezvoltarea prenatala a dimorfismului sexual rolul organizational al
androgenilor ipoteza aromatazei
Copilaria: dovezi ale efectelor organizationale prenatale ale hormonilor
Pubertatea: efectele activationale ale androgenilor: identitatea de gen, de rol
sexual, orientarea sexuala
Comportamentul sexual al barbatului adult
Comportamentul sexual al femeii adulte
Comportamentul sexual la virstnici
Androgenii si parafiliile

DIMORFISMUL SEXUAL
 Dimorfismul sexual reprezinta ansamblul de trasaturi genetice, fenotipice,
hormonale care desebesc fundamental femeia de barbat si care permit la
complementaritatea comportamentala

STRUCTURLE SEXUAL DIMORFICE

Cromozomii
Goandele
Organele genitale interne si externe
SNC- structurile din hipotalamus implicate in secretia de Gn-RH
SNC structurile implicate in comportamentul sexual

FUNCTIILE SEXUAL DIMORFICE

secretia de Gn-RH
identitatea de gen
jocurile si preferintele pentru jucarii
rolul sexual
preferintele sexuale
agresivitatea
congnitia si functiile intelectuale
anumite abilitati visuo-spatiale si intelectuale

EFECTELE HORMONILOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI SEXUAL

ORGANISATIONALE : efecte persistente care se exercita intr-o perioada critica
ACTIVATIONALE: efecte reversibile care necesita prezenta permanenta a steroidului
pentru a se manifesta
PERIOADA CRITICA: perioada bine definita din viata prenatala in care anumit
hormoni, actionind asupra anumitor structuri organzeaza un anumit comportament
La om perioada critica de organizare a comportamentului sexual este in perioada
prenatanal, cind nivelul hormonilor este foarte ridicat si SNC este cel mai sensibil la
actiunile steroizilor. Sensibilitatea anumitor zone la efectele organzationale ale
hormonilor este conferit de sincronismul dintre nivelul hormonal maxim si perioada de
multiplicare maxima a neuronilor. In aceasta perioada are loc diviziunea neurolblastilor
si formarea conexiunilor sinaptice (Hines 1998).

ONTOGENIA COMPRTAMENTULUI SEXUAL

Sexul poat fi definit prin urmatoarele forme
sexul genotipic - reprezentat prin garniture cromozomiala XX sau XY
sexul gonadic
sexul organelor genitae interne sau gonoforic
sexul fenotipic al organelor genitale externe
sexul neurohormonal tradus prin ritmul secretiei de Gn-RH . Aceasta secretie
este cotinua, cu pulsatii care apar la 90-120 minute si esta datorat persistentei unui
singur astfel de centru la nivelul hipotalamusului mediobazal. Secretia de Gh-RH
este ciclica la femeie prin persistenta ambilor centre e secretie, cel tonic de la
nivlul hipotalamusului medio-bazal sic el cyclic din hipotalamusul anterior
 sexul neuro-comportamental reprezinta un primordiu de comportament sexual
care se dezvolta in lunile VI-IX ale vietii intrauterine, va fi modulat prin factori
educationali si va fi activat la pubertate prin interventia hrmonilor sexuali
sexul civil este cel care este dat copilului la nastere, in functie de sexul fenotipic
La aceste aspecte de definitie ale sexului se adauga sub influente hormonale si
educationale:
identitatea de gen sentimentulde apartenenta la sexulmasculin sau feminine
identitatea de rol sexual rolul de gen - tradusa prin totalitatea manifestarilor
unui subiect vestimentatie, profesie abordata, nod de exprimare prin care
subiectul se defineste fata de anturaj si fata de el insusi ca barbat sau ca
femeie
orientarea sexuala este de obicei heterosexuala dar in anumite conditii poate I
homo sau bisexuala
In mod normal sexualizarea are loc dupa un program initial genetic, apoi hormonal si in
final educational care permite dezvoltarea corecta de la o etapa la alta, pornind de la un
stadiu indifferent, de rascruce. In acele momente pot interveni anomalii de dezvoltarii
sexuale care modifica fluxul normal al dezvoltarii sexuale.
Aceste etape de dezvoltare pot fi simulate in experimental animal si sunt identificabile in
clinica umana.

Sexul genetic rezulta din garniture genetica a subiectului cre poate fi XX sau XY.
Aceasta garnitura este responsabila de determinarea sexului in sensul ca, in relatie
cu alte gene care nu sunt situate la nivelul gonozomilor particpa la diferentierea
progonadei in gonada nediferentiata si apoi in testicul sau ovar(aceste anomalii
vor fi prezentate pe larg) Din momentul formarii testiculului, pina la 8 saptamini
de gestatie, acesta preia, prin hormonii si factorii de crestere produsi de celulele
Leydig si celulele Sertoli intreg programul de sexualizare prenatala fenotipica,
genotipica , neuro-hormonala si neuro-comportamentala. in cazul in care subiectul
este XX si ca urmare se vor dezvolta ovare acestea nu par sa intervina in mod
essential in programul de sexualizare penatala, care va evolua in mod spontan
catre sexul feminine, in cazul in care nu intervin factori perturbatori, dintre care
cei mai cunoscuti sunt cei care determina expunerea anormala la androgeni a
fatului de sex feminine.

Sexul gonadelor genitale interne se dezvolta pornind de la stadium nediferentiat

tradus prin existenta canalelor lui Wolf si a canalelelor lui Muller in primele doua
luni de viata. La subiectii cu testicule, testosteronul determina prin actiune directa
dezvoltarea canalelor lui Wolf in ductele excretorii sle testiculelor- epididim,
vezicule spermatice, canal ejaculator. Dezvoltarea acestor structuri impune
cantitati foarte mari de testosterone care sunt livrate direct la nivelul primordiilor
acestor structuri in dezvoltare. Acest fapt este demsonstrat de faptul ca ductele lui
Wolf evolueaza catre canalele excretorii ale testiculului numai de partea in care
exista testicul. Celulele Sertoli producun factor de crestere denumit Mullerian
Inhibiting Hormone , antimullerian hormone (AMH), are prin receptori specifici
determina involutia canalelor lui Muller. Acest hormone actioneaza pe calea
generala, influentind involutia ambelor canale ale lui Muller chiar daca exista un
 singur testicul. In cazul deficitului al AMH sau a receptorului specific pentru
acesta rezulta modificarea fenotipica cunoscuta sub numele de hernia uteri
inghinale sau sindromul barbatilor cu uter.
In absenta testosteronului sau a factorului antimullerian, independent de sexul
gonadic, organelle genitale interne vor evolua in mod spontan catre un aspect
feminine tradus prin involutia canalelor lui Wolf, in absenta suportului de
testosterone si dezvoltarea canalelor lui Muller in absenta factorului antimullerian.
din canalele lui Muller se vor dezvolta trompele, uterul si doua treimi superioare
ale vaginului care ulterior fuzioneaza cu treimea inferioara care se formeaza de la
nivelul sinusului urogenital.
Sexul fenotipic al organelor genitale externe se dezvolta in lunile III-IV ale
vietii intrauterine pronind de la un primordiu comun care cuprinde: tuberculul
genital, plicile uretrale si plicile genitale. la subiectii de sex masculin sub
influenta testosteronului tuberculul genital se dezvolta devenind glandul penian,
plicile uretrale fuzioneza pentru a produce corpul penisului ( rafeul de pe fata
ventrala a penisului poate fi observat la barbatul adult), plicile genitale fuzioneaza
pentru a forma scrotul in care ulterior or cobori testiculele sun influenta
hormonilor gonadotropi prorpii si a ganadotrofinei chorionice materne.
Dezvoltarea organelor genitale externe masculine se afla sub influenta
testosteronului si mai ales sub aceea a dihidrotestostronului care rezulta din
actiunea 5 alpha reductazei asupra testosteronului (DHT).Acesta este responsabil
de dezvoltarea organelor genitale externe si a prostatei, si absenta 5 alpha
redutazei se traduce printr-un sindrom cunoscut sub numele de hipospadias
perineo scrotal descries de catre Imperato Mc Ginley initial in Santo Domingo si
apoi in alte arii ale lumii in care consaguinitatea este importanta maladia se
transmite autosomal recesiv). La subiectii genetic XX, organele genitale externe
evolueaza exclusive sub influenta programului genetic catre aspectul feminine, in
sensul ca tuberculul genital devine clitoris, plicile uretrale ramin separate si
formeaza labiile mici, iar plicile genitale, deasemeni separate vor forma labiile
mari. in cazul in care un subiect de sex genetic si gonadic feminin este expus in
perioada critica prenatala la lunilor III IV ale vietii intrauterine la concentratii
mari de testosteron sau precursori ai acestuia, situatie intilnita in hiperplazile
congenitale ale suprarenalei sindromul adreno-genital, in deficitul de aromataza
placentara sau adminsitrare de androgeni la mama, organele genitale externe ale
fatului de sex feminine vor evolua in grade variabile catre masculinizare, luind
aspecte care merg de la simpla hipertrofie clitoridiana la aspectul masculine dar
fara testicule in scrot.
 ROLE ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR
SEX NEURO-COMPORTEMENTAL IV-VI
Structuri ale SNC implicate in comprtamentul sexual
APOM: stimuleaza comportamentul sexual fara a afecta secretia de Gn-RH
NVM et NPV : stimuleaza comportamentul sexual
corpii mamilari
sistemul limbic intervine in geneza
amigdala: nucleul latero-bazal faciliteaza si cel cortico-medial inhiba
comportamentul sexual
cortex fronto-temporal :
lobectomia bilaterala temporala: sindromul Kluver-Bucy
lobectomia frontala inhibitia comportamentului sexual normal si
patologic
bulbes olfactivi amigdala stria terminalis hypothalamus
exista diferente structurale si de greutate intre cortexul masculin si cel
feminin cu reprezentarea diferita a unor functii IRM
Structuri sexual dimorfice SNC:
APOM nucelul sexual dimorfic
Nucleul medial al amigdalei
Nucleul hipotalamic ventro-medial
Nucleul arcuat
Cortex cerebral
Maduva spinarii:
nucleul bulbo-cavernos la masculin

ROLE ORGANISATIONAL AL ANDROGEILOR: Scretia de GnRH IV-VI

Rolul organizational ala androgenilor in comportamentul sexual masculine se manifesta

asupra structurilor si functiilor sexual dimorfice se manifesta prin intermediul
testosteronului . In absenta testosteronului sau in absenta completa a receptorilor de
testosterone, evolutia sistemului nervos central in sens psihosexul se face aproape
invariabil care sexul feminine.
Testosteronu isi exercita rolul de sexualizare in secretiei de Gn-Rh actionind asupra a
doi centri preformati care exista native in creierul animalelor: centrul cyclic si centrul
tonic. In prezenta testosteronului centrul cyclic este anihilat definitv I lunile IV-VI a vietii
intrauterine, de asa maniera incit secretia de Gn-Rh ramine permanenta la barbat fiind
stimulat sa produca GN-Rh numai centrul situate la nivelul eminentei mediane. La femei,
in absenta testosteronului, ramine functional si centrul ciclic situate la nivelul eminenetei
mediane si care este ulterior responsabil de secretia tonica a Gn-Rh care este responsabila
de ovulatie. In cazul in care hipotalamusul subiectilor genetic feminini este supus
influentelor unui exces de testosteron in timpul vietii intrauterine, este posibil ca centrul
tonic sa fie partial anihilat si aceasta explica incidenta mai mare a anovulatiei si ovarelor
polichistice la femeile cu sindrom adrenogenital sau in alte situatii in care a avut loc o
astfel de expunere. Pentru om perioada critica de dezvoltare a sexului neuro-hormonal
este perioada IV-VI a vietii intrauterine. Pentru alte animale, de exemplu pentru sobolan
care serveste frecvent ca model experimental perioada critica este in primele zile ale
vietii postnatale.

ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR

SEX NEURO-COMPORTEMENTAL VII-IX
Rolul de masculinizare a comportamentului sexual care creaza un mugure
comportamental care ulterior va fi modulat de influentele parentale si familiale revine
deasemeni testostronului. Acesta exercita doua categorii de influente :
- direct determina masculinzarea creierului
- prin transformare inestradiol sub influenta aromatazei cerebrale
determina defeminizarea creierului
Aceasta ipoteza a romatizarii este confirmta prin diferite experimente de
demascuminizare si defeminizare care pot fi realizate prin utlizarea de inhibitori ai
receptorilor de androgeni sau inhibitori ai transformarii androgenilor in estrogeni de tipul
inhibitorilor de aromataza. La animalul de experienta masculinzarea creierului se traduce
printr-un comportament characteristic denumit monta incalecarea femelei in vederea
copulatiei. In cazul in care sobolanilor masculi in perioada de organizarea a creierului
neuro-comportamental se administreaza inhibitori ai inhibitorilor de androgeni de tipul
flutamidei sau a acetatului de cyproteron, activitatea de monta nu mai apare.
Administrarea de inhibitori de aromataza nu determina disparitia comportamentului de
monta.
Femelele tratate cu androgeni in timpul sexualizarii neuro-comportamentale manifesta
activitate de monta de tipul celeli masculine.

Transformarea testosteronului in estradiol prin intermediul aromatazei cerebrale, care in

perioada de dezvolare a sexului neuro-comportamental exercita efecte de defeminizare a
creierului tradusa prin absenta definitive a lordozei, activitate care este caracteristica
femelelor. Tratamentul cu MER 45, inhibitor al receptorului de estrogeni determina
absenta defeminizarii si prezenta lordozei.La femelele tratate cu androgeni se produc
fenomene de masculinizarea comportamentala cu prezenta montei, dar administarea de
inhibitori ai aromatizarii sau a receptorilor de receptori estrogenici determina absenta
feminizarii cu absenta lordozei caracteristice.
STEROID RECEPTOR COACTIVATORS- SRC sunt mediatori ai efectelor steroizilor
asupra transcriptiei genelor specifice mediate de catre receptorii nucleari ai steroizilor
Facultatea creierului de a exprima SRC si reglarea locala a acestora reprezinta
mecanismul fin de ajustare prin care hormonii pot controla sensiblitatea creierului la
efectul organizational al hormonilor.
Tip de SRC Caracteristica si distribuyie in creier
SRC-1a SRC-1a este mediator pentru receptorul de androgeni. nivele importentate ale
ARN mesager pentru acest SRC-1 sunt exprimate la nivelul hipocampului,
nucleului amigdalian, nucleul paraventricular, nucleul ventro-medial a
hipotalamusului si inhipofiza care sunt zone tinta pentru acesti sterroizi,
SRC-1e SRC-1e este modulator pentru receptorul de estrogeni. ARN-ul message pentru
acest SRC apare la nivelul nucleului acumbens, amigdala bazala, nuclei
hipotalamici si hipofiza. expresia acestui SRC este modulate de catre estrogeni
 reglare joasa.

SRC-2 SRC-2 este homolog cu SRC-1 si poate compensa deficitul de SRC-1.Stressul

reduce SRC-1 in hipotalamus si in cortexul frontal la mascul si il creste in
hippocampus la female.

ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR IPOTEZA AROMATAZEI

lectii din clinica umana
Barbatul cu mutatie inactivanta a aromatazei Cyp 19 tratat cu androgeni la 250 mg/2
sapatamini nu inregistreaza progrese in comportamentul sexual. Asocierea de
estradiol sub forma de plasturi determina:
- ameliorarea libido-ului
- cresterea frecventei actelor sexuale
- cresterea frecventei masturbatiei si a fanteziilor erotice
Caroni C.et.al. J.Endocrinol(Oxf) 1999,v. 5, no .4.
Aromataza este prezenta in veziculele presinaptice . Estrogenii produsi in veziculele
presinaptice produc reglarea non-genomica a fiziologiei neuronale in maniera
similara cu neuro-peptidelesi cu neurotransmitatorii.
Balthazart J.et al. J.Neuroendocrinology.2001, v.13, nr. 1.p.63

Copilaria identitatea de gen

Identitatea de gen: sentimentul subiectului ca apartine sexului masculin sau

feminin
Dezvoltarea identitatii de gen este un proces cognitiv
Identitatea de gen se dezvolta in sensul aparentei fizice si a atitudinii parentale
Identitatea de gen este mai putin dependenta de expunerea prenatala la hormoni si
mai mult dependenta de fenotip
Inversarea identitatii de gen se poate dezvolta in diferite forme de intersexualitate:
Hiperplazia congenitala a suprarenalei
Deficitul de 5areductaza, 17 hidroxisteroid dehidrogenaza si la transsexuali

Copilaria comportamentul sexual

Comportement auto-explorator intareste identitatea de gen
Comportement de auto-stimulare nu este determinat de hormoni si nu se asociaza
cu preferintele sexuale manifestate mai tirziu
Jocurile sunt expresia identitatii de gen si pot anticipa rolul sexual. Jocurile sunt
dependente de expunerea prenatala la hormoni si nu sunt influentate de
expunerea la hormoni in timpul copilariei.
Unumite comportamente de travestire pot fi observate inca din copilarie

Copilaria jocurile la baieti si fetele expuse prenatal la androgeni

Comportament auto-declarat
interes mai mare pentru jocurile de tip masculin
baietii sunt preferati ca parteneri de joc
preferinta pentru jucarii: armele si vehiculele, jocurile cu consum mare de energie
sunt preferate papusilor : in jocul de-a mama si de-a tata prefera uneori rolul
tatalui
fetele nu au grija de fratii mai mici si nu manifesta interese de tip matern pentru
copiii mai mici
interesul pentru jocuri masculine si auto-definirea ca baietoase este mai
importanta la fetele cu CAH cu pierdere de sare si expunere prenatala masivala
androgeni si nu sunt in relatie cu gradul de virilizare fenotipica observat la
nastere.
ROLUL DE GEN LECTII DIN PATOLOGIA UMANA
Rolul de gen reprezinta toate actiunile/activitatile prin care subiectul isi
demonstreaza apartenenta la genul feminin sau masculin: atitudini, vestimentatie,
preferinta pentru anumite profesiuni sau sporturi

Expunerea prenatala la androgeni aromatizabili este esentiala pentru exprimarea

comportamentului legat de rolul de gen.
Rolul de gen reprezinta toate actiunile/activitatile prin care subiectul isi
demonstreaza apartenenta la genul feminin sau masculin: atitudini, vestimentatie,
preferinta pentru anumite profesiuni sau sporturi

Expunerea prenatala la androgeni aromatizabili este esentiala pentru exprimarea

comportamentului legat de rolul de gen.

Sex Expunere prenatala la Rol de gen - comportament

genetic hormoni
XX Androgeni -CAH Uneori masculin
XX Progestative derivate din Role masculin
androgeni
XX Progestative derivate de Role feminin normal
pregnan
XX Expunere la DES Uneori rol masculin si preferinte homo sau
bisexuale
XY Insensibilitate la Role feminin normal
androgeni
XY Sindroame de Inversarea idnetitatii de gen/rol sexual la
insensibilitate partiala la pubertate cind la efectul organizational al
androgeni androgemilor se asociaza cel al androgenilor
Deficit de 5 aRD pubertari
Deficit de17HSD-3
XY Progestative derivate din Rol masculin
androgeni
 XY Progestative derivate de Expresie redusa a rolului masculin uneori
pregnan, DES

Rolul organizational al hormonilor masculini in poerioada prenatala asupra rolului de

gen asumat mai tirziu de catre indivizi este ilustrat de cazuri din clinica umana
reprezentate de deficitul de 5 alpha reductaza sic el de 17 hidroxisteroid
dehidrogenaza

Caracteristicile hormonale, metabolice si clinice ale acestor sindroame sunt prezentate

in continuare: Deficitul de 5 alpha reductaza:
- autosomal recesiv
- fenotipul este masculinn cu derivate Wolfiene
- sinusul uroigenital este femini cu aspectul denumit de hipospadias
perineo-scrotal. Femeile sunt asimptomatice
- profilul hormonal:
- testosteronul este normal pentru sexul masculin si in timpul vietii
prenatale si apoi la pubertate
- estrogenii corespund nivelelor de la sexul masculine
- nivelul dihidrotesteosteronului este foarte scazut
- genul acordat la nastere sexul civil este initial feminine. La
pubertate cresterea testosteronului determina dezvoltarea
musculaturii dupa modelul fenotipic masculine si activeaza
primordiul cerebral masculin care a fost dezvoltat correct in viata
prenatala. Din acest motiv multi dintre ceu afectati isi schimba
identitatea de gen din cea feminina la identitate masculine fapt care
este urmat de asumarea rolului masculine.
Trasaturi comune deficitului de 5 alpha reductaza si cel de 17 beta hidroxisteroid
dehidrogenaza:
- anomaliile de sexualizare prenatala se limiteaza la lipsa de
virilizare corecta a fenotipului respective a organelor genitale
externe
- subiectilor 46 XY li se accord sexul civil feminine si sunt crescuti
ca fete
- la pubertate apare a importanta virilizare
- in ambele situatii persista un pattern hormonal alternative
respective se formeaza mici cantitati de DHT si testosteron deci
defectul nu este complet
- in majoritatea cazurilor sexul feminin se schimba cu frecvent dar
nu intotdeauna la puberate
- tabelul urmator prezinta modificarile de optiune asupra genului
intilnite intr-o serie de cazuri de deficite de tipul celor prezentate
Nr. deRamin laSchimba Crescuti de
indivizi genul sexul dinla inceput ca
afectati feminin feminine baieti
in
masculin
16 3 12 1
5a RD
10 3 6 1
17HSD-3

Rolul de gen este organizat in perioada prenatala si se manifesta independent de gradul de

virilizare al OGE
Uneori fortele biologice pot fi mai puternice decit cele organizationale in determinarea
rolului de gen.
Androgenii aromatizabili nu sunt singurii implicati in determinarea rolului de gen.
Factorii sociali si psihologici pot juca in alte circumstante un rol mai important decit cei
biologici in determinismul rolului de gen.
inversarea rolului de gen feminin/masculin a fost observata mai ales in grupurile etnice
in care barbatul are un rol social dominant

PUBERTATE ROLUL ACTIVATOR AL ANDROGENILOR

PUBERTATE:
Cresterea frecventei de manifestare a comportamentuui sexual
schimbarea naturii comportamentului sexual
cresterea raspunsului sexual la excitatie
dezvoltarea diferentelor de comportament sexual dependente de sex.
excitatie legata de stimularea vizuala la baieti
excitatie legata de componenta imaginativa la fete
pentru aceeasi virsta baietii manifesta un comportament mai avansat decit
fetele
nivelul de testosteron la baieti se coreleaza cu frecventa masturbatiilor a
polutiilor nocturne si gindurilor legate de sex.
dupa obtinerea unei concentratii critice de testosteron, cresterea suplimentara a
testosteronului nu determina augmentarea raspunsului sexual (3 ng/mL)

Comportamentul sexual al fetelor la pubertate

Este in relatie cu gradul de angajare in relatii de tip sexual al fetelor din anturaj si mai
putin in relatie cu hormonii
Este posibil ca gradul de control social si familial al comportamentului sexual la fetelor
sa nu permita expresia libera a impreganrii hormonale
Fetele sunt mai usor de controlat
Normele sociale sunt mai stricte pentru sexualitatea feminina
Tendinta de maturizares sexuala mai rapida observata in prezent la fete risca sa
depaseasca normale morale, sociale, femilial si religioase impuse acestora din perioade
cind maturizarea eramai tardiva

HORMONII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL AL BARBATULUI ADULT

Indexul testosteronului liber se coreleaza cu :
dorinta sexuala,
polutiile nocturne
tumescenta peniana nocturna
frecventa masturbatiei
excitatia sexuala
frecventa coitala
nu exista relatii intre nivelul Testosteronului si excitabilitatea obtinuta prin
expunerea la material erotic explicit

Reducerea androgenilor :
reducerea dorintei sexuale
reducerea gindurilor legate de sex
reducerea fanteziilor sexuale
reducerea frecventei activitatii coitale, care se poate manifesta insa in virtutea
unor circuite preformate
Tratamentul cu androgeni produce :
cresterea frecventei gindurilor si fanteziilor legate de sex
cresterea dorintei si excitatiei sexuale
erectii nocurne si matinale spontane
cesterea numarului de ejaculari
cresterea comportamentului sexual cu si fara partener
cresterea calitatii orgasmului

Dozele suprafiziologice de testosteron produc :

cresterea interesului sexual
cresterea excitatiei sexuale
nu creste crecventa masturbatiei, a actelor sexuale si a claitatii relatiilor sexuale

ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL ADULT

BAZE MOLECULARE
Efectul androgenilor se exercita direct sau prin trasformare in estradiol prin aromatizare.
Testosteronul produce in mod direct reglarea inalta a nivelului de sintetaza pentru
monoxidul de azot inductibila I NOS si prin aceasta creste nivelul de NO la nivelul
sistemului nervos central, No fiind repsonsabil intr-o anumita masura de comportamentul
sexual.
Prin aromatizare, testosteronul de transforma in estradiol care determina reglarea
nongenomica a circuitelor neuronale in care estrogenii se comporta probabil ca
nisteneuro-modulatori
ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL ADULT
Testosteronul:
creste frecventa TNP
reducere perioada de latenta pentru aparitia excitatiei la material erotic
creste volumul lichidului seminal
creste placerea asociata cu irgasmul prin amplificarea contractilitatii musculaturii
netede a glandelor accesorii si distensia bulbului uretral
Testosteronul nu modifica capacitatea de a obtine erectii la expunerea la material erotic

COMPORTAMENTUL SEXUAL LA FEMEIA ADULTA

trebuie privit dincolo de contextul hormonal
este activat de estrogeni si probabil androgeni prin actiune la nivelul nucleului
ventro-medial al hipotalamusului
ovariectomia nu reduce comportamentul sexual deoarece ramine sursa adrenala
de androgeni si estrogeni de conversie
rolul androgenilor este atesta de faptul ca fanteziile sexuale si satisfactia la
stimularea directa se coreleaza mai bine cu nivelul testosteronului decit cu acela al
androgenilor
interactiunea cu partenerul este uneori invers proportionala cu nivelul
testosteronului
studiile asupra receptivitatii si proceptivitatii in relatie cu nivelul hormonilor au
dat rezultate contradictorii
S-a demonstrat ( Sanders si Bancroft) existenta unei stari de buna dispozitie in
perioada foliculara care cresc activitatea coitala
In perioada luteala a cicclului unele femei manifesta o noua crestere a interesului
sexual care este uneori mascata de sindromul premenstrual
Relatia dintre fluctuatiile hormonale si activiatea coitala sunt perturbate probabil
la femei de unele tabu-uri de natura motala, religioasa sau igienica
S-a imputat contraceptivelor orale reducerea testosteronuluiliber si prin aceasta a
interesului sexual. In realitate femeile aflate sub contraceptive sunt mai dispuse
pentru activitatea sexuala inclusiv cea extramaritala

HORMONII SI ACTIVITATEA SEXUALA A BARBATULUI VIRSTNIC

Probleme asociate cu imbatrinirea :
reducerea T liber cu 1 % pe an dupa 40 de ani
reducerea raportului T / E
cresterea SHBG si reducerea T liber
reducerea pulsatiilor eliberatoare de LH
reducerea numarului de celule Leydig
reducerea productiei de DHEA, precursor de T
reducerea GH IGF1 (IGF1 care stimuleaza si raspunsul celulelor Leydig la
LH)
declinul capacitatii functionale a axului H h -testicul
aparitia unui hipogonadism hipogonadotrop idiopatic
testosteron redus
 LH normale sau redus
raspuns redus al LH la GnRH
reducerea numarului de neuroni cu NOS in SNC
raducerea raspunsului la apomorfina agonist de dopamina
reducerea presiunii intracavernoase maximale .

ACTIVITATEA SEXUALA A BARBATULUI VIRSTNIC

Raspunsul sexual diminua cu virsta:
reducerea interesului si a activitatii sexuale
reducerea erectiilor nocturne si matinale
reducerea volumului de lichid seminal
cresterea stimualrii necesare pentru obtinerea erectiei
prelungirea fazei de platou
mentinerea erectiei impune stimulare coitala continua
sentimentul de inevitabilitate al ejacularii este mai putin intens
detumescenta peniana este mai rapida
perioada refractara este mult prelungita

Adminsitrarea de testosteron creste dorinta sexuala si calitatea activiattii coitale in unele

cazuri dar se impune selectia celor tratati

DPABV (PADAM)
Reducerea sentimentului de bine
Reducerea pilozitatii sexuale
Reducerea libido-ului
Reducerea functiilor cognitive
Reducerea volumului eritrocitelor
Reducerea fortei musculare
Osteoporoza
Reducerea competentei imune
Cresterea masei grase si modificarea distributiei acesteia
Cresterea frecventei evenimentelor cardio-vasculare
Tulburari de somn si secretie a melatoninei

FEMEIEA VIRSTNICA
reducerea lubrifierii vaginale
modificarea imaginii corporale
excitabilitatea si capacitatea orgasmica se conserva
in sexualitatea femeiii virstnice intervin mai mult tabu-uri de ordin moral,
religios, igienic, social decit elemente de declin a posibilitatilor sexuale
TH la menopauza poate ameliora elementele de ordin trofic
ANDROGENII SI PARAFILIILE
Homosexualitea disociatia dintre identitatea de gen sexual care este feminina sau
masculina si preferinta sexuala
Homosexualitatea masculina
determinism genetic posibil vezi dermatoglifele si lungimea degetelor
masculinizare neuro-comportamentala tradusa prin anomalii ale raspunsului LH
asociata cu stress- prenatal Dorner ( stress-hiperprolactinemie-reduction
masculinizarii SNC)
stress reglare negativa a SRC cu
fucntiunea anormala a neuro-steroizilor la nivelul SNC
Homosexualitatea feminina
uneori asociata cu CAH
femeile cu CAH pot avea:
37 % homo ou bisexual
20 % au fantezii homoerotice si 10 % au contacte homosexuale

Transsexualismul:
Indivizi la care identitatea de gen nu corespunde cu fenotipul si sexul civil

pot fi efectul unui proces anormal de organizare a creierului

expunerea prenatala la anticonvulsivante poate determina prin anomalii ale
productiei si metabolismului homronal la:
un comportement de travesti mai frecvent decit s-ar putea anticipa
3 / 243 transsexuali
2 / 243 homosexuali

Trasnsexualii tratai cu hormoni ai sexului opus pentru schimbarea fenotipuliu pot cistiga
abilitati ale sexului opus si pierde abilitati ale propriului sex genotipic
Anti-androgenii: MPA, cyproterone acetate, agonistii de GnRH produc o diminuarea
semnificativa a comportamentului sexual deviant la subiectii cu deviatii sexuale

0 ALTA VIZIUNE ASUPRA COPILARIEI SI DEZVOLTARII

IDENTITATII DE GEN
Identitateta de genes deavolta si se fixeaza intre 2-4ani cind se fixeaza ideea sint baiat
sau sunt fata Acest moment este legat probabil e dezvoltarea posibiliatii cognitive a
copilului si este suficienta pentru ca notiunea de apartenenta la un anumit ge sa devina
posibila si importanta.

DIMORDISMUL SEXUAL COMPORTAMENTAL IN COPILARIE

In cpolilarie se dezvolta primele stereotipuri de rol sexual
In afara diferentelor de identitate de gen baietii si fetele maqnifesta diferente
semnificative de comportament dintre care unele pot fi considerate consecinta directa a
dimorfismului sexual si altele sunt determinate de cultura in care se dezvolta un anumit
subiect.Baietii au jocuri cu consum energetic crescut, cu mai multa curiozitate in
explorarea mediului

Fetele sunt mai tentate de activitati domestice

Maccoby si Jacklin ( 1974) ambii feministi declarati :

fetele au o capcitate verbala mai buna si aceasta devine vizibil in jurul virstei de 11 ani.
Baietii au abilitati spatiale, o percepie mai buna in spatiu, incepind de la pubertate, iar
abilitatile matematice ale acestora se dezvolta mai repede decit pentru fetele de aceeasi
virsta. Autorii mentionati nu au gasit explicatii biologice si sociale pentru
anumitediferente de gen ca de exemplu:
- fetele sunt mai sugestibile decit baietii
- fetele au un nivel mai redus al respectului de sine
- baietii sunt mult mai capabili sa indeplineasca anumite activitati care impugn un
nivel mai inalt al proceselor cognitive si inhibitive a unor raspunsuri anterior
invatate
- fetele sunt mai capabile sa indeplineasca activitati repetitive
- fete;e au o motivatie mai redusa pentru obtinere anumitor achizitii
- fetele sunt mai auditive
- baieti sunt mai vizuali
- baietii sunt mai interesati n dominanta in activitatea lor
- fetele sunt mai sensibile la atingere, sun tmia timide si mai anxioase sunt mai
compliante si mai sugestibile sa ajute
- baietii sunt mai competitive si mai active
- una dintre trasaturile cele mai evidente sexual dimorfic este agresivitatea mai
mare la baieti
Invatarea identitatii de gen si de rl sexual
- in familie
- in grupul de prieteni
- in scoala si in relatiile cu adultii
- prin metode de informare ( situatie care se manifesta in tarile dezvoltate)

In familie:
- domnanta matrna se asociaza cu o masculinitate mai putin evidenta baiatului
- absenta tatalui nu determina acasta modificare cu exceptia situatiilor in care
mama isi asuma rolul de tata dominant
- dominnata excesiva a tatalui poate determina minarea in sens masculine a
dezvoltarii baiatului darn u este exclus ca masculinitatea mai redusa a tatalui sa
fie genetic determinate si aceasta sa se transmita copilului

Nivelul educational ala parintilor

- copii din familii cu un nivel educational mai crescut sunt maiinteresati in
asumarea unor roluri care apartin classic sexului opus
- copiii din familii in care nivelul educational este mai redus sunt mai susceptibili
sa-si assume roluri clasice

Rolul anturajului
este foarte important pentrucopilul mic dar este dificil de studiat. Daca se face abstractie
de lumea adultilor se poate observa faptul ca copiii au anumite ritualuri de jocuri care se
coinserva pentru mai multe generartii si in care mimeaza rolurile adultilor.

COPILARIA SI ADOLESCENTA
Adolescenta este un moment crucial din viata copilului, care desi este apparent
increazator in dientitatea sa de gen deezvolta oanumita insecuritate legate de modificarile
pubertare pentru ca se schimba regula jocului in sensul ca sexualitatea deine un moment
important din rolul sexual. Copilul care devine adolescent trebuie sa demonstrezeca este
dezvoltat sexual in sens masculine sau feminine. Acesta perioada a copilului esre
denumita HOMOSOCIALA ( Gognon si Simon 1973)
Kagan si Moss 1962 au studita stadiile prin care evolueaza copiii si adolescentii:
- interactiunile heterosociale cu subiectii se sex opus si activitatile sexuale interesul
fata de practicarea relatiilor traditional associate cu sexul opus la diferite virste.:
- 6-10 ani baietii si fetele se joaca predominant in grupuri de acelasi sex
- se manifesta de la 3-4 ani competitie, agresivitate, dominanta, Comportamentul
inadecvat cu rolul sexual primeste atit pentru fete cit si pentru baieti stimuli
negative, descurajanti, care trebuie sa facilteze insertia corecta pe care biologia si
ulterior societatea il rezerva individului respective
- la baieti incapacitatea de a demonstra un comportament franc masculine este
motiv de anxietate care poate avea proiectii in viitorul barbatului
- penyru baietii care au pubertate intirziata se pun probleme importante de definire
a masculinitatii

SISTEMUL DE RASPUNS SEXUAL SI COMPORTAMENTUL SEXUAL

Posibilitatea de a demonstra o erectie este recunoscuta de la cele mai fragede virste si
probabil raspunsul vasocongestiv vaginal este deasemeni present. Datele asupra
sexualitatii din copilarie sunt modese din diferite ratiuni:
- copiii nu sun tcapabili sa-si exprime emotiile, trairile si sentimenele
- unele dintre practivcile sexuale ale copiilor sunt deliberat ignorate de catre adulti
- datele obtinute de la pedofili nu sunt acceptate din motive morale

Masturbatia si jocurile sexuale

Intre 3-5 ani copii isis exhiba si isi observa reciproc organelle genitale ( Katchaturian
1975). Erectia labaieti este de cele mai multe ori spontana dar frecvent provocata in
sensul producerii placerii. La ambele sexe stimularea genitala este sursa de placere

Cind vezi un copil cu ochii larg deschisi, demonstrind semen ale excitatiei sexuale,
similare cu cele care pot fi observate la adulti este probabail ca acesti
experimenteaza senzatia de placere sexuala.
Initial masturbatia este practicata fata pudoare, iar la 4-5 ani apare sentimental de
pudoare.
Ga;eson si Rolphe ( 1974) au obervat semen de stimulare genitala la baietii intre 6=7 luni
in vreme ce la fete aceste practice incept de la 11-12 luni. L 16-16 luni pattern-ul de
stimulare genitale este bine stabilit. La fete stimularea genitala are tendinta de a se
manifesta mai putin direct ex:

Sex, numar virstamedie Procent care s- procent de Procent de

au masturbat jocuri sexuale jocuri dexuale
cu bieti cu fete
Baieti-305 10.3 ani 56 52 34
Fete - 127 8,1 30 37 35

Jocurile sexuale si masturbatia par numai sa se intrerupa inainte de pubertate dar acest
lucru nu este sigur determinat biologic deoarece familia sau societatea ar putea sa
intrerupa temporar acest comportament

sex Manipulare Relatie Sex Insertie Coit

genitala gentala oral/genital genitala interfemoral
sis au anal
baieti 81 55 9 hetero
67 - 16 17 homo
fete 52 17 2 3 - hetero
62 3 18 homo

Kinsey:
- baietii pina la 5 ani au 10 % contacte genitale, miar pina la 12 au au 39 % contact
homo sau hetero sexuale
- fetele pina la 5 ani au 13 % contacte genitale, iar pina la 13 ani au 17 % contacte
genitale

ORGASMUL
pentru baieti timpul necesar pentru obtinerea orgasmului este de 10 secunde pina la 20 de
minute si cum remarca Kinsey o mare parte dintre cei cae au orgasm sunt capabili sa mai
aiba unul la intervale foarte reduce de timp, intre 10 secunde si 30 minute cu o medie de
6 minute
O treime dintre baietii citati de Kinsey sunt ca[abili sa obtina 5 sau mai multe orgasme,
unele successive. Proportia celor prepbri care sunt capabili sa obtina orgasme multiple si
successive este mult mai mae decit cea a adultilor tineri.Potentialul de a obtine orgasmul
depinde de nivelul de incurajare a acestei practice. in cazul in care stimularea este
descurajata orgasmul nu se mai produce. in culturile primitive care nu impugn inhibitii
orgasmul se produce de la 3-2 ani si la aproape toti copiii inainte de pubertate.
L a fete ( Kinsey 1953) 0,3 % au orgasme pina la 3 ani si 14 % pina la 13 ani prin
masturbatie.
Baietii invata orgasmul si masturbatia in cadrul grupului din care fac parte, fetele invata
orgasmul prin experiente stimulative intmplatoare sau prin autoeplorare.

primele experiente sexuale sunt facilitate la baieti prin aspectul evident al organelor
genitale, de existenta unor denumiri cunoscute ale organelor sexuale, cu care baietii mici
sunt familiarizati, situatie care faciliteaza in grupuri si primele experiente homo sau
heterosexuale.
In ceea ce priveste organelle genitale feminine acestea sunt mai putin accesibile explorri
au denumiri mai putin preiczate in termenii vehiculati in familie. Uneori din acest motiv
fetele par sa manifeste mai mult interes pentru penis, ceea ce a creat ideea dorintei de
penis (Freud). Transformarile associate excitatiei sexuale shunt mai putin evidente la fete
, fapt careramine valabil si pentru sexualitatea femeii de mai tirziu.
incidenta implicarii in relatii sexuale creste progresiv cu virsta in cursul copilarieisi se
redcue la pubrtate in societatile occidentale darn u si in cele primitive.
Autoexplorarea su auto sau heterostimularea organelor genitale in timpul copilariei este
dominate de egocentrism, de exhibarea plina de mindrie a organeor genitale mai ales la
baieti sin u au scopul generos din adolescenta tardiva sau de la adult. Relatiile affective se
stabileesc cu adultii csre sunt la rindul lor afctuosi si protectori. Copiii mai mari pot
manifesta raporturi de dominanta, ablingindu-I pe cei mici la exhibarea organelor
genitale, felatie sau raporturi sexuale.
Tabu-ul incestului este conservat, in jocul de-a mama si de-a tata fratii nu joaca niciodata
aceste roluri sexuale.

MODIFICARILOE PUBERTARE

Adolescenta este o perioada de criza si de vulnerabilitate. Ea comporta o trasnformare

raducala la trei nivele: la nivelul corpului, la nivelul familial si la nivelul achizitionarii
dragostei si sexualitatii ( Tordjman 1995)

Modificarile psihosexuale in adolescenta Theiriault 1995, Tordjman 1995)

- ruperea relatiilor parentale
- investirea afectiva a grupului de prieteni
- cistigarea definitive a identitatii sexuale
- cautarea obiectului dragostei

1. Ruperea relatiilor parentale este un loaradox in contextual in care adolescentul

depinde in mod essential de modelele familiale
2. investirea aectuva a grupului de prieteni peers
Grupul de referinta ofera adolescentului valori si atitudini
grupul reprezinta principala sursa de informatie si in orice caz singura sursa pe care
adolescentii o iau in consideratie, chiar daca mulre dintre infromatiile vehiculate in
grup sunt eronate
Grupul de protectie in care adolescentul cauta protectie protecie pentru actiunile sale
dsau aprobarea pentru ceea ce este ca personalitate.

Evolutia comportamentului sexual la adolescenti urmeaza e obicei un pattern specific

trades prin :
- datting care se coreleaza mai bine cu un anumit moment chronologic decit cu
stadiul dezvoltarii pubertare
- Kissing sarutul
- petting pipaitul si stinularea sexuala cu hainele imbricate
- coit

Germania la 11 ani:
- datttind : baietii 69 %, fetele 55 %
- Kissing : baietii 56 %, fetele 47 %
 - petting: baietii 28 %, fetele 12 %
- coit: baietii 12 %, fetele 12 %, la 13 ani baietii raporteaza coitul in 31 % dinmtre
cazuri

Dezvoltare pubertara constittuie un teren de cintroverse intre elemental biologic

hormonal sic el social educational ( nature vs, nurture) (

Nature (Udri 1995)

La majoritatea baietilor comportamnetul masturbator este stability cu mult inainte de

declansarea pubertatii, cresterea nivelului testosteronului fiind in relatie cu polutiile si
ejacularile
Erectiile nocturne se coreleaza cu nivelul testosteronului, erectiile in stare de veghe nu se
coreleaza cu nivelul testostronului

La fete comportamnetul sexual nu se coreleaza cu nivelul hormonilor ci mai probabil cu

calitatea psihologica a maturarii pubertare. Cel mai predictive element pentru inceperea
activitatii sexuale la fete este socializarea cu fete care au deja viata sexuala.

TEORII CARE INCEARCA SA EXPLICE DEBUTUL IN ACTIVITATEA

SEXUALA
1. teoria grupului de referinta : adolesscentul va adopta comportmnetul din grupul
de referinta din care face parte, a fratelui mai mare sau a prietenilor
2. teoria comportamnetului problema: cei care debuuteqaza mai reoede in viata
sexuala sunt mai putin conventionali, au o expresie a deviatiilor mai importanta si
un respect diminuat fata de valorile traditionale
3. Modelul bio-social: debutul in activitatea sexualaa depinde de imprintingul
hormonal
4. Modelul socio-relational: subiectul invata comportamentul sexual pe baza
scanariilor care prevat sexualitatea ca mijloc de afirmare a identitatii de rol
sexual.

ROLUL EDUCATIEI
Rolul parintilor este essential pentru ceea ce adolescentii ajung sa creada despre sex ,
despre ceea ce este sau adecvat sau des[re felul in care trebuie exprimateanumkite
sentimente.

Nivelul de implicare al parintilor in edcatia despre cunostintele sexuale ale copiilor:

Roberts 1978 a intervievat 856 de mame si 605 tati asupra discutiilor avute cu
adolescentii in legatura cu relatiile sexuale: sarcina, nastere si diferentele dintre sexe,
nuditate, molestare sexuala, comportamente aberante).
- o treime dintre mame di 4/5 dintre tati nu discuta niciofata astfel de probleme cu
copiii lor
- maniera generala a discutiilor este dezaprobatore sau punitive
- in mod paradoxal cu cit copilul este mai mare cu atit parintii sunt mai putin
dispusi sa discute astfel de problele
EDUCATIA SEXUALA IN SCOLI
Anglia: in 1964-1974 s-au facut progrese semnificative innceea ce rivese educatia exuala
in scpi prin diferite matriale de informare spre satisfactia adolescentilor
In SUA edicatia formative a fost indoielnica cu impact redus mai ales datorita confuziei
care se mentine in societattea Americana in relatie cu oportunitatea unei atare educatii in
scoli.
In cele mai multe cazuri familiile s-au divedit incapabile din diferite motive sa asigure o
educatie adecvata nivelului de informatie al adolescentilor, Se pare ca unii adulti in
momnetul in cae proprii copii devin adolescenti au un sentiment de invadare a intimitatii
care accentueaza incapacitatea de comunicare. Sub anumite aspecte relatie dintre parinti
si copii continua sa consttuie o conditie esentiala a dezvoltarii psihosexuale normale a
adolescentilor.

PREFERINTELE SEXUALE HETERO, BI SI HOMOSEXUALITATEA

Omul este probabil singura specie din naura in care un individ ae un spectru mai larg al
preferinelor sexuale
Preferinta sexuala este optiunea fundamenala a individuluii nu se stie
- cum se sezvolta anumite preferinte sexuale
- ct dureaz
- ct de imuabile sunt preferinele sexual odat stabilite

Nu exista un consens asupra factorilor care determina preferinele sexuale

- moda
- genul subiectului: baietii au preferinte pentru anumite attribute fizice
- fetele au preferinte mai piuternice penyru statutul financiar, social si puterea
individului
- unele preferine se dezvolta si persista in conextul unor relatii sexuale
satisfacatoare
- dup ace preferintele au fost stablite alti atimuli pot fi fara semnificatie pentru ca
nu se incadreaza in zona preferintelor stabilite, iar alti stimuli pot pune in pericol
relatia existenta pentru ca dept fac parte din paleta de preferinte ale subiectului si
pot pune in pericol relatia existenta
- unii stimuli apreciati prin prisma celor existenti pot fi considerati nesemnificativi
si ineficienti

Preferinele pot privi:

- o anumita parte a coprului partialism
- un anumit accesoriu fetishism
- un anumit tip de relatie: buco-genitala, anaal, sado-masochista
- preferintele pot facilita o relatie daca sunt impartasite de ambii parteneri sau o pot
compromite ireversibil daca nu sunt acceptate de ambii parteneri

DEZVOLTAREA PREFERINTELOR SEXUALE LA BAIETI

Lewis 1965 afirma ca a observat miscari caractristic coitale la baieti de 8-10 luni.
Ford si Beach au observat in societatile primitive jocuri cu stimularea sexuala pina la
orgasm accepate de adultii din comunitate, dar in societatile occientale acest gen de
manifestari sunt clar descurajate de catre adulti. L a copii se observa maniestari care
seamana cu acuplarea , in care copiii adopta un comportament characteristic genului
asumat si rareori pe acela al sexului opus.
Baieti pot manifesta la un anumit moment inyeres pentru penisul copiilor mai mari si in
cursul anumitor jocuri ajung la acte excitante penru acestia, demonstrind in mod
tranzitoriu un comportament homosexual, Pentru unii dintre acesti baieti manifestarle
citate pot crea probleme de identitate de gen mai tirziu, baietii crezind ca sunt
homosexuali.

Comportamentul homosocial
Notiunea a fost introdusa de Gognon si Dimon ste angajarea in relatii heteroxuale cu fete
penru ca angajarea in aceste relatii ofera o orestanta mai mare subiectului decit o relatie
de tip homosexual intimplator in cadrul grupului
Initial raspunsul erectile inainte de pubertate.nu este specific si poate apare atit in conditii
de excitatie cit si in alte conditii frica. Pragul raspunsului erectile este foarte redus
inainte de pubertate si permite raspunsuri la stimuli care nu au semnificatie sexuala.
Invatarea raspunsului la stimuli sexuali are toate sansele sa se produca in cadrul grupului
de referinta. In cazul in care un stimul este perceput drept sexual si produce un raspuns
pozitiv exista rotate sansele ca stimului sa fie intarit prin invatare, prin intarire, Grupul ii
intareaste pe cei pe care-I considera a avea un raspuns adecvat si tinde sa-I indeparteze pe
cei cu raspuns inadecvat.
Este posibil ca raspunsul nespecific sa fiw ridicat la rangul de raspuns sexual si atunci
stimulul non-sexual este interpretata ca stimul sexual si determina un raspuns inadecvat..
De exemplu un subiect care a avut un raspuns sexual cind a fost pedepsit fizic sau psihic
poate dezvolta un sentiment de vina fata de acest raspuns si va dori sa fie pedepsit in
continuare pentru a putea sa-si rascumpere vina de a fi avut acel raspuns anormal,
intarind astfel un stimul care devine dominant pentru sexualitatea sa.

Anxietatea . teama de esec, tema de success

Anxietatea este un factor de impingere afara fata de o anumita conduita
Teama de esec are acelasi effect
Teama de success se coreleaza cu teoria psihanalitica a complexului Oedip
In anumite circumstante anxietatea in sexualitate poate deveni un factor de tragere( pull
factor) a subiectului in relatii homosexuale

Relatia dintre parinte si copil in dezvoltarea sexuala

Au fost examinate diua situatii particulare in cadrul acestei relatii:
- mama aflata in relatii prea apropiate cu copilul ( close binding intimate)
- tatal aflat in relati de conflict cu copilul sau absebt ( missing father)#
Nu se poate afirma daca anomaliile de dezvoltare psihosexuala copilului rezulta din
caracterul acestei relatii mai tensionate pe care subeictii le au cu familia mai ales
pentru homosexuali. Cei care vor debeni homosexuali au un comportamnet mai
accentuat neurotic si feminoid decit cei care dezvolta un comportamenr heterosexual.
 Prepararea pentru invatare si factorii innascuti
Invatarea are un rol essential in comportamentul sexual darn u se poate sti daca un
comportament invatat are un rol preferential fata de un altul. Este posibil ca anumiti
factori native sa realizeze ceea ce Seligman si Hager (1942) au denumit ptepararea
pentru invatare, adica acel ceva din constitutia individului care-l face sa fie mai
susceptibil sa invete cu o mai mare usurinta anumiti stimuli din mediul social sau
sexual. Nu se poate afirma daca acestea sunt infleunete prenatale sau efecrtul precoce
al invatarii asupra fenomenului de invatare tardiva

Factorii preparatori genetici pot fi potential indetificati in dezvoltarea

homosexualitatii
- homsoexualitatea este frecventa la gemeni monozigoti cu un indice de
concordanta de 40-60 %
- Hirschfield a anticipat existenta unor anomalii de sexualizare a creuierului
creierul bisexual.
- Cercetari ulterioare au incercat sa emosntreze anumite diferente hormonale intre
hetero so homosexuali, diferente intre nivelul androstendionului, etocolnolonului
care ar putea face departajarea dintre hetero si homosexuali
- Dorner a demsonstrat ca pattern-ul de raspuns al LH RH diferit la homo si la
heterosexuali
- Gooren 1986 a demsonstrat ca raspunsul la estrogenizare al transsexualilor ste in
relarie directa cu mediul hormonal de la un anumit moment, respective cu sexu;l
genetic inainte de castrare si inveratea sexului si in relatie cu sexul obtinut prin
tratametul hormonal dupa schimbarea sexului
- constituttia feminoida a homosexualilor nu este definitorie. consttutia efeminata a
unor homosexuali a fst observata la homosexualii nevrotici si a fost corelata cu
constitutia generl mai feminoida a barbatilor nevrotici, independent daca sunt sau
nu homosexuali

Invatarea preferintelor sexuale la fete

Un aspect cert este faptul ca femeile au o mai mare stabilitate a preferintelor sexuale decit
barbatii. Homosexualitatea, fetisismul sunt mult mai rar observate la femei, multmai rar
femeile se agajeaza intr-un comportament antisocial, voyeurism, abuzz sexual decit
barbatii.
barbatii au mai mult de invatat despre sexualitatea lor, acesta este mai genital orientate si
riscul de aparitie al erorilor este mult mai mare la barbate decit la femei

Identitatea homo sau heterosexuala

In conformitate cu scara Kinsey supra peferimntelor sexuale oamenii sunt mai mult sau
mia putin homo sau heterosexuali, homosexualitatea sau hetersexualitatea exlusiva fiind
cele doua limite ale unui continuum de comportament

Identitate sexual traverseaza pina la stabilirea sa completa mai multe etape:

- stadiul de predefinire ( pre labelling stage)in care activitatile sexuale se deruleaza
fara ca subiectul sa se incadreze intr-o anumita categorie sexuala
 - stadiul de autodefinire ( self-labelling) in care subiectul isii oune intrebari asupra
identitatii sale sexuale si cauta sa interpreteze experientele sexuale avute in sensul
de a da un raspuns pozitiv sau negativ la intrebaea: suntsau nu homosexual
- stadiul de definire sociala ( social labelling) este stadiul in care societatea isi pune
acelease intrebari in relarie cu identitatea sexuala a individuluisi ajunge sa-l
defineasca sis a-I intareasca aceasta marca prin mesaje.

Relatia dintre identitatea sexuala si identitatea de gen

Experiente relatii din adolescenta

Sorensen ( cit Katchatourian 1975)
13-19 ani nu au experiente sexuale 48 % ( fete: 58 %, baieti : 41 %
au experiente sexuale 52% ( fete 45 %, baieti: 59 %
Kahn (cit, Thieriault 1995) baietii au experiente sexuale: l;a 12 ani 0,4 %, la 13 ani
1,4 %, mla 14 ani 8,9 %
Sorensen (Katchatourian 1975): 13 ani 2,9 %, 14 ani 7,1 %, 15 ani 16,2 %
Thieroult ( Quebec): 15-17 aqni 47 %
Comunitatea Europeana: 14 ani : baieti 17,7 %, fete: 26,6 %

Factorii determinanti ai experientelor sexuale mai precoce:

- devoltarea biologica mai rapida
- lipsa de support afectiv in familiile dezorganizate
- aspiratii modeste in cariera profesionala, nivel socio-economic precar al familiei
- atitudine permisiv a familiei sau grupului etnic din care face parte individul

SEXUALITATEA ADULTULUI
Anatomia sexual a brbatului
Anatomia sexual anatomia sistemului reproductiv masculin

Termenul de anatomie sexual este practic incorect deorece n timpul evoluiei sexuale a
speciei umane s-a dezvoltat un complex sistem de manifestri care implic n cursul
actului sexual att organele de reproducere ct i alte organe care reacioneaz n diferite
moduri. Termenul de anatomie reproductiv este unul pur anatomic i se refer la
organele direct implicate n reproducere. Termenul de anatomie sexual este unul
socio-cultural i cuprinde att organele de reproducere ct i acele pri ale corpului
crora n cursul actului sexual li se confer o importan diferit n funcie de repertoriul
sexual al fiecrui individ. Dac n mod obinuit n cursul actului sexual masculin se vor
nregistra reacii la nivelul penisului, testiculelor, prostatei, rectului, n funcie de anumite
aspecte nvate ale actului sexual, din anatomia sexual vor face parte zonele erogene
primare sau secundare a cror stimulare este necesar pentru obinerea excitaiei sexuale
i orgasmului (Mahoney ER 1983). n cele ce urmeaz ne vom limita la descrierea
anatomiei reproductive.
Organele reproductive masculine se dezvolt n perioada prenatal, lunile III-IV pornind
de la un primordiu nedifereniat reprezentat de tuberculul genital i sinusul uro-genital
sub aciunea testosteronului i a dihidrotestosteronului. Anomaliile biosintezei de
testosteron, ale 5a reductazei sau ale receptorului de testosteron se pot solda cu
probleme severe ale dezvoltrii i funciei sistemului reproductiv masculin (Porst
H.2006).
Notiuni clasice de anatomie si fiziologie a erectiei (Bancroft J., 1989, Mahoney
1983, Eardley J, Sethia K. 2003):
Zona vizibil a penisului constituie corpul penisului care se termin prin gland, acoperit
de un repliu cutanat - prepuul. Corpul penian este format din trei formaiuni cilindrice
erectile: 2 corpi cavernoi (care constituie elementul erectil principal) i corpul spongios
al uretrei. Corpul spongios al uretrei este format din esut erectil, dar are o importan
redus pentru rigiditatea penisului. Rolul acestui esut este mai mult acela de a proteja
uretra de compresiune n timpul ereciei corpilor cavernoi i de a o menine deschis
pentru ejaculare (Bancroft 1989). Acesta se termin cu o expansiune de esut erectil,
glandul, care are o bogat inervaie senzorial, dar are minim importan pentru
rigiditatea ereciei, servind mai mult ca un tampon n timpul intromisiunii. n timpul
micrilor de intromisiune prepuul se retract complet expunnd glandul pentru
realizarea excitaiei din timpul actului sexual (Bancroft 1989). Corpii cavernoi sunt
ancorai puternic de ramurile ischio-pubiene i sunt acoperii n aceast zon de muchii
bulbo-cavernoi i ischio-cavernoi a cror contracie semivoluntar crete presiunea din
interior realiznd erecia rigid. Ligamentul suspensor leag corpii cavernoi de pubis.
Corpii cavernoi sunt acoperii de tunica albugineea, tunic fibroas care poate suferi un
fenomen de extindere n timpul tumescenei i ereciei. Este format din colagen i
elastin. Stratul extern este longitudinal i cel intern este circular. Tunica albugineea a
celor doi corpi cavernoi fuzioneaz la nivelul liniei mediane (septului median) i gradul
su limitat de distensie este esenial pentru meninerea ereciei. Interiorul corpilor
cavernoi este format dintr-un esut cu caracter spongios reprezentat de spaii
sinusoidale interconectate, limitate de perei subiri - trabecule, formate din fibre
musculare netede cu vasele i nervii afereni inclui ntr-o strom de colagen i elastin.
Spre interior trabeculele sunt acoperite de endoteliu vascular cu rol esenial n fizologia
ereciei prin producia de NO endotelial i receptivitatea la diferii factori pro i
antieerectili care vor fi detaliai ulterior. Corpul spongios al uretrei are o structur
similar, cu deosebirea c albugineea sa este mult mai subire, iar sinusoidele sunt mai
largi (Eardley 2003). Un studiu prospectiv asupra dimensiunilor penisului efectuat pe 80
de subieci ntre 21 i 82 de ani, msurate de la nivelul pubisului i lund n consideraie
stratul adipos prepubian a artat urmtoarele valori (Wessels H, 1996):
- lungimea n flacciditate: 8,85 2,38 cm. (limite: 5-15,5 cm).
- circumferina n flacciditate: 9,71 1,17 cm. (limite: 6,5-13 cm).
- lungimea n faza de alungire: 12,45 2,71 cm. ( limite: 7,5 -19 cm).
- lungimea n erecie: 12,8 2,91 cm ( limite: 7,5 19,9 cm.).
- circumferina n erecie: 12,3 1,31 cm. (limite 9-16 cm.).
- alungirea n stare de erecie: 4,04 -1,31 cm. (0,5-9 cm.).
- lungimea funcional: 15,74 2,62 cm. (limite: 9-21 cm.).
- volumul n stare de flacciditate: 43 6 cm3 ( limite 21,25 87cm3).
- volumul n stare de erecie: 80,16 23,2 cm3 ( limite 33,7 152 cm3).
Un studiu efectuat de Kinsey (cit. Wessels 1996) pe 2770 subieci ntre 20 i 59 de ani a
artat c dimensiunile penisului n flacciditate oscileaz ntre 9,7-15,5 cm.
Nu exist diferene semnificative ntre lungimea penisului n flacciditate i erecie nainte
i dup 40 de ani, dei o modest reducere a dimensiunilor n ambele faze este semnalat
(nainte de 40 de ani dimensiunea medie a penisului este n flacciditate de 9,64 cm i n
erecie de 13,38 cm., iar dup 40 de ani penisul are n flacciditate n medie 8,69 cm. i n
erecie 12,27 cm. Grsimea prepubian poate afecta lungimea aparent a penisului. Dup
Mahoney (1983) lungimea i circumferina penisului prezint diferene rasiale, fiind mai
importante la brbaii de culoare.
Testiculele sunt sediul spermatogenezei i a produciei de androgeni cu rol
fundamental n sexualizare i funcia sexual. Sunt dou formaiuni ovoide limitate de
albuginee i nvelite de scrot. Albugineea trimite n interiorul testiculelor septuri care
limitaz lobulii n interiorul crora se gsesc tubii seminiferi. n spaiul dintre tubii
seminiferi se situeaz nervii, vasele i celule Leydig care produc testosteron sub controlul
sistemului hipotalamo-hipofizar. Hipotalamusul produce Gn-RH care stimuleaz
producia de LH i FSH hipofizar. LH stimuleaz producia de testosteron de la nivelul
celulelor Leydig, iar FSH stimuleaz complex spermatogeneza.
Epididimul este o formaiune tubular care pornete de la nivelul rete testis, se
continu cu epididimul i apoi cu canalul deferent care ajunge pn n zona retrovezical
pentru a se deschide n veziculele seminale.
Veziculele seminale sunt situate retrovezical, secret fluidul necesar conservrii
echilibrului acido-bazic favorabil spermatozoizilor i secret fructoza necesar motilitii
acestora.
Scrotul este o pung musculo-cutanat care nvelete testiculele. Fibrele
musculare netede care formeaz dartosul se contract la temperatur sczut i se
relaxeaz la cldur. n timpul actului sexual scrotul se contract i mpreun cu
contracia canalului spermatic ridic testiculele ctre perineu.
Prostata este o gland situat imediat dedesubtul vezicii urinare i nconjoar
prima parte a uretrei i bulbul uretral. Este format din esutul glandular nconjurat de
esut fibro-muscular. n timpul ejaculrii prostata secret o cantitate mic de lichid cu
aspect lptos cu pH bazic care ajut la supravieuirea spermatozoizilor. Prostata se
dezvolt n timpul adolescenei sub aciunea dihidrotestosteronului.
Glandele bulbo-uretrale Cowper sunt dou glande de mrimea unor boabe de mazre
situate imediat sub prostat. n timpul excitaiei sexuale secret un fluid lubrifiant care se
poate exterioriza la nivelul meatului n faza de platou. Fluidul poate conine
spermatozoizi care au rmas pe uretr de la o ejaculare anterioar i are calitatea de a
neutraliza aciditatea normal a uretrei (Mahoney 1983).
 Anatomia sexual masculin
Vascularizaia penian
Artera ruinoas intern este ram al arterei iliace interne i se divide n:
- Artera bulbar i uretral care sunt destinate corpului spongios.
- Artera penian superficial i profund care au traiect n esutul lax dintre corpii
cavernoi. Artera dorsal profund n special emite arterele helicine care
traverseaz albugineea i se deschid n sinusoidele corpilor cavernoi. n stare de
flacciditate sngele arterial shunteaz corpii cavernoi deschizndu-se n venulele
de sub albuginee. Shunturile pot avea variaii individuale. n unele cazuri
vascularizaia arterial a corpilor cavernoi este asigurat mai mult de artera
penian superficial (Porst H. 2006). n stare de flacciditate traiectul arterelor
helicine este tortuos i acestea devin drepte pe msur ce se dezvolt erecia
(Bancroft 1989).
-
- Anatomia penian

Anatomia i vascularizaia penian

 Histologia corpilor cavernoi
Corpii cavernoi sunt formai din sinusoide care se anastomozeaz ntre ele formnd o
structur de tipul unu burette. Sinusoidele sunt limitate de fibre musculare netede care
formeaz trabecule inervate de fibrele care au ca mediator monoxidul de azot NO
care este eliberat de fibrele nervoase non-A non C i de endoteliul vascular (cea mai
mare cantitate). In mod normal, instare de flacciditate sngele shunteaz corpii
cavernoi deoarece tonusul musculaturii netede menine cvasi nchise. n timpul
 ereciei musculature neted care delimiteaz sinusoidele se relaxeaz , fluxul
plasmatic din arterele peniene crete mult i corpii cavernoi se umplu cu snge.
Creterea presiunii din corpii cavernoi este meninut prin rigiditatea albugineii.

Sngele din sinusoide sau cel untat cnd sinusoidele sunt colabate n flacciditate
dreneaz ctre venele emisare care treverseaz albugineea avnd un traiect oblic prin
aceasta i se deschid prin venele circumflexe n vena dorsal superficial i profund a
penisului, care la rndul lor se deschid n plexul prostatic cele din dou treimi
posterioare i spre plexul ruinos cele din treimea anterioar a penisului.
Reglarea microcirculaiei peniene este realizat la nivelul deschiderii arterelor helicine
n spaiile sinusoide prin receptorii 2 adrenergici i receptorii a2 adrenergici de la
nivelul arterelor peniene, fapt care poate explica efectul negativ exercitat asupra ereciei
de blocantele receptorilor adrenergici. La reglarea tonusului venulelor particip a1 i
a2 receptorii, precum i VIP, NPY, substana P i CGRP (Porst, Buvat 2006).
Inervaia genital
Inervaia penian este implicat n receptarea stimulilor senzoriali i fiziologia
ereciei. Aceasta este somatic i autonon, simpatic i parasimpatic (de Groat WC.
1988)
Fibrele senzoriale (somatice) de la nivelul penisului intr n componena nervului
ruinos i a nervului dorsal al penisului.. Nervul dorsal al penisului inerveaz glandul i
corpul penian. Inervaia senzorial merge ctre ctre centrul ereciei reflexe care se
gsete la nivelul segmentelor medulare S2-S4. Nervul ruinos conine i fibre care
inerveaz musculatura striat a perineului: ridictorul anal, muchii ischio-cavernoi,
bulbo-cavernoi, pubo-coccigieni i pelvisul. De la nivel spinal impulsurile senzoriale
evolueaz ctre centrii superiori cerebrali sau sunt procesate local i se transmit
motoneuronilor spinali ale cror fibre inerveaz planeul pelvin. Prin intervenia nervului
ruinos asupra muchilor ischio-cavernoi i bulbo-cavernoi se realizeaz contracia
acestora i creterea presiunii asupra albuginii n special n zona proximal a penisului,
ceea ce determin erecia rigid (Bancroft J.1989, De Groat 1988, Porst 2006).
Inervaia autonom este simpatic i parasimpatic.
Cile simpatice sunt formate din fibrele preganglionare cu originea n coarnele
intermedio-laterale la nivelul zonelor T11-L2 i evolueaz prin rdcinile ventrale ctre
ganglionii paravertebrali, trec prin nervii splahnici ctre plexul hipogastric superior,
plexul hipogastric inferior i apoi prin nervii hipogastrici ajung la plexul pelvic. La
nivelul plexului pelvic fibrele simpatice se amestec, cu cele parasimpatice, acest plex
fiind centrul cheie pentru inervaia autonom a pelvisului (de Groat 1988, Porst 2006).
Fibrele parasimpatice i au originea n mduva sacrat S2-S4. Fibrele
preganglionare poart numele de nervi erectori, evoluez ctre plexul hipogastric superior
i inferior, ajung n plexul pelvic de unde iau calea nervilor cavernoi care traverseaz
diafragma uro-genital , pentru a ajunge la nivelul corpilor cavernoi. In general sistemul
parasimpatic acioneaz n sens proerectil , iar cel simpatic antierectil (Porst H. 2006).
Detaliile asupra mediatorilor centrali i periferici i intervenie inervaiei vor fi
descrise n cadrul fiziologiei ereciei.
Bibliografie
1.Bancroft J. Human sexuality and its problems, Churchill Livingstone 1989, pp: 39-145
2.De Groat WC., Steers WP: Neuroanatomy and neurophysiology of penile erection: 3.Tanagho EA., Lue
TG., Dale Mc Lure R: Contemporary management of impotence and infertility Williams and Wilkins 1988,
pp: 3-27
4.Eardley J, Sethia K.: Erectile dysfunction 2nd ed. 2003, pp: 2-23
5.Mahoney ER. Human sexuality. McGrow Hill Inc. 1983, pp: 45-54
6.Porst H., Sharlip JD.: Anatomy and physiology of erection, in: Ports H., Buvat J.: Standard practice in
sexual medicine. Blackwell Publishing 2006, pp: 31-40
7.Wessels H., Lue TF., Mc Aninch JW.: Penile length in the flaccid state and erect status: guidelines for
penile augmentation.J.of.Urology 1996, v. 156, pp: 995-997

ANATOMIA SEXUAL FEMININ

Vulva include: muntele lui Venus, clitorisul i labiile mari care nconjoar introitul
vaginal.
Muntele lui Venus constituie limita superioar a vulvei
Labiile mari sunt dou pliuri cutaneomucoase care se unesc superior si inferior n
cmisura superioar i respectiv inferioar.
Labiile mici sunt mai mici, formate din esut elastic, esut subcutanat gras i sunt
bogate n glande sebacee. Au o comisur anterioar care nconjoar partea anterioar a
corpului clitorisului.
Clitorisul i bulbii vestibulului reprezint aparatul erectil feminin.
Clitorisul este o structur pereche, cilindric de aproxiamativ 13 cm. Compus din
glandul clitoridian i corpii clitorisului care se extind mult posterior pentru a se insera pe
ramurile pubiene. Clitorisul este format din esut cavernos limitat de trabecule de fibre
musculare netede, n conjurate de o capsul conjunctiv care conine o bogat reea
vascular.
 Bulbii spongioi sunt structuri pereche situai imediat sub pielea labiilor mici i
care se extind n profunzimea treimii inferioare a paretelui vaginal.
Vaginul se extinde de la nivelul vestibulului ctre fornix unde face joniunea cu
uterul. Este format din mucoas pluristratificat , lamina propria i un dublu strat
muscular, musculatura fiind dispus longitudinal la exterior i circular la interior.
Vascularizaia genital feminin este artera ruinoas intern pentru vulv , ram
din artera femural i artera ruinoas ram din artera hipogoastric pentru clitoris.
Inervaia vulvar este asigurat de ramuri simpatice (T10-L1) i parasimpatice
(S2-S4) care deriv din plexul spanhnic. La aceasta se adaug inervaia care evolueaz
prin fibre ale nervului vag ctre nucleul tractusului solitar. Stimulii senzoriali sunt
transmii prin nervii ruinoi, nervii hipogastrici i nervii pelvici ctre coarnele medulare
dorsale i substana gris lateral.

Anatomia sexual feminin

Anatomia sexual feminin
 Histologia clitorisului
Fiziologia ereciei
Erecia uman este:
- reflex,
- psihogen,
- nocturn
Erectia reflex se obine prin stimularea genital direct i implic segmentele spinale
sacrate, nervii pelvici, ruinoi i cavernoi. Stimulii sunt vehiculai prin nervul dorsal al
penisului i nervul ruinos ctre parasimpaticul sacrat. Reflexul este modulat prin
intermediul sistemului nervos central care poate facilita efectele stimulatorii. Leziunile
medulare toracale T10-T12 permit erectia reflex, dar leziunile situate sub acest nivel o
abolesc. Erecia reflex este creat prin aferene pornind de la nivelul sistemului nervos
autonom . Eferenele simpatice sunt n principal antierectile, eferenele parasimpatice de
la nivel sacrat sunt proerectile, iar cele de la nivelul nervului ruinos produc contracia
musculaturii striate perineale (pulbo-cavernoi i ischi-cavernoi) pentru a crete calitatea
ereciei deja iniiate. Reeaua neuronal spinal este sensibil la aferenele primite din
aria genital, realizate prin stimulare specific i este capabil s integreze aceste
informaii pentru a declana erecia reflex. Aceeai reea nervoas interneuronal spinal
este supus aferenelor de la nivelul nucleului paraventricular hipotalamic i a ariei
preoptice mediale pe care le integreaz cu aferenele genitale pentru a spori calitatea
ereciei (Rousseau JP. 2003).
Ereciile psihogene sunt declanate de stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, imaginativi.
Erecile psihogene sunt mai rapide la tineri i diminu n intensitate cu vrsta. Stimulii
erotici psihogeni amplific efectele stimulrii locale. Ereciile psihogene se pare c sunt
sub un control excitator i un dublu control inhibitor. Tonusul inhibitor este meninut de
doi factori: primul factor de inhibiie este legat de tonusul inhibitor asociat anxietii de
performan, iar cel de-al doilea de probleme ale relaiei de cuplu. Subiecii cu tonus
inhibitor generat de anxietatea de performan ar rspunde mai bine la terapia medical,
m timp cei cei cu tonus inhibitor legat de probleme ale cuplului pot rspunde la
psihoterapie (Bancroft 2000).
Principale mecanisme de declanare central a ereciei implic sistemul limbic, aria
preoptic medial i nucleul paraventricular. La acest nivel se integraz stimulii
imaginaitivi, tactili, auditivi i fanteziile sexuale genernd un semnal care este vehiculat
pe calea nervilor cu mediaia dopaminergic i ocitocinergic ctre centrii parasimpatici
situai la nivelul S2-S4. Fibrele parasimpatice de la acest nivel sub numele de nervi erigens
se altur nervilor simpatici din plexul hipogastric superior, traverseaz plexul
hipogastric inferior, dup care iau denumirea de nervi cavernoi, care dup ce trec prin
diafragma uro-genital abordeaz corpii cavernoi. Mecanismul proerectil mai este
susinut de serotonin (receptorii 1B/1C i 2A/2C). Dup ce abordeaz corpii cavernoi,
fibrele parasimpatice prezint dou categorii de terminaii: cele care elibereaz acetil
colin i stimuleaz prin NOS (NO sinteteza) endotelial producia de NO din arginin i
fibrele NANC care elibereaz VIP i NO ctre fibrele musculare netede ale sinusoidelor
(Porst, Buvat 2006).
NO i VIP eliberate de fibrele NANC stimuleaz producia de 35 cAMP din ATP, iar
NO rezultat din aciunea nNOS stimuleaz prin intermediul proteinei G guanilat ciclaza.
Aceasta catalizeaz transformarea GTP n cGMP care constituie principalul mediator
endocelular la ereciei (Porst, Buvat 2006).
Declanarea central a mecanismelor proerectile este urmat de trasmiterea informaiei
prin mduva spinrii (neuroni simpatici, parasimpatici i motori) care determin
rspunsul erectil local. Sistemul simpatic este antierectil, iar cel parasimpatic proerectil.
Inducerea ereciei presupune interrelaii complexe i controlul supraspinal al acestor
neuroni. Un sistem neuronal integreaz informaia primit din zonele genitale i
determin erecia reflex. Motoneuronii i neuronii vegetativi spinali care fac parte din
acest sistem sunt controlai de la nivel supraspinal prin informaii de la nivelul nucleului
paraventricular i a ariei preoptice mediale pentru declanarea ereciei psihogene
(Giuliano F, Rampin O, 2000). Neuronii proerectili sunt activai de ocitocina care
mediaz sistemul paraventriculo-spinal. Ocitocina ca mediator al transmisiei informaiei
proerectile se regsete n straturile superficiale din coarnele anterioare, n comisura
cenuie dorsal, n coloanele intermedio-laterale din zona toraco-lombar i sacrat
(Veronneau-Longueville F et al. 1999, Tang Y 1998).
Ereciile nocturne sunt corelate cu faza de REM a somnului, se produc de 4-6 ori pe
noapte la subiecii poteni. Ereciile nocturne includ activitatea ariei preoptice mediale
(MPOA), aria preoptic lateral (LPOA) ale crei leziuni sunt mai mult implicate n
dispariia ereciilor asociate cu episoadele REM ale somnului, fr a afecta calitatea
somnului (Schmidt MH et al. 2000).
Prezena ereciilor nocturne n absenta ereciilor declanate de ctre stimulii psihogeni
indic o disfuncie erectil psihogen.

Fiziologia ereciei
Controlul ereciei la nivelul sistemului nervos central
Datele asupra controlului central al functiei erectile provin n mare parte din experimentul
animal.
Controlul cortical al ereciei se realizeaz la nivelul diferitelor arii. (De Groat, Booth
1993, Giuliano, Rampin 2000). Formatiunile centrale implicate in controlul erectiei sunt:
cortexul cerebral, sistemul limbic, rinencefalul.
Impulsurile de la aceste nivele sunt centralizate la nivelul hipotalamusului de unde aria
preoptic medial (MPOA) i nucleul paraventricular emit fibre ocitocinergice dirijate
ctre parasimpaticul sacrat i neuronii presinaptici simpatici.
Studiul n rezonan magnetic nuclear funcional efectuat n cursul excitaiei sexuale
subiective obinute prin expunere la materialul erotic explicit determin activarea unor
zone din lobul frontal superior, girus cinguli, girusul insular, corpul calos, talamusul.
Rspunsul este mai modest la hipogonadici i este restaurat prin administrarea de
testosteron (Park K.2001).

Mediatorii centrali ai ereciei

n sistemul nervos sunt implicai n mecanismul ereciei o serie de neuromediatori i
neurotrasmitori. Cei de tipul dopaminei, acidului glutamic, oxidului nitric, ocitocinei,
peptidelor melanotrope ACTH/MSH faciliteaz funcia sexual n timp ce serotonina,
GABA i peptidele opioide o inhib. Cea mai cunoscut este activitatea facilitatorie
exercitat de dopamin n nucleului paraventricular de la care pornesc fibre
ocitocinergice care se proiecteaz ctre arii extrahipotalamice i ctre mduva spinrii
(Argiolas A. 2003).
Dopamina
Formaiuni centrale cu mediaie dopaminergic sunt: nucleul paraventricular, aria
preoptic medial, axonii unor neuroni hipotalamici care se proiecteaz pn la nivelul
mduvei spinrii. Dopamina exercit un control facilitator asupra componentei somatice
i autonome a ereciei .
Datele experimentale implic receptorii de dopamin D1 i D2 n controlul ereciei, fapt
susinut de efectele pozitive ale agonistului dopaminergic apomorfina n terapia
disfunciei erectile. Dopamina pare implicat att n controlul motivaiei sexuale ct i n
acela al excitaiei sexuale la nivel periferic. S-a demonstrat c efectul dopaminei se
exercit la nivelul nucleului acumbens, la nivelul ariei preoptice mediale care regleaz
comportamnetul anticipator al activitii sexuale i motivaia sexual. Probabil c
aciunea dopaminei are un spectru mai larg fiind implicat n aspectele cognitive,
integrative i de recompens ale comportamentului sexual.
Dopamina acioneaz ca declanator al ereciei
Serotonina
Neuronii serotoninergici particip la controlul comportamentului sexual n diferite
moduri. Sunt localizai n nucleii rafeului median, n formaiunea reticulat medular
ventrala, mduva lombo-sacrat i emit proiecii ctre formaiunile somatice i autonome
ale pelvisului (Tang 1998, Bncil 1999, cit.Andersson 2001).
Serotonina are efect inhibitor asupra comportamentului sexual , dar efectele
depind de cantitatea de receptori serotoninergici din anumite zone. Prin receptorii 5-HT-
2C serotonina stimuleaz erecia i inhib ejacularea. Stimularea receptorilor 5HT-1A
faciliteaz ejacularea i inhib erecia. Administrea de inhibitori ai recaptrii serotoninei
determin prelungirea timpului de ncepere a copulaiei i timpul pn la care se produce
ejacularea (medicaia de acest fel utilizat n ejacularea precoce) (Eardley i Sethia 2003,
Hull EM.2004). Efectul serotoninei depinde de aciunea asupra anumitor receptori,
distribuia i tonusul acestor receptori. Waldinger (2002) a demonstrat c tonusul
receptorilor serotoninergici 5 HT-2C moduleaz durata ereciei i timpul pn la
ejaculare.
Oxitocina
Este regsit la nivelul nucleului PVN. Neuronii ocitocinergici se proiecteaz spre
sistemul nervos autonom spinal (Tang 1999, Andersson 2001). Ocitocina are principalul
rol facilitator n administrare direct la nivelul nucleului PVN, hipotalamus, hipocamp,
ventriculii cerebrali (Anderson 2001, Chen K, 2001). In nucleul PVN neuronii
ocitocinergici actioneaz prin mecanism de autostimulare, respectiv ocitocina eliberat
stimuleaz activitatea propriilor neuroni. Neuronii ocitocinergici moduleaz pozitiv NO
sintetaza de la nivelul nucleului paraventricular (Argiolas A. 1995).
Monoxidul de azot - NO
Inibitorii de NO antagonizeaz efectul facilitator asupra ereciei exercitat de ctre
dopamin, ocitocin, ACTH, agonitii receptorilor de 5 HT-2C i NMDASistemul
NO/cGMP la nivelul ariei preoptice mediale (MPOA). Aria preoptic medial este
elementul de integrare al aferenelor senzoriale i declanatorul ereciei, alturi de
nucleul paraventricular. Stimulii integrai la nivelul MPOA modific dinamica arteriolelor
helicine, amplific fluxul arterial i produce relaxarea sinusoidelor corpilor cavernoi
ntr-o manier rapid, facilitat de rspunsul de tip sinciial al sinusoidelor. Erecia
reflex i comportamentul copulator sunt controlate de MPOA prin intermediul unor
molecule similare cu cele care acioneaz la nivelul sinusoidelor corpilor cavernoi.
NO are un rol crucial n comportamentul sexual, nu numai n componenta dinamic a
acestuia ci i n eliberarea de LH-RH care controleaz la sexul masculin secreia de
testosteron. (Mc Cann 2003). Androgenii cresc cantitatea de oxid nitric n aria preoptic
medial i prin aceasta faciliteaz comportamentul copulator indus de prezena femelei
i reflexele genitale.
ACTH i peptidele nrudite cu acesta
POMC este clivat n ACTH i a MSH care stimuleaz erecia, ejacularea i toate
elementele legate de comportamentul copulator. Peptidele melanocortine rezult din
scindarea proopiomelanocortinei (POMC) de ctre o proconvertaz specific. Efectul
exercitat de aceste peptide este dependent de androgeni. Melanocortinele i agonitii
acestora influeneaz comportamentul sexual masculin n sens proerectil acionnd asupra
receptorilor MCR-4 (Martin WJ, 2004). Efectul a MSH i ACTH este mediat de ctre
receptorii MC4 (Argiolis 2000, Mellis 1995 cit. Andersson 2001). Agonistul a MSH
Melanotan II are efecte proerectile demonstrate i aplicaii practice (Wessels 2000, cit.
Andersson 2002). aMSH acioneaz prin intermediul receptorilor de melanocortin (1-5)
exercitnd aciune proerectil la nivelul nucleului paraventricular, aciune care se
proiecteaz asupra cilor ocitocinergice spinale (Eardley i Sethia 2003). ACTH pare s
activeze cile ocitocinergice spinale acionnd prin receptori nc neidentificai (Eardley
i Sethia 2003).
Inhibitori centrali ai ereciei
Noradrenalina
Neuronii adrenergici din aria 5 cerebral i locul coerulesus sunt implicai n erecie
(Giuliano si Rampin 2000). Creterea tonusului adrenergic faciliteaz erecia.
Antagonistii selectivi ai receptorilor AR alpha 2 faciliteaz erectia.
Acidul gamma amino butiric - GABA
Acidul gamma amino butiric-GABA are concentraii mari la nivelul MPOA i neuronii
care-l conin se proiecteaz pn la nivelul mduvei sacrate i asupra muchiului bulbo-
cavernos. GABA este modulator simpatic autonom. Efectele sale se exercit att la nivel
central ct i periferic prin receptori GABAA i GABAB. Efectele antierectile se produc la
nivelul ariei preoptice mediale i la nivel medular.
Peptidele opioide
Morfina i endorfina se identific la nivelul ariei preoptice mediale unde actioneaz ca
inhibitori ai comportamentului sexual prin controlul mecanismelor ocitocinergice.
Aciunea la nivelul PVN este exercitat prin intermediul receptorilor pentru morfin i
se traduce prin deprimarea produciei de NO ( Eardley i Sethia 2003).

Rolul androgenilor n fiziologia ereciei

In acest capitol se va aborda exclusiv rolul hormonilor n fiziologia ereciei. n acest
domeniu androgenii particip att prin testosteron ct i prin metaboliii acestuia
dihidrotestosteronul i estradiolul. La nivel central androgenii stimuleaz rspunsul
proerectil n aria preoptic medial. Testosteronul i metaboliii acestuia guverneaz
dezvoltarea i funcia organelor genitale, coninutul de mediatori proerectili, reactivitatea
la stimularea sexual. Ali hormoni
Determinarea nivelului cortizolului la voluntarii sntoi la nivelul corpilor cavernoi
simultan cu acela din circulaia general a demonstrat faptul ca acest hormon exercit un
efect inhibitor asupra fenomenului ereciei acionind probabil asupra anumitor structuri,
deocamdat neidentificate ale sistemului nervos i nu asupra dinamicii musculaturii
netede a sinusoidelor corpilor cavernoi (Uckert S, 2003).

Fenomenele locale, peniene, asociate ereciei

Reglarea periferic a ereciei - mecanismele locale ale ereciei.
Erecia reprezint n esen relaxarea sinusoidelor corpilor cavernoi.
Erecia implic coordonarea dintre aciunea central, hipotalamic proerectil i regiunile
T12 L2 i S2 - S1 din mduva spinrii.
Sub aspect hemodinamic, mecanic, erecia debuteaz prin dilatarea arterei cavernoase,
creterea fluxului vascular n arterele peniene , relaxarea sinusoidelor corpilor cavernoi
i cu creterea presiunii din sinusoide.
Relaxarea sinusoidelor este realizat printr-un mecanism complex care este controlat de
factori hormonali, meditori eliberai de terminaiile nervoase i de endoteliu i de
efectorii intracelulari ai acestora. Endoteliul vascular este elementul esenial n fiziologia
ereciei i acesta explic de ce anomaliile endoteliale asociate hipertensiunii arteriale,
vrstei, diabetului, hiperlipidemiilor interfereaz att de dramatic cu funcia erectil.
Mediatorul central al relaxrii sinusoidelor corpilor cavernoi este monoxidul de azot,
spre deosebire de alte sisteme arteriale n care intervin i ali mediatori (Saenz de Tajeda
I. 2004).
Erecia i starea de flacciditate depind de tonusul musculaturii netede a sinusoidelor
corpilor cavernoi. Acest tonus este reglat de o multitudine de factori (Saenz de Tajeda
2004):
- nervoi;
- hormonali;
- neurotransmitori i receptorii acestora;
- integritatea mecanismeleor de transducere intracelular a semnalelor;
- dinamica ionilor de calciu i potasiu
- intergritatea joncunilor intercelulare GAP.
Inervaia penian este: simpatic, parasimpatic, somatic i senzorial.
Inervaia local este adrenergic, colinergic i nitridergic prin fibrele nonAnonC.
Starea fiziologic a sinusoidelor corpilor cavernoi este aceea de contracie, care,
independent de numeroasele sisteme de control neurologic sau prin ali mediatori este n
ultim instan determinat de concentraia intracelularar de calciu (Saenz de Tajeda I.
2004)
Starea de contractie a sinusoidelor CC este determinat de :
- noradrenalin
- neuropeptidul Y
- endotelina A
- angiotensina II
- sistemul Rho/Rho kinaz
Modularea contractiei:Noradeanalina ,Endotelinele
Endotelina 1 este produs la nivelul sinusoidelor corpilor cavernoi.
Angiotensina II moduleaz contracia sinusoidelor corpilor cavernoi acionnd prin
intermediul receptorilor cuplai cu proteina Gq ca transducer intracelular la semnalului.

Modularea relaxrii sinusoidelor corpilor cavernoi

Acidul nitric - NO/guanilat ciclaza i cGMP
n sinteza acidului nitric pornind de la arginin i oxigenul molecular sunt implicate
diferite izoenzime denumite NO sintetaze (NOS). NO este un radical liber, reactiv i
instabil.
In generarea de NO sunt implicate:
- nNOS care se activeaz n prezena stimulrii electrice a nervului cavernos i este
reglat de androgeni. Sintetazele tip nNOS sunt exprimate la nivelul nervilor non A non
C. nNOS este activat i de acetilcolin i VIP (Burnet 2002).
- eNOS - sintetaza endotelial este eliberat sub aciunea acetil colinei, a stress-ului
realizat de distensia endoteliului corpilor cavenoi prin intrarea sngelui care activeaz o
anumit proteinkinaz specific, a bradikininei i oxigenului din sngele arterial care
intr n corpii cavernoi (Saenz de Tajeda I. 2004). eNOS este activat de acetil colin i
bradikinin prin intermediul sistemului fosfoinozitol-inozitol trifosfat i de forele de
tensiune exercitate asupra endoteliului (Burnet 2002).
- iNOS - NOS inductibil se gsete n citoplasma fibrelor musculare netede ale
sinusoidelor sub forma unor mici vezicule i este activat de ctre androgeni, dar i de
anumii factori inflamatori citokine (Saenz de Tajeda I. 2004).
Androgenii influeneaz erecia prin sistemulNO/cGMP stimulnd expresia NOS
la nivel penian. Nivelul NOS scade cu vrsta. La animalele de experien producia de
NO de la nivel penian este n totalitate dependent de androgeni (Penson DF. 1996).
NO activeaz guanilat ciclazele solubile sGC care sunt particule ataate membranei
celulare i n diferite izoforme sunt prezente in toate celulele. YC1 35hidroximetil 2 furil
benzil indozol acid activeaz sGC i crete afinitatea pentru substrat a acestora cu
formare de cGMP.
NO stimuleaz guanilat ciclaza care transform GTP n 3,5cGMP care
acioneaz asupra proteinkinazelor cGMP dependente care se gsesc n dou izoferome
cGKI i cGKII, prima fiind direct implicat n mecanismul ereciei (Porst H, Sharlip
ID,2006).
Relaxarea sinusoidelor corpilor cavernoi dependent de cGMP se realizeaz prin :
 a. Canalele de calciu: cGMP i cGKI determin activarea canalelor de calciu i
ieirea calciului din fibrele musculare netede cu relaxarea acestora, cheia fenomenului
ereciei.
b. Proteinkinaze

Reprezentarea sintezei
NO, reglrii i aciunii sale la nivel penian. NO rezult din precursorul su L-arginina sub
aciunea catalitic a NO sintetazei (NOS). nNos este situat la nivel neuronal iar eNOS la
nivel endotelial. Semnalele care genereaz erecia activeaz NOS prin mediatori care
activeaz diferitele izoforme ale NOS, determinnd influxul de calciu i legarea sa de
calmodulin. NO astfel format difuzeaz la nivelul musculaturii netede a sinusoidelor
corpilor cavernoi i activeaz guanilat ciclaza solubil care convertete 5gunaozin
trifosfatul n 35 guanozin monofostatul ciclic (cGMP) n interiorul fibrelor musculare
netede se gsete NOS inductibil prin aciunea androgenilor care impune pentru activare
aciunea citokinelor ( Bk= bradikinina, Ach =acetilcolina, VIP = peptidul activ
vasointestinal) (Burnett 1997)
Dinamica calciului intracelular
Diferitele mecanisme intracelulare care readuc i menin flacciditatea acioneaz n
ultim instan prin creterea concentraiei intracitoplasmatice a calciului. Sistemul
calciu-calmodulin activeaz miozin kinaza lanurilor uoare ale miozinei (MLC)
dependente de acest sistem care la rndul su determin fosforilarea lanurilor uoare ale
miozinei i contracia sinusoidelor Lanurile uoare ale miozinei forforilate sunt
defosforilate de MLC fosfataz cu relaxarea copilor cavernoi i erecie (Porst 2006).
Sistemul Rho/Rho kinaz controleaz tonusul arteriolelor peniene i contracia
musculaturii corpilor cavernoi meninind starea de flacciditate. Este posibil ca
mecanismul de aciune a NO, cunoscut pentru iniierea i meninerea ereciei s se
efectueze prin intermediul inhibiiei sistemului Rho/Rho kinaza (Chitaley K, 2003).
In concluzie constricia corpilor cavernoi se menine de ctre Rho/Rho kinaz-
mecanism sensibil la calciu-calmodulin. Administrarea intracavernoas a unui inhibitor
de Rho kinaz determin relaxarea corpilor cavernoi i creterea presiuniii
intracvernoase. Datele demonstreaz ca sistemul Rho/Rho kinaz este prezent n
perioada de repaos a musculaturii netede a corpilor cavernoi. Inhitorul specific al
sistemului este Y 27632 care produce relaxarea sinusoidelor. Inhibitia Rho kinazei
determin activarea MLC fosfatazei (fosfataza pentru lanurile uoare ale miozine) i
relaxarea sinusoidelor (Mills 2003).
Prostanoizii
Dinamica musculaturii netede a corpilor cavernoi este controlat n sens contractil prin
intermediul PGF2a, PGH2 i tromboxanului A2 care stimuleaz cascada fosfatidul
inozitol- inozitol trifosfat (IP3) (Porst i Buvat 2006, Saenz de Tajeda I. 2004).
Relaxarea sinusoidelor este controlat prin intermediul prostaglandinei E1 (PGE1 i
PGE4 via cAMP) sau prin activarea canalelor de potasiu care determin hiperpolazizarea
membranelor celulare (Lee 1999, cit Andersson 2001). Efectul prostaglandinei E1 se
exercit n principal prin intermediul receptorilor de prostaglandine PgE subtipul 4, care
au maxim concentraie la nivelul corpilor cavernoi Prostaciclina produce relaxarea
snusoidelor mpreun cu FGF prostanoizii controleaz fibroza corpilor cavernoi.
VIP (Vasoactive Intestinal Peptide) este identificabil n fibrele colinergice. Receptorii
pentru VIP 1 i 2 acioneaz prin activarea cascadei de semnalizare proteina G adenilat
ciclaz. In cazul diabeticilor receptorii pentru VIP sau proteinkinaz pot funciona
defectuos. Alte studii demonstreaz c efectul relaxant al VIP asupra corpilor cavernoi
se poate exercita prin intermediul unui mecanism dependent de prostanoizi i/sau de
generarea de NO (Andersson 2001)
Canalel de clor calciu-senzitive si cele sensibile la tensiune sunt importante pentru
meninerea ntinderii fibrelor musculare netede n timpul ereciei.

Corolarul hemodinamicii ereciei

Semnalele emise in cursul stimulrii sexuale determin eliberarea factorilor de relaxare
de natur nervoas i de la nivelul endoteliului penian cu relaxare arteriolar i capilar.
Relaxarea sinusoidelor corpilor cavernoi determin creterea complianei acestora i
umplerea rapid cu expandarea sistemului sinusoidelor.
Plexurile venoase subtunicale sunt astfel comprimate ntre trabeculele relaxate i
albugineea inextensibil determinind ocluzia ntoarcerii venoase. n faza de erecie
complet presiunea din interiorul corpilor cavernoi ajunge la aproximativ 100 mm Hg.
Ulterior intervine contracia muchilor ischio-cavernoi i bulbo-cavernoi care
comprim suplimentar corpii cavernoi crescnd presiunea din interiorul acestora la
cteva sute mm Hg. ceea ce corespunde fazei de erectie rigid (Lue 2000)

Tratamente care rezult din cunoaterea fiziologiei ereciei:

Administrarea de droguri intracavernos:
 - papaverina relaxeaz vasele i musculature sinusoidelor corpilor cavernoi n
calitatea de inhibitor non-selectiv al fosfodiesterazelor PDE 3 si PDE 5;
- antagonistii receptorilor alpha adrenergici:
Fentolamina are afinitatea similar pentru receptorii alpha i beta
adrenergici contracarnd mai ales aciunea catecolaminelor asupra
receptorilor alpha 1 adrenergici. Activitatea sa dureaz normal 30 de
minute ns eficacitatea administrrii acesteia este de 3-4 ore, ceea ce
nseamn c fentolamina implica i alte mecanisme de aciune.
- Timoxamina (moxisilite) ofer siguran deoarece determin rar erecie
farmacologic prelungit i / fibroza corpilor cavernoi, dar este mai puin
activ decit PGE 1.
- PGE1 determin rspuns erectil in 40-70 % dintre cazuri prin metabolizare n
PHEo, mai activ biologic. Inhib parial eliberarea de NA. In asociere cu S-
nitroso-glutation determin rezultate mai bune. Muli subieci nu au
capacitatea de a rspunde la PGE1.
- VIP inhib contractilitatea musculaturii netede a corpilor cavernoi i
faciliteaz erecia n prezena stimulilor specifici erotici. n asocierea cu
fentolamina este la fel de activ ca i combinaia papaverin/fentolamin, dar
nu determin fibroza corpilor cavernoi.
- Calcitonin gene-related peptide crete fluxul arterial i determin relaxarea
sinusoidelor corpilor cavernoi, reducerea ntoarcerii venoase i rspuns
erectil mai important dect PGE1.
- Linsidomine clorhidrat acioneaz prin donarea de NO care induce cascada
guanilat ciclazei.
- nitroprusiatul de sodium nu determin un rspuns erectil eficient, dar determin
hipotensiunea arterial.
Droguri pentru alte administrri dect cea intracavernoas:
Nitratii organici: Nitroglicerina administrat percutanat la nivelul penisului induce
erecie suficient pentru penetraie i este activ i sub form de plasturi.
Prostaglandina E1 administrat transuretral prin intermediul MUSE determin
erectii la 63,7-75,4 % dintre subieci care sunt capabili de act sexual cu penetraie.
Droguri cu administrare oral
Inhibitorii de fosfodiesteraz:
Sildenafil este de 4000 de ori mai activ asupra PDE5 decit pentru PDE3 si de 70
de ori mai putin active asupra PDE4, de 10 ori mai putin active pe PDE6.
Contraindicatia absoluta a inhibitorilor de fosfodiesteraz este administrarea
concomitenta de nitrai.
Ageni care deschid canalelor de potasiu: pinocidul, cromakalim, limakalim,
niconardil. Minoxidilul este metabolizat in ficat in minoxidil NO-sulfat i administrat in
solutie de 1-2 % creste rigiditatea penian.
Antagonitii receptorilor a adrenergici
Yohimbina este antagonist de a2 receptori adrenergici. O treime din cazurile
testate rspund la yohimbin.

Antagonistii de receptori de opioizi

 Naltrexone este mai activ pe serii limitate, fr aciune asupra frecvenei actelor
sexuale, dar cu ameliorarea ereciilor matinale.
Agonitii receptorilor de dopamin
Apomorfina administrat sublingual determin erecii la 58,1 vs 36,6 % pentru
placebo.
Trazodona este un antidepresiv care inhib selective recaptarea serotoninei i crete turn-
overul dopaminei cerebrale. Poate fi asociat cu priapism la subiecii cu funcie sexual
normal i poate fi administrat la depresivi i anxioi.
Agonitii receptorilor de a MSH. Melanotan II este agonist non-selectiv al receptorilor
de melanocortin.

Fiziologia rspunsului sexual feminin

In timpul excitaiei sexuale crete fluxul plasmatic la nivelul organelor genitale
clitoris, labii, vagin, determinnd vasoconstie, angorjarea structurilor i lubrifierea.
Lubrifierea este determinat de creterea fluxului saguin vaginal care determin
transudarea prin muscoasa vaginal a unui fluid care seaman cu compoziia plasmei.
Lubrifierea nu este determinat de secreaia gladelor Bartholin ci este un transudat. n
absena excitaiei sexuale transudatul vaginal se reabsorbit asigurnd simpla umidificare a
vaginului. Calitatea lubrifierii vaginale ca i cantitatea mic de transudat care asigur
umiditatea natural a vaginului scade cu vrsta, deoarece depinde n mod esenial de
calitatea impregnrii vaginale cu estrogeni, care scade dramatic la menopauz. Reaciile
din timpul excitaiei sexuale sunt mediate de fibre care conin VIP, monoxid de azot,
calcitoni gene-related peptide , helospectin. Aceei mediatori determin angorjarea i
alungirea clitorisului, angorjarea bulbilor vaginal i pregtesc dezvoltarea orgasmului.
Nu exist explicaii exacte ale elementelor care determin orgasmul. Clitorisul
este caracterizat drept cel mai dens inervat organ al corpului. Multe femei
experimenteaz orgasmul prin sau numai prin stimulare clitoridian i aceasta implic
integritatea unui arc reflex la care particip parasimpaticul sacrat. S-a demonstrat ns la
femeile cu seciune medular complet posibilitatea de a avea orgasm cu transmiterea
impulsurilor pornite nivelul cervixului vaginal i merg pe fibre din nervul vag ctre
nucleaul tractusului solitar. Centrul unde se produce orgasmul nu este sigur demonstrat:
Studiile MRI demonstreaz activitate crescut la nivelul amigdalei dac orgasmul este
obinut prin stimulare vaginal, dar nu i pentru cel obinut prin expunerea la material
erotic explicit sau indus pur psihologic prin fanteziile sexuale

CICLUL DE RSPUNS SEXUAL

Meritul primelor studii asupra fiziologiei ciclului de raspuns sexual a om apartine

cuplului Masters si Johnson. Studiile acestora au incercat sa raspunda urmatoarelor
intrebari:
Metode ale studiului fiziologiei ciclului de raspuns sexual
subiecti voluntari:
312 barbati si 382 femei heterosexuali si homosexuali
limite de virsta: 18 89 ani
mai mult de 10.000 de cicluri de rspuns sexual complete studiate
studiile preliminarii au fost effectuate asupra celor care lucrau in sexul
commercial: prostituate si prostituati
cei mai multi dintre voluntari au fost selectai din comunitatea academica a
Universitii Washington
variabilele raspunsului fiziologic au fost studiate in condiii de laborator.

echipamente artificiale coitale

penisuri din material plastic cu lumina rece i posibiliti optice de
observaie si nregistrare, ajustabile pentru talia si greutatea celor studiai;
echipamentele artificiale coitale puteau fi controlate electronic de ctre
subieci n ceea ce privete rata i adncimea penetraiei;
observaii directe asupra modificrilor presiunii arteriale, a ratei pulsului, ratei
resiraiei, temperaturii corpului.
 Schematic Sexual Response Cycle

Ciclul de raspuns sexual la femeie

Ciclul de raspuns sexual la barbat

Excitatia la ambele sexe

cresterea ritmului respirator

cresterea tensiunii arteriale
cresterea tonusului muscular (miotonia)
cresterea ratei pulsului (tahicardia)
vasocongesti cutanata ("sex flush")
usoara sau extrema dlatatie a pupilelor (aceasta se intimpla in mod particular
femeilor)
erectia mameloanelor (mai ales prin stimulare directa )

Excitatia la femeie
excitatia care apare ca urmare a stimulilor fizici sau mentali se asociaza cu
urmatoarele modificari fiziologice la femeie:
incepe lubrifierea vaginala in 10-30 secunde.
cele doua treimi superioare ale vaginului expansioneaza .
uterul si cervixul sunt trase in sus ( tinting)
labiile mari se etaleaza si se despart
labiile mici cresc in volum.
clitorisul creste in dimensiuni.
ca urmare a contractiei musculaturii proprii mameloanelor devin erecte
 intr-o stare de excitatie importanta sinul creste in dimensiuni

Excitatia la barbat

tumescent si erectia penisului

emisia fluidului preejaculator
ascensiunea testiculelro
tensiunea si ingrosarea scrotului

Flush-ul sexual

vasocongestia fetei apare in toate cele patru faze de raspuns ale ciclului sexual la.
50-75% dintre femei si 25% dintre barbati
un grad marcat de vasocongestie poate fi predictibil pentru intensitatea
orgasmului care va urma.
Femeie: se dezvolta peter oz ;a nivelul sinilor, torsului, fetei, miinilor, palmelor si
picioarelor si posibil lanivelul intregului corp. Vasocongestia determina aspectul
inchis la culoare a clitorisului si peretilor vaginali in timpul excitatiei sexuale.
Barbatul dezvolta flush mai putin intens deci femeile, tipic acest flush apare la
nivelul abdomenului superior si se raspindeste de-a lungul pieptului, gitului, fetei,
fruntii, la nivelul spatelui si uneori la nivelul umerilor si a antebratelor
Flushul sexual dispare tipic imediat dupa orgasm, dar poate uneori sa dureze ]ina
la doua ore si uneori este concomitant cu o transpiratie intense

Mecanismul vasocongestiei
Perioada refractara:
pierderea susceptibilitatii la alta stimulare imediat dupa orgasm
dispaitia vasocongesiei
exista o mare variabilitate a perioadei refractare care este de[endenta ca durata de
virsta

Autostimularea la femeie:
stimularea directa a glandului clitoridian este rara.
stimularea se face la nivelul ariei pubisului si a muntelui lui Venus
stimularea are loc in timpul intregii experiente orgasmice
sunt uzuale orgasmele multiple

Autostimularea la barbat
este preferata stimualrea glandului
exista variatii importante individuale in ceea ce priveste gardul si presiunea de
stimulare
preputul este rareori retractat la barbatii care nu sunt circumcisi
rapiditatea cu care se executa stimularea creste in faza de paltou tardiva
 stimularea este oprita in cursul ejacularii

Fluidul preejaculator
Sursa glandele Cowper (bulbo-uretrale)
neutralizeaza pH acid al uretrei ( acid din cauza urinii)
Lubrifiaza pielea de la nivelul preputului
poate contine spermatozoizi
poate contine HIV

The Physiologic Take Home

The parallels in reaction to effective sexual stimulation emphasize the
physiologic similarities in male and female responses rather than the differences.
Aside from obvious anatomic variants, men and women are homogeneous in their
physiologic responses to sexual stimuli. M & J, 1966
The psychological responses may be much less homogeneous, however.
Paralelismul in reactiile la stimularea eficienta sexuala intre barbate si femei
sibliniaza similaritatile fiziologice intre raspunsul sexual al femeilor si barbatilor mai
mult decit diferentele. In afara diferentelor evidente anatomice intre barbate si femei,
acestia sunt omologi in ceea ce priveste raspunsul fiziologic la stimualii sexuali
Masters si Johnson 1066
Raspunsul psihologic este totusi mi putin omolog.

Descriere detaliata a ciclului de raspuns sexual dupa Masters si Johnson

Ciclul de raspuns sexual la barbat

Reactii genitale
 Faza de Faza de platou Faza de orgasm Faza de
excitatie rezolutie
Penisul Aparitia rapida a Cresterea Initial apare Detumescent se
erectiei care poate circumferintei senzatia de fara produce in doua
fi pierduta pentru penisului la nivelul intoarcere legata etape: initial se
ca apoi sa apara la zonei coronale si de emisia produce o pierdere
stimulare modificarea lichidului seminal rapida a congestiei,
prelungita. erectia inconstanta de din veziculele desi penisul poate
poate fi suprimata culoare a zonei seminale in bulbul ramina inca marit
in aceasta faza cu coronale a uretral care se ca dimensiuni, apoi
usurinta prin glandului destinde. acesta se produce
aparitia unui stimul senzatie este cu atit detumescenta lenta
non-sexual mai voluptioasa cu cu revenirea la
cit cantitatea de normal.
lichid seminal este detumescenta este
mai mare. Apar mai rapida daca
apoi contractii barbatul se scoala
expulsive care imediat din pat, se
survin pe toata spa, atc si mai lent
lungimea uretrei daca penisul
peniene care ramine invagin
survin la interval dupa consumarea
de 0,8 sec. Dupa orgasmului
primele 3-4
contractii acestea
se raresc ca
intensitate si
frecventa si forta
expunsiva, unele
contractii mici
putind pesista mai
multe secunde
Scrotul Tensiuninea si Nu se constata Nu se constata Pierderea rapida a
ingrosarea reactii particulare reactii particulare aparentei
tegumentului congestive a
scrotal, aplatiarea scrotului si
si elevarea sacului reaparitia
scrotal aspectului
plicaturat a
tegumentului
scrotal. Uneori
aceasta reactie
poate fi intirziata
Testiculele Ridicarea partiala a Cresterea cu 50 % Fara reactii Reducerea
testiculelor catre a volumului particulare volumului
perineu gratie testicular fata de testicular
contractiei starea nestimulata; determinate de
cordoanelor Ridicarea vasocongestie si
spermatice testiculelor in coborirea
pozitie foarte inalta testiculelor , reactii
si placarea care pot fi rapide
 testiculelor pe sau lente in functie
perineu este de lungimea fazei
patognomonica de platou.
pentru iminenta
orgasmului.

Ciclul de raspuns sexual masculin: reactii extragenitale

Faza de Faza de platou Faza de orgasm Faza de

excitatie rezolutie
Hiperventilatia Fara nici o reactie Aparitia reactiei de Ritmul rspirator Disparitia
hiperventlatie la ajunge la 40 hiperventilatiei in
sfirsitul perioadei respiratii/min. faza refractara
de platou intensitatea si
durata
hiperventilatiei
indica intensitea
orgasmului
Tahicardia Ritmul cardiac Ritmul inregistrat Ritmul inregistrat Revenirea la
creste parallel cu este de 100-175 este de 110-180 normal
tensiunea sexuala batai/min. batai/min.
independent de
modul de stimulare
Presiunea Cresterea presiunii Cresterea presiunii Cresterea presiunii Revenire la normal
sanguina arteriale este arteriale sistolice sistolice cu 40-100
paralela cu cu 20-80 mm Hg si mm Hg si a
tensiunea sexuala a presiunii diastolicei cu 20-
independent de diastolice cu 10-40 50 mm Hg.
modul de stimulare mm Hg.
Reactia de Fara reactie Fara reactie Fara reactie Reactie de
sudoratie sudoratie
involuntara si
inconstanta general
limitata la plante si
miini.

Faza de Faza de platou Faza de orgasm Faza de

excitatie rezolutie
Sinul Erectia Erectia Fara schimbari Involutia erectiei
mamelonelor est mameloanelor si mameloanelor care
inconstanta si turgenscenta poate fi prelungita
poate fi raportata si inconstanta a
in faza e platou sinului
Roseate flush- Fara reactie Aparitia unei Eruptie bine Disparitia rapida a
ul sexual eruptii maculo- stabilita ca eruptiei in ordinea
papulara la sfirsitul importanta in inverse aparitiei
fazei poate fi functie de calitatea sale
inconstanta, incepe orgasmului care
di epigastru si se apare la 25 %
intinde pe fata dintre cazuri
anterioara a
gitului. toracelui,
pe frunte, uneori
pe umeri si
antebrate
Miotonia Tensiunea Ultima cresterea a Pierderea Miotonia poate
musculaturii tensiunii controlului persista rar mai
voluntare, punerea musculaturii voluntary, mult de 5 min in
in evidenta a voluntare si contractii aceasta faza darn u
tensiunii involuntare, involuntare si dispare atit de
involuntare a contractii spsodcie spasm ale grupelor rapid ca alte
musculaturii ale muschilor musculare , spasm modificari de
( ridicarea faciali, abdominali caspo-pedal exemplu cele
testiculelor, si intercostali datorate
cresterea tensiunii vasocongestiei
musculaturii
abdominale si
intercostale
Rectul Fara reactii Contractii Contractii Fara modificari
voluntare a involuntare a
sfinterului anal ca sfincterului anal
tehnica de crestere care se succed la
a stimularii interval de 0,8 sec.
( inconstant)

Ciclul de raspuns sexual la femeie

Reactii genitale

Faza de Faza de platou Faza de orgasm Faza de

excitatie rezolutie
Clitoris Reactie de Corpul Fara modificari Revenirea la
tumescenta a clitoridian, , pozitie normala 5-
glandului glandul si gluga isi 10 secunde dupa
clitoridian, crestere modifica pozitia oprirea
determinate de reliefata si se contractiilor
vasocongestie a ascund sub simfiza platformei
corpului pubiana orgasmice,
clitoridian, detumescenta lenta
alungirea glugii si disparitia
clitorisului vasocongestiei
Vagin Aparitia lubifierii Dezvoltarea Contractile Detumescenta
 vaginale la 10-30 platformei platformei rapida a platformei
secunde dupa orgasmice la orgasmice se orgasmice ,
debutul stimularii, nivelul treimii produc la interval replicaturarea
independent sub ce externe a canalului de 0,8 sec. si apar peretilor vaginali,
forma, extinderea vaginal , ultima de 5-12 ori, dupa a revenirea la normal
si destinderea crestere in lungime treia pina la a a coloratiei
canalului vaginal , si largime a sasea contractie, peretilor vaginali
modificarea colorii canalului vaginal intervalele intre care poate avea loc
vaginului mergind contractii devin in 10-15 minute
de la coloarea rosu mai mari si
violaceu normala intensitatea acestor
la o culoare mai contractii diminua
inchisa
Marile labii La multipare Ultima angorjare Multipare: fara Multipare;
cresterea prin prin vasocongestie reactie involutia
vasocongestie a a marilor labii care Nulipare: fara vasocongestiei
diametrului si depinde de gradul reactie labiale
uosara miscare de varicozitati a Nulipare: revenirea
laterala care acestora ( la la grosimea
desparte marile multipare) normala si pozitie
labii de pe linia Nulipare: labile mediana
mediana pot fi intens
Nulipare: angorjate prin
aplatizarea, singe venos in
separarea si timpul unei faze
ridicarea antero- prelungite
laterala a labiilor
care se departeaza
de orificiul vaginal
Micile labii Ingrosarea si Modificare de Fara reactie Coloratia labiilor
expansiunea coloratie foarte se modifica de la
micilor labii intense, care merge rosu viu sau rosu
alungeste canalul de la risu viu la inchis la roz
vaginal cu aprox. 1 rosu inchis. deschis in 10-
cm. Aceasta reactie de 15sec. diminuarea
piele sexuala este volumului labiilor
patognomonica prin disparitia
pentru apropierea vasocongestiei
orgasmului.
Glandele Fara modificari Secretie a 1-2 Fara modificari Fara modificari
Bartolin picaturi de
substanta mucoida
care participa la
lubrifierea
suplimentara a
canalului vaginal
in timpoul unui
coit prelungit
Uterul Ridicarea partiala Ridicarea completa Contractii ale Beanta orificiului
a uterului in a uterului in corpului uterin continua pentru
pozitie superioara marele bazin, care incep de la 20-30 minute.
si anterioara, ridicarea corpului nivelul fundusului revenirea
dezvoltarea produce o cresta in si se termina la uteruluidin pozitie
excitabilitatii plan median a nivelul inalta in pozitie
uterine vaginului, segmentului normala in micul
 cresterea inferior,intensitatea bazin, colul cade in
excitabilitatii contractiilor este in cavitatea seminala
corpului uterin functie de
intensitatea
exprientei
orgasmice. La
multipare volumul
uterin creste cu 50
%.

Ciclul de raspuns sexual la femeie: reactii extragenitale

faza de Faza de platou Faza de orgasm Faza de

excitatie rezolutie
Hieprventilatia Fara reactie Aparitia unei Ritmul respirator Disparitia
reactii la sfirsitul este superior la hiperventilatiei la
fazei 40./min indicind debutul fazei
gradul de tensiune
sexuala
Tahicardia Ritmul cardiac Ritmul cardiac Ritmul inregistrat Revenirea la
creste pralel cu inregistreaza 100- merge dela 110 la normal
 tensiunea sexual si 170 batai /min 180 batai/min si un
este independent ritm cardiac
de modul de superior reflecta
stimulare mai intens gradul
experientei
orgasmice la
femeie decit la
barbat.
Presiunea Cresterea acesteia Cresterea presiunii Cresterea presiunii Revenire la normal
arteriala este direct sistolice cu 20-60 sistolice cu 30-80
proportionala cu mm Hg. si a mm Hg si a
tensiunea sexuala diastolicei cu 10- presiunii diastolice
independent de 20 mm Hg. cu 20-40 mm Hg.
modul de stimulare
Reactia de Fara reactie Fra reactie Fara reactie Adesea aparitia
sudoratie unei pelicule de
sudoare care nu
este legata de
gradul de activitate
fizica

Ciclul de raspuns sexual la femeie : reactii extragenitale

Faza de Faza de platou Faza de orgasm Faza de

excitatie rezolutie
Sinul Erectia Turgescenta Fara modificari Detumescenta
mameloanelor, mamemlonului, rapida a sinului, si
aparitia evidenta si cresterea in erectiei
extinsa a retelei continuare a mameloanelor,
venoase, volumului sinului, diminuarea lenta
tumescenta angorjarea vizibila de volum a sinului
areolara, cresterea a areolelor si revenirea la
volumului sinului normal a retelei
venoase
Roseata sexuala Aparitia unei Roseate bine Gradul de roseate Disparitia rapida a
eruptii maculo- dezvoltata care este direct rosetii sexuale in
papulare la sfirsitul uneori se poate proportional cu ordine inverse a
fazei, initial la intinde la nivelul intensitatea aparitiei
nivelul corpului la sfirsitul experientei
epigastrului, apoi fazei orgasmice la 75 %
cu extensie la sin dintre femei
Miotonia Tensiunea Continuarea Pierderea Miotonia persista
musculturii crestererii tensiunii controlului rar peste 5 minute
voluntare , punerea musculaturii voluntar, contractii in aceasta faza
in evidenta a voluntare si involuntare darn u dispare atit
temsiunii involuntare, spasmodice a de rapid precum
musculaturii contractii diferitelor grupe reactiile
involuntare, semispasmodice a musculare vasocongestive
expansiunea musculaturii
peretelui vaginal faciale,
tensiunea abdominale si
musculaturii intercostale
intercostale si
abdominale
Rectul Fara reactie Contractii Contractii Fara modificari
voluntare a involuntare ale
sfincterului ca sfincterului cre
tehnica stimulativa survinsimultan cu
cele ale platformei
orgasmice

ORGASMUL
Zwang: iluminare constienta asupra unei placeri fara echivalent

Neurofiziologie:
Probabil are loc la nivelul sistemului limbic: amigdala
La nivelul vaginului au fost descrisi corpusculii orgasmici care ezulta probabil din
depolimerizarea glicoproteinelor locale

Orgasmul masculin:
Initial barbatul percepe emisia respective trecerea lichidului spermatic din
veziculele seminale in bulbul uretral, distensia bulbului uretral determina o senzatie
placuta cu atit mai mare cu cit cantitatea de lichid seminal este mai importanta.
Cantitatea de lichid seminal depinde de androgeni si in consecinta aceasta senzatie
este mai puternica la tineri si scade cu virsta.
Orgasmul propriu zis este simultan dar diferit de ejaculare, senzatia de placere fiind
determinate de contractiile care au loc de-a lungul uretrei.
10 % dintre barbati pot avea orgasm multiplu

Orgasmul feminin:

Orgasmul clitoridian: senzatia pare sa se transmita prin intermediul nervilor rusinosi.

Freud afirma ca este forma imatura a orgasmului in vreme ce Masters si Johnson
considera ca orgasmul clitoridian sic el vaginal sunt oarecum echivalente si important
este ca femeia sa inteleaga acest lucru pentru a nu se simti frustrata daca are numai
orgasm prin stimulare clitoridiana. Acest orgasm este scurt, ca o descarcare electrica
63 % dintre femei au orgasm clitoridian si necesita stimulare clitoridiana inainte si in
timpul penetratiei vaginale pentru a atinge orgasmul.
35 % dintre femei au orgasm vaginal dupa stimularea clitoridiana.
Orgasmul vaginal : senzatia pare sa se trasmita prin intermediul nervilor pelvici.
Aparitia sa este legata de stimularea punctului G ( descoperit de Grafenberg care este
o zona situate pe peretele anterior al vaginului, la aproximativ 5 cm de intrarea in
vagin. Acest orgasm se insoteste uneori de senzatia de eliminare a unui fluid si chiar
eliminarea de fluid ceea c ear fi ejacularea feminine.Acest gen de reactie nu a fost
descries de catre Masters. Orgasmul vaginal este mai prelungit si lasa femeii o
senzatie de liniste si relaxare completa.
Orgasmul uterin este o forma rara a orgasmului si se asociaza cu manifestari
specifice: un inspir lung urmat de expir scurt, strigat characteristic

1 % dintre femei au orgasme multiple

 Semnificatia sociologica a orgasmului feminine:
- orgasmul feminin poate fi independent de contactul penis-vagin
- orgasmul feminin este independent de reproducere
- constientizarea aceastei realitati a stat la baza ritualurilor de mutilare
sexuala, excizia si infibulatia care au rolul de a elimina clitorisul ca
element stimulabil sexual.

Rspunsul sexual feminin este complex i mai puernic influenat hormonal dect
se credea. Concepiile mai vechi puneau accentul asupra elementului psihogen, legat de
dispoziia femeii, contextul relaiei i mai puin pe impregnarea hormonal.
Studiile recente au demonstrat rolul estrogenilor ovarieni i androgenilor de
origine adrenal i ovarian n excitaia sexual feminin. Femeile aflate n perioad de
activitate genital prezint fluctuaii ale dispoziiei de a se angaja sau de a iniia actvitatea
sexual n funcie de fazele ciclului ovarian. Cele mai multe afirm o cretere a excitaiei
sexuale n perioada periovulatorie i unele afirm c administrarea de contraceptive orale
care anuleaz flucutaiile naturale ale estrogenilor determin anularea acestor iniiative
sau scad dorina sexual n ansamblu.
Femeile aflate la menopauz prezint att deficit de estrogeni ct i de androgeni.
Dorina i rspunsul sexual sunt ambele influenate de androgeni i de estrogeni i n
aceste condiii dorina i calitatea rspunsului sexual, inclusiv a orgasmului sunt negativ
infleunate de menopauz. Nu numai aspectele psihologice contribuie la aceast
deteriorare a funciei sexuale feminine dup menopauz. Atrofia vulvo-vaginal inerent
defictului estrogenic determin deficit de lubrifiere, durere la contactul vaginal, iar
calitatea orgasmului este diminuat.
Administrarea terapiei hormonale de substituie cu estrogeni naturali sau a
tibolonului, un hormon cu aciune estrogenic i androgenic amelioraz evident calitatea
vieii sexuale feminine la menopauz. Nu sunt neglijabile problemele psihologice pe care
menopauza le determin: sentimentul de pierdere a femininitii i atraciei, apariia unor
maladii cronice: diabet, boli cardiovasculare agraveaz tulburrile sexuale feminine n
postmenopauz.

DISFUNCTIA ERECTILA
MASCULININ ETIOLOGIE INVESTIGATII
DEFINITIE
Incapacitatea persistenta de a obtine sau mentine o erectie pentru o performanata sexuala
adecvata (Feldman 1944)Incapacitatea de a obtine sau mentine o erectie pentru actul
sexual

Impotenta:
sens strict: disfunctia erectila
sens larg: - disfunctie erectila
- ejaculare precoce
- tulburare de libodo, avestiunea sexuala
 - tulburare de ejaculare
- tulburare de orgasm
Epidemiologie
Mc Carthy: 50 % DE, ejaculare prematura, inhibitia
dorintei
Bancroft 1984: dintre cuplurile cu probleme sexuale:

barbatii: 45 %
femeile: 48 %
ambii parteneri: 7 %
KINSEY 1940
la 30 ani: < 1 %
la 45 de ani <3 %
intre 45-55 ani: 6,7 %
la 65 de ani: 25 %
la 80 de ani: 75 %

Feldman 1994:
barbati intre 40-60 ani: 52 % din care:
usoare: 17 %
moderate: 25,2 %
completa: 9,6 %

Disfuncia erectil etiologie

FACTORI LOCALI

malformatii congenitale

traumatisme: rupturi uretrale: 46 %

maladia La Peyronie inclusiv fibroza subclinica

insuficienta veno-ocluziva congenitala, traumatica

VASCULARA

arteriogenica:
- ATS - peste 50 de ani: explorarea ATS
- Anevrismectomia, grefele vasculare, angioplastiile
- Arteriopatii periferice
 - Sclerodermia

venoocluziva
- prin fuga venoasa

NEUROGENA
Traumatisme accidentale sau chirurgicale
- suprasacrale: 5-8 %
- infrasacrale: 60-80 %
- disectia ganglionilor retroperitoneali
Alte boli neurologice:
- epilepsia temporala
- AVC - 85 %
- malformatii vasculare: 50 %
- scleroza multipla: 50 %
- sindromul de atrofie sistemica: 96 % - 38 % debut
- Alzheimer: 53 %
- SIDA- neuropatie autonima:
- ciclism de performanta: 29 %

IATROGENIA - INTERVENTII CHIRURGICALE

amputatie abdomino-perineala rectala: 59 %
interventii conservatoare pentru adenom periuretral
- accentuarea DE anterioare: 23 %
- DE completa: 10 %
interventii pentru cancer de prostata: 34-83 %
iradiere pentru cancer de prostata: 26 %
implante de 125-I pentru cancer de prostata: 10% - 62 % - 70,3 %
tratament multimodal- variabil

IATROGENIA defecte de comunicare sau de apreciere a importantei problemei

pentru cuplu

TOXICA:

Droguri recreationale: marijuana, cocaina

Alcoolul: 54 % dintre etilici, 75 % dintre cei

asistatati in programele de
psihoterapie
Tutunul

PSIHOGENA
educatie restrictiva, ortodoxie religioasa
experiente sexuale traumatizante reale sau imaginare: tabu incest
istoric de dominanta familiala materna sau paterna
 anxietatea de performanta si atitudinea de spectator
false asteptari-dublul standard- modelul fantezist al penisului
evolutia progresiva a ejaculatorului precoce
tulburari de identitate sexuala larvate
deviatii sexuale larvate
personalitate anhedonica
lipsa educatiei sexuale
probleme legate de virsta - sindromul vaduvilor
in sistemul familial- lipsa de atractie a partenerei, modificari ale
raporturilor de putere
lipsa abilitatii si interesului partenerei
incapacitatea de a fuziona dragostea cu dorinta fizica

FORME MIXTE : medicatie, depresie, stress

diabet: neuropatie, cresterea tonusului musculaturii CC

IRC:
- hipogonadism clinic manifest
- hiperprolactinemie
- transplant renal: 75 %
- eritropoetina amelioreaza DE

Insuficienta hepatica cronica: ciroza etilica - 70 %

Boala pulmonara obstructiva cronica: 30 %
Priapism- thalasemia: 11 %
Bruceloza: 70 %

Disfunctia erectila forme mixte organica-psihogena

Factorul psihogen este aproape intotdeauna prezent in DE organica:
Afectiuni vasculare: teama de agravare a afectiunii, atitudiena hiperprotectiva sau
de neglijare a partenerei
Boli vaculare periferice: durere, dificultatide mobilizare
Boli pulmonare cronice: dispneea, reducerea capacitatii de effort, reducerea
testosteronului datorata hipoxiei, necesitatea adoptarii de pozitii care sa reduca
efortul si dispneea
Diabet: neuropatie, tulburari vizuale, depresie, reducerea respectului de sine
Artrita: reducerea capacitatii de mobilizare si depresie accentuata de tratamentul
cu glucocorticoizi
Obezitatea: deteriorarea imaginii proprii, reducerea oportunitatii de gasire a
partenerei, autoizolare.

DISFUNCTIA ERECTILA
EXPLORARE
S H I M - SEXUAL HEALTH INVENTORY FOR
MEN
INVENTARUL SANATATII
 SEXUALE A BARBATULUI

I I E F - INTERNATIONAL INDEX of
ERECTILE FUNCTION
INDICELE INTERNATIONAL AL
FUNCTIEI ERECTILE
Date clinice
Scala de durata a disfunctiei erectile:
- tulburare ocazionala a dorintei si sau satisfactiei
- Tulburare ocazionala care se repeta in aceleasi circumstante
- Tulburare electiva ( infidelitate)
- Dificultati cronice, de durata cu caracter intermitent sau permanent
- Disfunctie erectila primara aparuta in adolescenta sau postpubertar

Prezenta sau absenta tumescentei nocturne si matinale:organic /functional

1. Dorinta de masturbatie si rezultatele acesteia
2. Probleme ale partenerei: lubrifiere, orgasm, dispareunie
3. Stabilirea tipului de personalitate pentru o prima evaluare a initierii sau nu a
demersului de investigare si terapeutic: inteligenta sexuala?
4. In ipoteza unei terapii sexuale: stabilirea dorintei potentiale a partenerei de a se
implica sau nu in programul de terapie sexuala

Medicatie care creste riscul DE

hipoglicemiante orale: 26 %
antihipertensive: 14 %
vasodilatatorii: 36 %
subiecti supusi altor terapii: 9,6 %

Alti factori de risc:

exprimarea moderata a furiei si agresivitatii: DE: 19 - 35 %
exprimarea dominantei si tendintei de control: 9,6 - 7,9 %
alte: chirurgia vasculara, boli neurologice, priapismul, hipo si
hipertiroidia, hipocorticismul, conflictele familiale, divort,
infidelitate, sindromul vaduvilor
anxieteta de performanta, decesul partenerei
ciclismul de performanta sau recreativ

EXAMENUL CLINIC:
GENERAL
SEXUALIZARE
NEUROLOGIC: sensibilitate, reflex cremasterian
 TUSEU RECTAL: reflex bulbo-cavernos, tonus sfincter rectal, prostata

SCREENING: tumescenta nocturn

1944 Ohlmeyer, Brilmayer si Hulstrug
1953: Aserinsky, 1865: Aserinsky si Kleitmann
REM : activarea emisferului non-dominant
TN: 13-15 ani: durata totala: 191 minute / 6 ori pe noapte
70-79 ani: durata totala : 96 minute / 3,4 ori pe noapte
Se determina: la nivelul bazei penisului si retrocoronal: normal : + 81 100 %
Se asociaza cu nivelul androgenilor si al dorintei sexuale
TN + REM + EEG
Erectiile la stimuli erotici nu se asociaza constant cu nivelul androgenilor
Bucking pressure: > 100 mmHg traduce rigiditatea compatibila cu penetrarea
Eficienta metodei de diagnostic: 77,8 88.9 %

TESTUL ERECTIEI FARMACOLOGICE

PAPAVERINA 20,40,60,80 mg
Pg E1: 20 microg, phentolamina: 10 mg
Lisidomine clorhidrat (donator de NO)
INTERPRETARE
DEBUT: 5- max 10 minute
GRADUL ERECTIEI:
I : erectie la radacina penisului
II : tumescenta completa
III : erectie compatibila cu penetrarea ( rigida)

Incidente: erectia farmacologica prelungita si priapismul

Tratament medical: Sectral 200-400 m

Terbutelina: 5 mg repetat de maximum 3 ori
Urologic: injectare intracavernoasa de fenilefrina, adrenalina
Aspirarea /stoarcere a corpilor cavernosi + bandaj compresiv
Shunt
 INVESTIGATII VASCULARE
- determinarea presiunii sanguine peniene
- index penis/brat (PBI)
- normal > 90
- < 0.6 : predictibilitate pentru DE arteriogena: 91 %
- 0.6 - 0.75 incert
- Doppler Duplex : pentru artere inainte si dupa ICI,modificarea calibrului arterial,
determinarea velocitatii peak sistolic si a minimului diastoloc dupa ICI,
calcularea indicelui de rezistivitate
- Cavernosometria si cavernososgrafia

INVESTIGATII NEUROLOGICE
- BIOTESIOMETRIA
- Viteza de conducere a nervului dorsl al penisului
- Stimularea electrica a NDP = EMG pentru muschiul bulbocavernos
- stimularea electrica a NDP + EEG pentru potentiale evocate corticale = deficit
senzorial

INVESTIGATII HORMONALE
- Testosteron
 - Prolactina
- LH/FSH
- TSH/T4

INVESTIGATII BIOCHIMICE
Glicemie
- bilant lipidic
- uree/creatinina

EVALUAREA STATUS-ULUI PSIHOLOGIC SI EMOTIONAL

- PERSONALITATE OBSESIVA:ejacularea pematura, lipsa unei partenere
complemetare, teama de a nu putea controla actul,teama de a avea probleme,
predispus la dezvoltarea anxietatii de performanta
- PERSONALITATEA NARCISISTA: se iubeste mai mult pe sine
- PERSONALITATEA PARANOIDA: teama de pesecutie, ignora adevarata cauza
a unei relatii falimentare
- PERSONALITATEA SCHIZOIDA: incapabil de fuziunea sex/dragoste si de a se
implica emotional in relatie, orgasm anesteziat
- PERSONALITATEA DEPRESIVA: fara respect de sine, cu tendinta de a se
autoexclude dintr-o relatie sexuala

CONDITIONERI PERIFERICI
SILDENAFIL
VARDENAFIL
TADALAFIL
AVANAFIL

Utilizare cu success a inhibitorilor de PDE 5:

DE psihogena, diabet, neuropatii, traumatisme spinale, depresie minora, spina
bifida
Noi directii de utilizare :
la subiecti cu dializa cronica peritoneala
cancer de prostata operat
insuficienta renala in stadii terminale
transplantati (nu interfereaza cu terapia imunodepresiva)
cresterea nivelului de satisfactie la subiectii cu proteze peniene
cresterea nivelului de satisfactie la cei tratati cu ICI, MUSE
atentie la posibilitatea de tahifilaxie la 2 ani cresterea dozei sau abandon
20 %

Contraindicatii pentru protezare

dializati cronic
imunodeprimati
la cei care urmeaza sa primeasca grefa renala cu precautie
Functionare:la 3 ani 91, 2%, la 5 ani 86,2 %
Nefunctionale: 8,4 %

EJACULAREA PREMATURA
DEFINITIE
DIFICILA:
nu exista date epidemiologice asupra duratei perioadei de latenta la subiectii care
se considera normali Waldinger MD , 2002
sub aspect biologic ejacularea prematura nu este inadecvata, exceptind forma
ante portas, Din momentul intromisiunii problema ejacularii devine din una
biologica una interpersonala Munjack 1987
Este o problema de timp?
Kinsey arata ca 75 % dintre barbati ejaculeaza la apoximativ 2 minute de la intromisiune
cit. Munjack 1987
DSM III:
Criterii pentru definirea ejacularii premature
 Ejaculare persistenta sau recurenta cu stimulare minima inainte, in timpul sau in
scurt timp dupa penetratie sau inainte ca persoana sa o doreasca. Clinicianul
trebuie sa ia in considerare factorii care afecteaza durata fazei de excitatie de tipul
virsta, noutatea partenerului sexual, alte situatii, sau frecventa recenta a activitatii
sexuale
Tulburarea cauzeaza disconfort marcat si dificultati interpersonae
Ejacularea prematura nu este datorata in exclusivitate efectelor unei anumite
substante Seftel AD, Althof SE:
Masters si Johnson 1970 definitia Fundatiei
Definitia trebuie efectuata in termeni socio-culturali in care se iau in consideratie
necesitatile partenerei si nu in termeni cronologici
Situatia in care barbatul nu-si poate controla ejaculare astfel incit sa asigure
satisfactia partenerei in 50 % dintre actele sexuale. In cazul in care partenera este
anorgasmica din alte motive decit ejacularea prematura a barbatului definitia nu
este valabila
Majoritatea femeilor corect stimulate ajung la orgasm in 2-8 minute dupa
penetratie, dar foarte putine reusesc sa atinga orgasmul intr-un minut sau mai
putin, in acesti termeni, un barbat care ejaculeaza in mai putin de un minut este
sigur un ejaculator precoce

CLASIFICARE
Cooper 1993:
1. Primara care se manifesta de la debutul activitatii sexuale si se asociaza cu un
nivel important al anxietatii
2. Secundara se asociaza sau evolueaza catre disfunctii erectile si este mai putin
asociata cu anxietatea
Orzurk 1997:
1. Primara : 22,7 % fuga venoasa, 9 % asociata cu DE mixta
2. Secundara : 39,1 % fuga venoasa, 8,6 % insuficienta arteriala
PREVALENTA
Nathan 1986:
Barbat:
Inhibitia excitatiei sexuale : 10 20 %
Inhibitia dorintei : 1-15 %
Ejaculare prematura: 35 %
inhibitia orgasmului: 5 %
disfunctii sexuale: 31 %
dificultati de exictatie: 10-20 %
ejaculare prematura: 30 %
Waldinger 2002:
ejaculare prematura: 4-39 %
ETIOPATOGENIE
Masters si Johnson 1975: ejacularea prematura comportament invatat in timpul
dezvoltarii psihosexuale
Remarca caracterul familial al problemei:
 in trecut primele tentative coitale se consumau cu prostituate care erau
multumite ca partenerii sa ejaculeze cit mai repede
ulterior baietii au avut posibilitatea de a avea relatii cu partenere din
anturaj , dar in circumstante care favorizau deasemeni ejacularea
prematura: pe bancheta din spate a masinii, in dormitor cu teama de a fis
surprinsi de parinti
practicarea heavy petting pina foarte aproape de ejaculare, cu aparitia
acesteia imediat ce barbatul se aseza in pozitie superioara. Nevoia de a ajuta
la eliberarea tensiunii barbatului fara a se interesa de situatia partenerei
sporeste riscul
practicarea coitului intrerupt ca metoda contraceptiva de catre cupluri,
vaginul fiind utilizat numai pentru a constitui ultimul si cel mai important
stimulator al placerii barbatului
eliberarea barbatului fara a se lua in considerare situatia femeii, sau chiar
incurajata de aceasta este consecinta dublului standard
Munjack 1987:
Ejacularea prematura ca fenomen psihogenic este intermitenta si selectiva.
Alte cauze: neurologice, prostatice,
EP primara care apare de la primele contacte. Subiectii au un nivel de
excitabilitate normal sau crescut , un grad important de anxietate si sunt
perfectionisti.
Unii sunt ejaculatori precoce antrenati prin acte masturbatorii in timpul carora
din cauza sentimentului de vina sau teama se straduie sa ejaculeze cit mai curind
posibil.
Situatii clasice care incurajeaza ejacularea prematura:
Sexul pe bancheta din spate
Sexul cu prostituate care sunt interesate doar ca sa ejaculaze clientul
Sexul rapid de teama parintilor
In general nu sunt situatii menite sa creeze senzatia de relaxare, de apreciere a prezentei
partenerei, de apreciere exacta a nevoilor partenerei
In alte cazuri ejacularea prematura primara nu recunoaste nici una dintre cauzele
mentionate
Waldinger 2002 ipoteza pragului de ejaculare:
Studiile de neurofiziologie si genetica sugereaza existenta unui prag pentru timpul de
latenta al ejacularii intravaginale.
Acest prag este definit de tonusul receptorilor 5HT-2C
Pragul scazut este legat de tonusul scazut al receptorilor 5HT-2C ejaculare prematura
Pragul inalt este legat de tonusul crescut la receptorilor 5HT-2C ejaculare tardiva
Anumiti inhibitori selectivi ai receptorilor de 5 HT cresc pragul stimulind receptorii
5 HT-2C. Raspunsul la SSRI este individual si probabil genetic determinat

TRATAMENT
PSIHANALIZA: incercarea de a rezolva conflicte sau ostilitatea inconstienta fata de
femeie care deriva din dezvoltarea psihosexuala din copilarie
TERAPIA SEXUALA: cea mai frecventa optiune a sexologilor (lawrence 1992)
Tehnica Semans: stop/start
Tehnica de squeezing Masters si Johnson, combinata cu sensate focus
Asociatii intre diferitele tehnici
TERAPIA SEXUALA
Masters si Johnson 1970
1.
pozitie de stimulare relaxanta
aplicarea stimularii genitale prin orice mijloc cu care cuplul este de acord; se
elimina astfel principiul nu ma atinge
aplicarea squeezing-ului in momentul in care barbatul semnaleaza iminenta
ejacularii cu degetul mare plasat pe zona ventrala a penisului si celelalte doua
degete deasupra si sub santul coronal. In cazul in care femeia are anumite
retincente asupra presiunii prea mari aplicare, barbatul isi va plasa degetele
deasupra celei ale partenerei si va efectua el insusi presiunea pina la descurajarea
erectiei.
presiunea , pina la limita durerii, se aplica timp de 3-4 secunde. Barbatul poate
pierde pina la 30 % din erectie. Femeia va stepta 30-60 secunde pentru ca apoi sa
reia stimularea
metoda se bazeaza mult pe exprimarea directa a senzatiilor si ameliorarea
comunicarii intre parteneri, care aduce un plus de incredere cuplului
2. aplicarea metodei in conditiile mentinerii penisului in vagin, dar fara sa se solicite
ejacularea, cu femeia in pozitie superioara
penisul este mentinut in vagin fara miscari, daca barbatul simte nevoia de a
ejacula femeia aplica tehnica de squeezing
3. autorizarea miscarilor din partea partenerei in pozitia cu femeia deasupra
4. aplicarea pozitiei laterale in care barbatul are sansa unui maxim control asupra
ejacularii. Toate actele sexuale vor fi precedate de un preludiu corespunzator si de
aplicare de 2-3 ori a squeezing-ului
5. cuplul poate reveni la pozitiile cu care este obisnuit
6. intermitent cuplul va reveni la exercitiile de squeezing
Masters si Johnson de pronunta impotriva incuajarii acestor exercitii asociate cu
masturbatia, motivind ca barbatul care se masturbeaza poate obtine repede controlul
asupra ejacularii dar recidiveaza atunci cind este in prezenta partenerei

Henry si Morales 2002:

Unguent cu lidocaina 7,5 mg. si prilocaina 2,5 mg per aplicare
aplicarea se face cu 15 minute inainte de actul sexual
se sterge produsul inainte de contactul sexual pentru a preveni pasajul vaginal
Efecte secundare:
parestezii
incapacitatea de a mentine erectia 15 minute pina la intromisiune
Rezultate (Bercovitch 1995) :
excelente : 40 %,
foarte bune: 40 %
fara efect: 20 %
FARMACOTERAPIA SSRI
MECANISM DE ACTIUNE:
 impiedica recaptarea serotoninei de catre neuroni crescind nivelul acesteia in
fanta sinaptica
determina stimularea autoreceptorilor 5HT din aria dendritica reducind
elibererarea ulterioara a serotoninei, dar rezultatul general este cresterea
concentratiei serotoninei in fanta sinaptica si stimularea receptorilor serotoninici
efectele SSRI sunt diferite in diferite arii din creier
efectele antidepresive se manifesta in timp
deoarece efectele asupra prelungirii timpului de latenta al ejacularii se manifesta
contemporan cu blocarea receptorilor se presupune ca acestea se datoreaza
cresterii imediate a serotoninei in fanta sinaptica
CLOMIPRAMINA 25 50 mg ( Clomipramin, Anafranil, Hydiphen).
efectul este mai bun in administrare continua
indicele de satisfactie este direct proportional cu doza
25 mg.: 2,07 3,2
50 mg.: 3,8 4,2
administrarea se face cu 12 24 ore inainte de actul sexual
IELT creste la 6,1 minute la 25 mg si la 8,4 minute la 50 mg.
se adauga efectele emotionale pozitive
Nu este omologata farmaceutic pentru tratatemntul EP
FLUOXETINA: 20 40 mg (Prozac).
efectele maxime se manifesta dupa 2 saptamini si sunt excelente dupa o luna
alungirea IELT ar putea fi determinata si de efectele asupra cresterii
pragului de sensibilitate peniana
administrarea a 20 mg/zi creste IELT la 3,37 minute
administrarea a 90 mg/saptamina in priza unica creste IELT la 3,57 minute
(Manasia 2003)
efecte secundare: greata, cefalee, dispepsie
Nu este omologata farmaceutic pentru tratatemntul EP
CLOMIPRAMINA > FLUOXETINA > SERTRALINA
Rezultate comparative:
Fluoxetina: vindecare: 30,8 %, ameliorare: 42,3 %, esec: 20,9 %
Sertralina: vindecare: 38,7 %, ameliorare: 32,3 %, esec: 23 %
CITALOPRAM: rezultate excelente IELT: 7, % ( Atmaca 2002)
DAPOXETINA: SINGURUL SSRI ACCEPTAT DE FDA pentru tratamentul
ejacularii premature
Priligy 30 mg ,
Filagra: 100 mg sildenafil + 60 mg. dapoxetina
Inhibitorii de recaptare a serotoninei sunt utilizabili mai ales pentru formele
life long familial, care se manifesta de la debutul activitatii sexuale

Disfunciile sexuale feminine

CLASIFICAREA DISFUNCIILOR SEXUALE FEMININE

Reducerea interesului i dorinei sexuale: reducerea interesului si
dorintei sexuale, a fanteziilor leagte de sex, absena rspunsului la excitaie
efectuat de partener
 Aversiunea sexual: anxietatea extrem sau dezgust la anticiparea relaiei sexuale
sau a tentativelor de relaie sexual
Tulburarea excitaiei sexuale subiective: absena sau diminuarea marcat a
excitaiei i plcerii sexuale resimit din punct de vedere cognitiv fa de orice fel
de excitaie sexual, chiar dac apar semnele fizice ale excitaiei. Lubrifiere sau
angorjarea genital
Tulburarea excitaiei sexuale genitale: absena sau tulburarea marcat a
excitaiei genitale cu minim lubrifierea sau angorjare genital la stimulare,
absena lubrifierii vaginale la orice tip de stimulare genital
Tulburarea combinat a excitaiei subiective i genitale:Absena sau
diminuarea marcat a oricrui tip de de excitaie sexual, independent de
stimularea aplicat, incapacitatea de a simi semnele excitaiei sexuale genitale
( angorjarea genital sau lubirfierea
Sindromul de excitaie sexual persistent: excitaie sexual care aapre
spontan, neateptat manifestat prin lubrifiere, pulsaii vaginale, in absena
oricrui tip de stimulare sexual sau a dorinei sexuale. Sindromul nu este
neaprat o manifestare neplcut, dar excitaie nu poate fi eliberat dup unul sau
mai multe orgasme si poate dura ore sau zile
Dezordini ale orgasmului feminin: Dei femeia resimte excitaie i dorina
sexual, nu poate ajunge la orgasm sau sentimentul de orgasm este nesatisfctor
independent de tipul de stimulare
Dispareaunia durerea sexual: durerea persistent si recurent la orice
tentativ de penetraie sau in timpul actului sexual
Vaginismul: Dificultatea persistent sau recurent a femeii de a permite
penetraia vaginal a penisului, degetului sau oricrui alt obiect cu toate c femeia
ii manifest dorina de a avea un act sexual. Este o manifestare fobic de evitare
i team de a experimenta durerea si care se asociaz cu contracia involuntar a
musculaturii pelvine.

FACTORI PREDISPOZANI PENTRU DISFUNCIA SEXUAL FEMININ

BIOLOGICI:
Afeciuni endocrine: hipoandrogenie, hipoestrogenie, disfuncii adrenale,
disfuncii tiroidiene, diabetul
Vaginita sau cistita recurent
Tulburri ale planseului pelvin congenitale sau ctigate
Tratamente care interfereaz cu producia de steroizi sau care interfereaz
cu cile de trasmitere ale excitaiei sexuale
Boli cronice: cardio-vasculaer, neurologice sau psihice
Boli benigne genitale: endometrioza care predispun la menopauza
iatrogen sau dispareunie

FACTORI PSIHO-SEXUALI:
Dezvoltare psihosexual inadecvat
Tulburri la limit ale personalitii
 Experineie sexuale traumatizante in antecedente abuz sexual sau
traumatism psihologic in copilrie, coerciie sexual
Tulburri ale imaginii corporeale
Boli afective: distimie, depresie, manie sau dezordini leagte de anxietate
Educaie sexual inadecvat
Incapacitatea de a stabili relaii cordiale cu partenerul

FACTORI DE CONTEXT:
Mesaje etnice, culturale sau religioase negative in relaie cu sexualitatea
Constrngeri in mediul familial legate se sexualitate
Ambivalena fa de activitatea sexual n sensul disocietii intre
reproducere i sexualitate sau cstorie
Atitudini negative fa de contracepie
Nivel socio-econimic redus, lipsa de acces la servicii sanitare sau de
consilierea asupra sexualitii

FACTORI PRECIPITANI PENTRU DISFUNCIA SEXUAL FEMININ

FACTORI BIOLOGICI :
EVENIMENTE REPRODUCTIVE RAUMATIZANTE: sarcini nedorite,
avorturi, delivrare traumatic cu traumatizarea planseului pelvin, probleme
legate de copii, infertilitate
Depresie de post partum
Boli cu transmitere sexual
Tulburri legate de durerea sexual
Vrsta la menopauz: preamtur , inainte de 40 sau chiar 45 de ani
Menopauza chirurgical cu deficiti estrogenic si androgenic secundar
Tulburri severe determinate de menopauz
Boli cronice sau acute
Droguri care interfereaz cu funcia sexual
Abuzul de alcoo sau opiacee
FACTORI PSIHOSEXUALI :
Pierderea afeciunii fa de partener
Experiene sexuale neplcute sau umilitoare
Dezordini afective si anxietate
Pierderea fertilitii sau incapacitatea de a a tinge intele propuse

FACTORI CONTEXTULI
Tulburri ale relaiei cu partenerul
Stressori din mediu: boli ale copiilor, divorul, separatia, infidelitatea partenerului
Pierederea unui membru drag la familiei sau a unui prieten
Incapacitatea de a avea acces la servicii medicale sau la servicii de consiliere
sexual
Dificulti economice
FACTORI DE MENINERE PENTRU DISFUNCIA SEXUAL FEMININ

FACTORI BIOLOGICI :
Femeia nu se adreseaz sau nu este consultat pentru disfuncii ale
planseului pelvin
Comorbiditi netratate sau incomplet tratate:
Tulburri ale funciei planseului pelvin
Urologici: incontinen urinar, prolaps genital
Proctologici: constipaie cronic, fisuri anale
Metabolici: diabetul
Tratamente farmacologice
Boli cronice asociate sau secundare menopauzei: modificri locale
vasculare, hormonale, musculare, imunologice
Contraindicai pentru terapia hormonal de substituie
Terapie hormonal de substituie inadecvat
FACTORI PSIHOSEXUALI :
Pierderea ncrederi in sine
Anxientatea de performan
Tristee personal, ocupaional, sexual
Diminuarea afeciunii fa de partener
Depresie sau anxietate
Perceptia negativ a imaginii corporale care apare dup menopauz
FACTORI CONTEXTUALI
Omisiunea mediciului de a intreba femeia asupra funciei si satisfaciei sale
sexuale
Lipsa de acees la ngrijire adecvat i consiliere
Probleme de sntate ale partenerului
Conflicte permanente cu partenerul sau cu etri
Probleme de mediu: lipsa de intimitate, lipsa de timp

CUM SE ABORRDEAZ FEMEIA CU DISFUNCII SEXUALE

Se impune o conduit empatic

Utlizarea de termeni simpli
Se manifest sensibilitate atunci cnd se abordeaz problemele emoionale
Atenie la manifestrile nonn-verbale care pot manifesta anxietatea sau
nesigurana femeii n discutarea problemelor sexuale
Atenie cnd se abordeaz problema avortului sau a traumelor sexuale: abuz
Dac nu exist siguran asupra orientrii sexuale a femeii se vor utiliza termeni
neutri in legtura cu partenerul sau partenera ( lesbiene)
Explicarea si justificarea manevrelor de investigare ginecologice
Interveniti pn la punctul n care cunotinele dumneavosat sunt suficiente.
Atunci cnd problemele cazului depsesc posibilitile i calificarea unui
practician pacienta va fi ndrumat ctre alt specialist

CTRE CINE SE TRIMITE FEMEIA CU DISFUNCII SEXUALE

 Ginecolog: cond este necesar evaluarea durerii sexuale sau necesitatea terapiei
horminale de substituie
UROLOG: cnd partenerul are disfuncii sexuale
INTERNIST: pentru tulburrile metabolice
ONCOLOG: pentru tratamentul de substituie hormonal este indicat la o femeie
cu afectiune oncologic n antecedente
PSIHIATRU: cnd exist depresie sau anxietate care se asociaz disfunciei
sexuale
SEX TERAPEUT: cnd sunt probleme de cuplu de natur psihosexual, pierderea
interesului sexual, disfuncii sexuale psihogene ale partenerului
TERAPIE DE CUPLU: cnd relaia interpersonal este deteriorat
TERAPEUT INDIVIDUAL: cnd femeia nu dorete s-i antreneze partenerul n
rezolvarea problemei
FIZIOTERAPEUT: cnd exist tulburri ale planseului pelvin, hipo sau
hipertonicitate

DISFUNCIA DORINEI SEXUALE LA FEMEI

Definiie: dezordinea dorinei sexuale hipoactive este absena sau diminuarea
interesului sexual, absena fanteziilor sexuale, lipsa dorinei ca rspuns la
ncercrile partenrului

Prevalen:
32 % din populaia feminin ntre 18 i 59 de ani
29 % nainte de 40 de ani
42 % la femeile cu menopauz fiziologic
46 % dintre femeile cu menopauz chirurgical

De investigat:
problemele menopauzei si impreganrea hormonal local
determinarea androgenilor, estrogenilor si hormonilor tiroidieni
Troficitatea planseului pelvin
Factorii psihosexuali i afectivi

TRATAMENT:
Terapia de substituie hormonal sistemic sau local
Droguri antiprolactinice dac este o hiperprolactinemie
Tiroxina in cazul hipotiroidiei
Antidepresive uoare care nu interfereaz cu metabolismul serotoninei
Controlul glicemic la diabetici
Cautarea factorilor iatrogeni care determin reducerea libidoului
Modificarea stilului de via cu abandonarea fumatului si a consumului de
alcool
Consilierea sexual specializat
Tratamentul comorbiditilor
 AVERSIUNEA SEXUAL
DEFINIIE: sentiment de anxietate i dezgust fa de tot ceea ce privete
actiivitatea sexual. Se caracterizeaz prin fobie fa de orice stimulare sexual care
recunoate n antecedente prin experiene sexuale traumatice .
Femeia are mereu emoii negative ntrite intermitent i manifest vigilen fa de orice
eveniment care ine de activitatea sexual
PREVALEN: 75 % dintre femeile abuzate sexual demonstreaz aversiunea fa de 21
% dintre cele care nu au fost abuzate
Femeia are o claustrofobie emoional, cu atacuri de panic, anxietate, sau are un partener
inadecvta sexual
TRATAMENT: Abordarea de ctre un specialist n patologia de cuplu, psiholog, psihiatru
care efectueaz n aceste cazuri o activitate de echip.
MEDICAL: se adreseaz femeilor care au fost victime ale mutilrii sexaule rituale

DISFUNCII ALE EXCITAIEI SEXUALE

DEFINIIE:
Tulburarea excitaiei subiective: absena sau diminuarea puternic a
sentimentului subiectiv, cognitiv, al excitaiei sexuale si a plcerii sexuale,
independent de tipul de stimulare. Cu toate acestea rspunsul obiectiv
genital lubrifierea i angorjarea vaginal pot apare
Tulburarea excitaiei genitale: Absena sau insuficiena excitaiei vaginale
cu minim lubrifiere si angorjrii genitale independent de modul de
stimulare efectuat de partener. Excitaia subiectiv poate s apar din
stimulare non-genital.
Tulburarea combinat a excitaiei subiective i genitale: Absena excitaiei
i plcerii sexuale att sub aspect cognitiv ct i sub aspectul reaciilor
genitale caracteristice excitaiei: lubrifiere i angorjare genital,
independent de stimularea aplicat
FACTORI BIOLOGICI:
Hipoestrogenia care precede sau se asociaz menopauzei
Afectarea cilor neurologice implicare n excitaia sexual
Diabetul
Neuropatiile
Infectii urinare recurente
Precedee chirurgicale sau rituale aplicare la nivel genital
FACTORI CONTEXTUALI
Lipsa dorinei sexuale
Inhibiia sexual
Anxietatea, teama, lipsa de energie
Lipsa de intimitate sau de stimulare sexual suficient
Probleme ale partenerului
Alte situaii de via: traume, doliu, teama de sarcin, probleme
interpersonale
Principii de tratament:
Se va baza pe cauzalitate
 Sensate focus: concentrarea asupra senzaiei, o modalitate de terapie
imaginat de Masters i Johnson care permite femeii s abadoneze
anxietatea i s se concentreze asupra senzatiilor de plcere
Tratamentul farmacologic:
Terapia hormonal de substituie
Tratamentul cu Tibolone
Terapie non-hormonal:
sildenafilul cu rezultate incerte, lubrifiante locale
Utilizarea EROS CTD un dispozitiv care emite vibraii care
determin angorjarea clitoridian atunci cnd este aplicat la nivel
local
SINDROMUL DE EXCITAIE SEXUAL PERSISTENT
Prevalena nu este cunoscut
Fiziopatologie: nu este dect prezumat:
Modificri la nivelul sistemului nervos central
Modificri neurologice periferice
Exercitarea unei presiuni mecanice asupra organelor genitale
Indus de anumite medicaii
Tulburri psihologice
Combinaii ntre factorii menionai
Tratamentul : nu a fost identificat

TULBURRILE ORGASMICE LA FEMEI

DEFINIIE: absena persistent i recurent sau ntrzierea orgasmului dup
stimulare genital eficient i n condiiile n care femeia l dorete. Femeile au o mare
variabilitate n ceea ce priveste modul i timpul de stimulare pentru a ajunge la orgasm.
Problema deficienelor orgasmului este una care trebuie judecat de practician in functie
de expectativele femeii, dar si de experiena sa sexual i nivelul de stimulare care este
aplicat.

PREVALEN: anorgamsia afecteaz 24-37 5 dintre femei, dar sunt studii care
dau o prevalen de 50%. Orgasmul femeilor vrstnice este de ami scurt durat i
impune o stimulare mai prelungit dect cea necesar femeilor tinere.
Anorgasmia este primar sau secundar unor experiene traumatizante sau unor probleme
de ordin general, local sau relaional

TRATAMENT:
In cazul in care sunt indeprtate cauzele organice se apeleaz la tehnici de
reeducare sexual, consiliere
Se efectueaz consilierea pentru reducerea inhibitiilor generate de educaia
restrictiv in legtur cu sexualitate
Se apeleaz la exerciii de tip sensate focus
Initial femeia este invaat s-i cunosc prin autostimulare modul
n care poate ajunge la orgasm: prin stimulare clitoridian de
exemplu
Apoi partenerul aplic stimulare clitoridian pn la orgasm
 Se adopt apoi poziii n care stuimularea clitoridian poate fi
aplicat n timpul penetraiei vaginale: poziia cu femeia deasupra
este cea mai potrivit.
DISPAREUNIA I VAGINISMUL
DEFINIIE:
Dispareunia: durerea persistent i recurent asociat cu tentativa de penetraie sau
cu penetraia n timpul actului sexual.
Vaginismul: dificultatea persistent i recurent a femeii de a permite penetraia
penisului, a degetului sau oricrui alt obiect cu toate c femeia vrea acest lucru
Severitatea vaginismului:
Gradul I: spasmul ridictorului anal care dispare n condiii de
relaxare
Gradul II: spasmul persit la orice examinare genital , orict de blnd
Gradul III: spasm al ridictorilor si tensiunea fesierilor care nu permite
nici o examinare
Gradul IV: la reaciile anterioare se adaug adducia coapselor , atitudine
defensiv i retracie
Gradul XO: reacie defensiv intens care nu permite nici un fel de
examinare
PREVALEN
dispareauni apare la 12-15 % dintre femeile care sunt active sexual
Vaginismul apare la 0.5 1 5 dintre femei

ETIOLOGIA DISPAREUNIIEI: cauze superficiale

Afeciuni inflamatorii ale vulvei sau vaginului
Atrofia vaginal la menopauz
Hieprreactivitatea musculatorii ridictorilor anali
Dup perineorafie incorect
Iatrogen : radioterapie, boli vasculare i neurologice

ETIOLOGIA DISPAREUNIIEI cauze profunde

Endometrioza
Boala inflamatorie pelvin
Varicele pelvine
Durerea pelvin cronic
Dup iradiere vaginal i uterin

n comorbiditate cu disfuncia excitaiei sau orgasmului

Istoric de abuz sexual
Boli afective: depresie i anxietate
Lipsa de intimitate emoional
Preludiu inadecvat
Incompatibilitate anatomic
Insatisfacie sexual

TRATAMENTUL DISPAREUNIEI
 De etiologie inflamatorie: tratamentul inflamaiei, aplicarea de gel
lubrifiant
De etiologie muscular: automasaj al ridictorului anal, fizioterapie,
electroterapie, injectarea de toxin botulinic pentru vaginism
De etiologie neurologic analgezice sistemice: gabapentin, amitriptilina,
pregabalin, analgezie local prin electroanalgezie, blocarea ganglionar cu
analgetice
Terapie hormonal
Aplicarea local de estrogeni sau testosteron
Terapia de subsitutie hormonal
Terapie comportamental simpl sau de grup, terapie de cuplu

DISFUNCII SEXUALE FEMININE IATROGENE SI POST TRAUMATICE

Droguri care induc hiperprolactinemie
Antidepresivele
Contraceptia hormonal care reduce impreganrea estrogenic
Chemoterapia
Chirurgia oncologic a snului sau organelor genitale histerectomia
Radiotarepia n zona genital
Traumatisme spinale

MUTILAREA GENITAL RITUAL

Tipul 1 excizia prepuului clitoridian sau clitorectomie parial (Sunna)
Tipul 2 excizia complet a corpului clitorissului i excizie parial a
labiilor mici
Tipul 3 clitorectomie, excizia labiilor mari i a celor mici i coaserea
plgii cu lsarea unui orificiu pentru actul sexual i miciune ( mutilarea
faraonic)
Tipul 4 se refer la alte genuri de mutilare: arderea clitorisului sau
piercing

DEVIAIILE SEXUALE
Deviatiile sexuale sunt definite in raport cu normele de comportament sexual
normalcare caracterizeaza o anumita cultura.
Opinia psihologilor: nu exista comportamente sexuale normale in sens strict ci
comportamente sexuale culturale
CRITERII DE DEFINIRE ALE SEXUALITATII NORMALE SI PATOLOGICE
1. CRITERIUL STATISTIC
Manifestare statistic rara in cadrul mediei comportamentelor sexuale umane intr-
un anumit context social. Este un criteriu greu de acceptat deoarece exista o variabilitate
inerenta a comportamntelor sexuale umane individuale. Multe dintre comportamentele
sexuale nu sunt practicate la vedere si in consecinta aprecierile statistice nu sunt
valabile. Un anumit comportament nu este normal pentru ca este frecvent ci este frecvent
pentru ca este normal
2. CRITERIUL NORMATIV
Un comportament deviat este acela care nu este in concordanta cu normele de
comportament impuse de societate la un moment dat. Un anumit comportament este
mentinut prin reglementari sociale presiune sociala
Definitia normativa a unei deviatii sexuale:
violeaza asteptarile institutionalizate, recunoscuted e catre cei mai multi dintre
membrii societatii
se abate de la normale stabilite ca obligatorii pentru toti membrii unei anumite
societati
se afla intr-o directie dezaprobata de norme si se manifesta cu suficienta
intensitate pentru a depasi toleranta sociala
are un caracter culpabil in fata opininiei publice declansind reactii din partea
acesteia
intra in conflict deschis cu conventii sociale si codurile morale sau juridice
violind reglementarile impuse de conventiile sociale
CRITERIUL MEDICAL
Conform acestui criteriu o deviatie nu est responsabilitatea individului ci este
dobindita in timpul diferitelor etape ale procesului de sexualizare reprezinta o alegere
fortata de care subiectul nu este responsabil.
Boala este singura modalitate ca o anumita deviatie sa fie scoasa de sub incidenta codului
penal si in acest sens s-au efectuat demersuri ale medicilor, psihologilor si sociologilor
mai ales in epoca moderna
HOMOSEXUALITATEA
DEFINITIE:
Atractie erotica fata de subiectii de acelasi sex ( Palem 1976) sau orice tip de activitate
sexuala: fizica, fizica si psihica sau numai traita psihologic
HOMO: acelasi ( grec)
Definitia presupune doua componente:
relatia fizica propriu zisa
orientarea sexuala: atractie erotica, fantezii, comportament, afilierea la o
subcultura homosexuala
In cazul aplicarii definitiei anterioare homosexualitatea intra imediat in domeniul
perversiunilor deoarece substituie scopului biologic al sexualitatii care este reproducerea
ca normalitate cu un act de alta natura
OBLIGATORIE EXCLUSIVA
FACULTATIVA SITUATIONALA
PSEUDOHOMOSEXUALITATE
teama de relatiile heterosexuale
lipsa de performanta
consecinta bisexualitatii latente a creierului

INCIDENTA HOMOSEXUALITATII :
BARBATI : 4-5 %
FEMEI : 2-4 %
IN GENERAL 2-10 %
Cauzele homosexualitatii
Factori genetici :
elemente pro :

Dorner: efectul stress-ului. Acelasi autor a demonstrat un raspuns inadecvat al

hipotalamusului dupa administrarea de estrogeni
- se implica diferentierea sexuala anormala a creierulu, pornind de la indicii date de
exemplu defaptul ca la anumiti homosexuali s-a demosntrat existenta unui raspuns
anormal al hipofizei la LH-Rh ( un rapsuns al homosexualilor este intermediary intre cel
maxim de la femei si cel minim de la barbatii heterosexuali
Kallman: citeaza o anumita concordanta la gemeii monozigoti: la un anumit moment
americanii pareau a fi descoperit gena care este implicata in determinismul
homosexualitatii, dar evidnete ulterioare nu au aparut.
Margolese: demonstreaza prezenta unui raport anormal intre androstendion si
etiocolanolon la barbatii homosexuali
Lorraine a efectuat studii asupra lesbienelor fara a putea trage concluzii care sa
demonstreze implicarea hormonilor sexuali
gemenii monozigoti homosexualitatea este concordanta la 52 % dintre cazuri
la gemenii dizigoti homosexualitatea este concordanta la 22 % dintre cazuri
la copii adoptati de o familie in care un alt copil este homosexual
homosexualitatea apare la 9 % dintre cazuri ( conversiune pentru ca rata
obisnuita a homosexualilor este de aproximativ 4 %)
9 % dintre fratii care nu sunt gemeni dar au gemeni homosexuali in familie sunt
homosexuali
la gemene homozigote concordanta homosexualitatii este de 48 %
la gemene dizigote concorfdanta homsexualitatii este de 16 %
la fete adoptate de familii cu fete lesbiene homsoexualitatea apare la 6 %
5 % dintre surorile homosexualilor sunt homosexuale
6-25 % dintre surorile unei lesbiene sunt lesbiene sau bisexuale
baietii homsoexuali au sanse mai mari de a avea un frate homsoexual
fetele homosexuale au sanse mai mari de a avea surori lesbiene

Aspecte ale structurii cerebrale

Nucleii interstitiali ia hipotalamusului anterior 4 grupe sunt mai mari la barbat decit la
femeie. Nu se stie daca acest dimorfism este stabilit prenatal sau se dezvolta
postnatal.Comisura anteriora care face legatura dintre cele doua emisfere cerebrale este
mai bine reprezentata la homosexuali decit la heterosexuali
Androgenii influenteaza aspectul amprentelor si lungimea degetelor:
raportul dintre degetul II si IV este mai mare la femei decit la barbati
femeile lesbine au raportul II/IV mai mic decit heterosexuale
baietii homosexuali sunt mai frecvent nascuti de mame stresate in trim II de
sarcina
homsoexualii sunt mai frecvent stingaci
abilitatea visuo-spatiala a homsoexualilor este mai redusa decit a heterosexualilor
Argumente contra:
sub aspect evolutionist homosexuali nu ar trebuie sa-si transmita problema pentru
ca au sanse reduse de procreere
 genele homsoexualitatii ar supravietui pentru ca un anumit avantaj si influenta
favorabila asupra fertilitatii femeilor
genele homosexualitatii ar face parte din ADN-ul mitocondrial si se transmit la
descendentii de ambele sexe
membrii homosexuali din familiile numeroase contribuie la sansa de
supravietuire a descendentilor din familia respectiva participind la ingrijirea
copiilor

Calitatea relatiilor parentale:

Freud: bisexualitatea este starea normala a preferintei sexuale a individului, care se
achizitioneaza in timp. Homosexualitatea rezulta din oprirea procesului normal evolutiv
catre bisexualitate
Biegler: heterosexualitatea este o stare normala de dezvoltare a prefderintelor sexuale;
homosexualitatea rezulta din directionarea eronata a libido-ului
Green : a identificat unele trasaturi feminoide in jocuri si vestimentatie la copii care vor
dzvolta tendinte homosexuale. Acesti copii mnaifesta dezinteres fata de preocuparile
paterne, dezinteres care nu permite creerea unor punti de legatura cu tatal pentru
perceptia modelului de comportament masculine.

Familia nu poate uneori oferi un model pentru ca este profound nefericita si sediu
de permanente conflicte. Copilul. Care are un astfel de model familial refuza sa repete
experienta trista a parintilor sai. narcisimul
este favorizat de personalitatea fragile a unor baieti
accentueaza cultivarea fanteziilor erotice homosexuale. La originea admiratiei
fata de un individ de acelasi sex sta autoadmiratia

Conversiunea de mediu
Initierea precoce in relatiile sexuale poate apare de la 15 ani penru homosexualii
exclusivi si la 20 ani pentru bisexuali. Dupa unii autori seductia exercitata de un subiect
de acelasi sex nu este un element inductor.

Teoriii care explica dezvoltarea preferintelor homosexuale:

Psihanalitice:
teoria spaimei de castrare
teoria identificarii materne
teoria impartasaniei negarea preferintelor homsoexuale face pe tinarul homosexual sa
caute relatii, de regula orale cu alti tineri pentru probarea propriei virilitati.

Teoria respingerii paterne

Conceptia regresiunii: incearca sa explice lesbianismul prin afectivitate
exagerata a fetei fata de mama, cu cautarea de partenere substitut pentru mama sau fata
de care poate juca rolul tatalui.

Incidenta avansate de anumite studii oscielaza intre 0.5-68 % ( daca se aiau in

considerare toti cei care au avut cel putin o experienta homoerotica)
 Franta homosexualii practicanti: 3-5 %
Germania ( Romer 1960): 2,3 % Olanda: 2 %
Israel: nu exista?
5-6 % din popualtia amercana adulta ar fi predominant homo ( Kinsey cit
Radulescu 1996)
Prouteau G- 1984 10 % din populatia globului ar cuprinde homosexuali de ambele
sexe, la un barbat homosexual revenind 3 femei lesbiene
Se poate aprecia ca la sfirsitul secolului XX si in anul 2025 in lume vor fi intre
600 800 milioane de homosexuali

Cifrele difera in fucntie de cei care dau statisticile: daca se iau in considerare cifrele
avansate de catre homosexuali, acestea sunt mult mai mari decit in realitate, pentru ca
reflecat asa numita homoerotizare a lumii inconjuratoare sau dorinta unei minoritati de a
pare mai importanta decit este in realitate.
SCARA KINSEY PT. INTENSITATEA HOMOSEXUALITII

Homosexualitatea feminina

Femeile aleg mai frecvent relatii stabile, locuiesc mai frecvent impreuna si pentru
o mai mare pwerioada de timp. In general, chiar daca comunitatea homosexualilor ar
putea sau poate in anumite culturi sa ofere suport homosexualilor pentru a avea relatii de
tip familial, acst suport este mult mai fragil decit acela pe care-l ofera societatea
cuplurilor heterosexuale casatorite.
Independent de orientarea lor sexuala, femeile ataseaza o mai mare valoare
relatiei interumane sub aspect emotional si egalitatii in cadrul cuplului decit acorda
barbatii. Femeile homosexuale daca fac parte dinr-un cuplu manifesta un simt al
egalitatii mult mai intens decit cuplurile de barbate homosexuali si cuplurile
heterosexuale.
Nu exista modificarea identitatii de gen/rol/atitudine la femeile homosexuale
Se exclud femeile viriloide care prefera societatea barbatilor
Sunt intr-o permanenta cucerire a barbatilor cu care se angajeaza in relatii non-
genitale
Sexualitatea proprie este un esec
Se identifica permanent din punct de vedere psihologic cu tata

Femeia homosexuala - lesbiana

exclude prezenta masculine din viata sa
nu manifesta tendinta de rivalitate cu barbatul
atasmentul sau reflecta atasamentul fata de mama
homosexualitatea latenta a unei femei poate fi dureros constientizata in cazul
esecului intr-o relatie heterosexuala si antrenarea intr-o relatie homosexuala ce
 este facilitata de fondul unei carente afective a abandonului, angoasei sau
insensibilitatii partenerului

Practici in homosexualitatea feminine:

Cunilingus
Excitatia bucala a sinilor
Trabadismul : frecarea clitorisurilor
Rar, utilizarea unor jucarii
Femeia homosexuala este narcisista, cautind sa descopere, prin erotizarea
efectuata de catre partenera propria sa frumusete
Terapia homosexualitatii
Bergler ( psihanalist): homseoxualitatea la cele doua sexe este o boalavindecabila
cu prognostic excelent. In realitate psihanaliza nu reuseste mai mult decit sa transforme
un homsoexuala plin de angoase intr-un homosexual mai linistit.
S-au incercat dpua categorii de tratamente:
deconditionarea reflexa
tratamentul cu antiandrogeni
Frank Kameny: ( psiholog homosexual): homosexualii trebuie tratati de
homofobie
Homosexualitatea a fost retrasa din indexul de boli psihice a APA ( Asociatia Psihiatrilor
Americani) pentru ca nu intruneste dupa opinia majoritatii caracteriticile unei boli
psihice.Pentru a fi o boala psihica este necesar ca afectiunea sa:
produca o detresa interioara puternica
sa interfereze puternic cu viata sociala a individului
Homosexualitatea nu indeplineste aceste conditii.

Profilaxia si terapia homosexualitatii

Dreptul de a se interveni pentru tratamentul homosexualitatii. Scopul tratamentului
facilitarea confortului psihologic si insertia sociala a individului
reducerea stigmatizarii in grupul social din care acesta face parte
unii afirma ca se poate ajunge la un comportament franc heterosexual sau
bisexual
Decizia aplicarii tratamentului trebuie sa apartina in exclusivitate subiectului. Ideea de
ostracizare in grupul social trebuie s fie ultima motivatie. Pentru un astfel de subiect care
se simte marginalizat tratamentul trebuie mai degraba sa faciliteze insertia sociala fara
schimbarea preferintelor sexuale. Unii homosexuali doresc sa se poata casatori si sa aiba
o viata de familie ca heterosexuali, in care caz se poate tenta o terapie.

CONTRACEPIA
Primele metode contraceptive
Fragmente din papirusul gsit la Kahun n El Faiyum n 1889 (Dinastia a XII a
anul 1850 B.C) este primul document medical al antichitii care recomad utilizarea de
pesarii cu excremente de crocodil care apoi au fost inlocuite cu excremente de elefant i
metoda a rezistat timp de 3000 de ani. Efectul contraceptive se baza pe aciditatea acestor
excremente. Amestecul de miere i gum arabic avea effect de blocare a motilitii
spermatozoizilor . Papirusul Ebers (1550 B.C.) recomanda tampoane de bumbac nmuiate
n sucuri fermentate de acacia care conieneau acid lactic.

METODE CONTRACEPTIVE:
Naturale: alptarea, coitul ntrerupt, metoda menotermic, metoda Billings
Barier: condonul, diafragma, spermicidele, implantele,
Dispozitive intrauterine
Sterilizarea definitv

Metodele naturale de contracepie

Este utilizarea lactatiei ca metoda contraceptiva si se bazeaza pe efectul suptului asupra
suprimarii ovulatiei. Pentru ca metoda sa fie eficienta este necesar ca sa fie alaptat copilul
exclusiv la sin sau macar in cea mia mare parte a timpului sa fie alaptat la sin.
sa aiba mai putin de 6 luni si menstrele mamei sa nu fi revenit. Pentru utilizarea metodei
este necesar ca
Alaptatul la sn s fie incurajat
Sa nu se intrerupa alaptatul pentru ca sa fie utilizata o alta metoda de contraceptie
Metoda contraceptiva utilizata de mama sa nu aiba efecte nocive asupra
alptatului sau asupra sanatatii copilului
Eficienta 1-2 sarcini la 100 de femei in primele 6 luni de utilizare
Imediat eficienta
Nu interfereaza cu actul sexual
Nu are efecte adverse sistemice
Nu necesita supraveghere medicala
Nu necesita costuri suplimentare
CONTACEPTIA IN POSTPARTUM BENEFICII NON CONTRACEPTIVE
PENTRU COPIL:
Imunizare pasiva si protectie fata de maladiile infectioase
Cea mai buna sursa de nutritie
Scade expunerea la agenti contaminanti din apa, alte formule de lapte sau
ustensilele utilizate
PENTRU MAMA
scade sngerarea din postpartum
CONTACEPTIA IN POSTPARTUM - LIMITE
Este dependenta de utilizator: impune instructiuni asupra modului de alaptare
Poate fi dificila de practicat in aumitecircumstante socia;e
Poate fi utila numai timp de 6 luni sau pin al arevenirea menstrelor
Nu protejeaz mpotriva BTS

CINE POATE UTILIZA CONTACEPTIA IN POSTPARTUM

FEMEILE CARE
Alpteaza n exclusivitate sau aproape n exclusivitate
nu le-au revenit mentrele
Au mai puin de 6 luni postpartum
OMS recomanda suplimentarea alimenatiei e de la 6 luni, n care caz metoda nu
mai este eficient
 CONTACEPTIA IN POSTPARTUM
Tabelele anterioare indica metode contraceptive care pot fi utilizate de catre
femeile care alapteaza.
Implantarea unui DIU sau sterilizarea voluntare se pot efectua in primele 48 de
ore post partum
In cazul in care nu au fost practicate imediat atunci trebuie efectuate mai tirziu:
DIU se implanteaz cel mai devreme dupa 4 sptmni, iar sterilizarea
voluntar se va face dupa 6 saptamini
COC se pot utiliza de la 6 sapatmini postpartum pentru ca nu afecteaza
copilul. Acestea trebuie utilizate abia dupa 6 sapatmini pentru a se evita
problemele de coagulare imediat postpartum
CONTACEPTIA IN POSTPARTUM INSTRUCTIUNI PENTRU CLIENTE
S alpteze din ambii sini la cerere de 6-10 ori pe zi
S alpteze cel putin o data in cursul noptii( sa nu treaca mai mult de 6 ore intre
doua alaptari
Sa nu subsituie alptatul cu alte lichide
n cazul in care copilul nu dorete sa fie alptat de 6-10 ori pe zi sau doarme in
cursul noptii metoda este mai puin eficienta
Din momnetul in care este utilizat alt aliment sau lichid n locul laptelui matern,
copilul va suge mai puin si metoda nu mai este eficient pentru contraceptie
CONTACEPTIA IN POSTPARTUM INSTRUCTIUNI PENTRU CLIENTE
 Sa aib la ndemina alta metoda de contracepie imediat de exemplu
prezervativul, care va fi utilizat in cazul in care:
Revin menstrele
Se ncepe suplimentarea dietei cu alte alimente
Copilul ajunge la 6 luni
S consulte imediat in vederea alegerii unei alte metode de contraceptie
In cazul incare partenerul este la rsc sa aiba o afectiune transmis sexual se va
utiliza condomul mpreun cu metoda alptatului la sn

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE NFP

METODA CALENDARULUI
METODA TEMPERATURII BAZALE
METODA MUCUSULUI CERVICAL ( BILLINGS)
METODA SIMPTOTERMALA (BBT+MUCUSUL CERVICAL)

Dac se utlizeaza metode naturale de contraceptie ambii parteneri trebuie sa se

abtina de la actul sexual in timpul fazei fertile a ciclului femeii sau poate avea raporturi
sexuale atunci cind cuplul doreste o sarcin.

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE

MECANISM DE ACTIUNE
PENTRU CONTRACONCEPTIE:
Evitarea actului sexual in timpul fazei fertile a ciclului femeii cin dnu este
dorita conceptia

PENTRU CONCEPTIE
Planificarea actului sexual in apropierea de mijlocul cilcului, in general
intre zilele 10-15 cind conceptia este cel mai probabil sa se produca
METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE
LIMITE
Eficacitate moderat: 1-25 sarcini la 100 femei in timpul primului an de utilizare
Eficacitatea depinde de dorina cuplului de a urma instructiunile corecte
Este necesar un training serios pentru insuirea cunotintelor
Impune abstinena in perioada fertila pentru evitarea concepiei
Necesit inregistrarea zilnic
Infeciile vaginale fac mucusul mai puin interpretabil
Este necesar un termometru special pentru nregistrarea temperaturii bazale
Nu protejeaz impotriva maladiilor transmise sexual

CINE POATE UTILIZA

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE
Femeile/cuplurile care:
Au orice virsta reproductiva
De orice paritate inclusiv nuliparele
Care care au credinte religioase sau filozofice care impiedica utilizarea altor
metode contraceptive
 Cele care sunt incapabile s utilizeze alte metode
Cele care doresc sa se abin de la actul sexual timp de o sptmna n cursul unui
ciclu
Doritoare i motivate s observe, s interpreteze i s noteze semnele de fertilitate

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE

CINE NECESITA CONSILIERE SPECIALA
Femeile:
Care au vrsta, paritatea sau probleme de sanatate care fac ca sarcina sa aib un
risc important
Cele la care nu s-a restabilit ciclul: cele care alpteaz sau care sunt imediat
postabortum
Cele care au cicluri neregulate ( pentru metoda calendarului)
Care au un partener necooperant care sa se abin n perioada fertil
Femeile carora nu le place s-i ating organele genitale

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE

SITUATII CARE IMPUN PRECAUTII
MENSTRE NEREGULATE
LEUCOREE PERSISTENTA
ALAPTAREA

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE

instructiuni pentru metoda calendarului
Monitarizarea lungimii a cel putin 6 cicluri menstruale
Din numarul de zile a celui mai lung ciclu extragei 11 zile: acesta este ultima zi a
perioadei fertile
Din numrul de zile al celui mai scurt ciclu extragei 18, acesta marcheaz prima
zi fertil a ciclului
Perioada fertila este calculat s fie ntre ziua a 8-a si a 19 a ciclului, fiind
necesare 12 zile de abstinen pentru evitarea unei sarcini
Abtinei-v de la actul sexual n perioada fertil calculat

Metoda determinrii temperaturii bazale

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE

instructiuni pentru temperatura bazala
Reguli de determinare temperaturii bazale
Luai temperatura la acelai moment dimineaa (nainte de scularea din pat) i
nregistrai tempratura pe graficul pe care il d instructorul
Utilizai temperatura nregistrata pe grafic pentru primele 10 zile pentru a
determina cea mai mare dintre temperaturilenormale sau sczute, respectiv
temperatura zilnic nregistrat fr evenimente deosebite
Avei n vedere temperatura care poate crete din alte motive ( febra, altele)
 Desenai o linie de 0.01-1C peste cea mai mare tempratura a acestor prime 10
zile. Acesta este denumit linia de temperatura
Faza infertila incepe din cea de a treia seara in care temperatura se mentine
deasupra liniei temperaturii trasate anterior (thermal shoft rule)
Abinerea de la actul sexual de la nceputul ciclului mentrual pn la nceputul
fazei infertile
Dac una dintre temperaturi scade sub linia trasa de acoperire n timpul unei
msurri de trei zile acesta nsemna ca ovulatia nu a avut loc. Pentru evitarea
sarcinii asteptati pina ce inregistrati trei zeile consecutiv temperaturi peste linia de
acoperire, inainte de a incepe activitatea sexuala
Dupa ce incepe perioada infertila, puteti sa opriti luarea temperaturii pina incepe
noul ciclu menstrual si continuati sa aveti activitate sexuala pina la prima zi a
menstrei urmatoare

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE

instructiuni pentru metoda Billings
Aspectul mucusului se schimb n cursul zilei, de observat aspectul acestuia n
timpul unei zile de mai multe ori. n fiecare zi inainte de culcare se va determina
nivelul maxim de fertilitate i marcai pe un grafic cu un punct acest moment
Femeia se va abine de la activitate sexual pe timpul unui ciclu pentru a observa
ziua in care mucusul are filana maxim. Nu va efectua activitate sexual n cursul
menstruaiei
In timpul fazei uscate a mucusului se poate avea activitate sexual n fiecare a
doua zi
Imediat ce apare senzaia de mucus apos se evit contactul sexual
Marcai ultima zi in care mucusul este filant i se ntinde cu un X. Acesta este
momentul de maxima fertilitate
Dup acest moment cuplu se va abine de la act sexual timp de 3 zile i nopti.
Aceste zile nu sunt sigure
ncepnd din dimineaa celei de-a 4-a zile actul sexul este sigur, pn la nceputul
menstrei urmatoare

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE

instruciuni pentru metoda simpto termal
Dup ce se termin perioada menstrual putei avea activitate sexual in fiecare
seara a fiecarei zile in care mucusul este uscat, inainte de ovulatie
Perioada fertil ncepe din momentul n care apare senzatia de umiditate vaginala:
nu se va produce coitul pn la terminarea perioadei fertile
Abinerea de la activitatea sexual va avea loc pina la ziua de virf a temperaturii
si s-a produs schimbarea termica
In cazul in care cele dou reguli nu indica aceeai zi ca terminare a perioadei
fertile, urmai ntotdeauna regula care indic perioada fertil cea mai lung
 Coitul intrerupt
O metoda traditionala de contraceptie in care barbatul isi retrage penisul din vagin
inainte de a ejacula
Sperma nu intra in vagin si aceasta previne fertilizarea
Coitul intrerupt: beneficii contraceptive
Imediat eficienta
Nu afecteaz alptarea
Poate fi utilizat n ateptarea altor metode
Nu exist riscuri legate de utilizarea metodei
Este intotdeauna disponibil
Nu este costisitoare
Coitul intrerupt: beneficii non-contraceptive
Promoveaza implicarea barbatului in planificarea familiala
Poate stringe relatiile de cuplu
Coitul intrerupt: limite
Eficacitatea depinde de dorinta cuplului de a utiliza metoda la fiecare contact
sexual
4-19 sarcini la 100 de femei utilizatoare timp de 1 an
Eficacitatea poate fi redus prin ramnerea spermatozoizilor timp de 24 de ore pe
uretra dintr-o ejaculare anterioara
Poate diminua plcerea sexuala
Nu protejeaz mpotriva BTS

Cine poate utiliza coitul intrerupt:

Barbatii/cuplurile
Care vor sa particpe activ la planificarea familiala
Care din raiuni filozofice sau religioase nu utilizeaz alte metode
Care au nevoie de o contraceptie imediat
Care au nevoie de o metoda temporar n ateptarea altei metode
Care au nevoie de o metod de acoperire
Care au acte sexuale mai rar

Coitul intrerupt: cine are nevoie de consilierea suplimentar

Barbaii
Care au ejaculare prematur
Au dificultati in retragerea penisului din vagin inainte de ejaculare
Au alte probele de natura fizica sau psihologica care poate afecta retragerea la
timp a penisului
Femeile
A cror vrsta, paritatea sau probleme de sanatate n care sarcina este de mare risk
Femeile a caror partener nu coopereaz
Cupluri cu probleme de comunicare in relatie
 Cupluri in care un partener are mai multi de un partener sexual
Coitul intrerupt: instruciuni pentru client
S amelioreze comunicarea si sa inlature neintelegerile inainte de actul sexual
cuplu trebuie sa discute intentia de a utiliza metoda
Inainte de actul sexual barabtul trebuie sa urineze si sa-si tearg vrful penisului
pentru a sterge orice spermatozoid care ar putea fi acolo inainte de ejaculare
Cind barbatul simte ca este aproape de ejaculare, trebuie sa-si retraga penisul din
vagin si sa fie sigur ca ejacularea se produce in afara cailor genitale ale femeii
( femeia poate sa faca si ea o miscare de retragere in acest moment)

Condomul masculin: definitie

Un invelis din cauciuc, vinil sau alte materiale naturale care poate fi tratat cu
spermicide pentru cresterea protectiei
Se plaseaz numai pe penisul n erecie
Condoamele difera ca si calitate, forma, culoare, lubrificare, grosime, textura si
spermicidele aditionate ( de obicei nonoxynol B)
Tipuri
Letex ( cauciuc)
Plastic (vinil)
Material natural ( produse de animale)
Condomul masculin:beneficii contraceptive
Imediat eficient
Nu interfereaz cu lactaia
Poate fi utilizat n asteptarea unei alte metode
Nu implica riscuri legate de sanatate
Nu are efecte sistemice
Este imediat disponibil in farmacii si alte locuri din comunitate
Nu impune prescripie medical
Nu este costisitor pe termen scurt
Condomul masculin:beneficii non-contraceptive
Promoveaza implicarea barbatului in planificarea familiala
Este unica metoda contraceptiva care protejeaza impotriva BTS ( latex si vinil)
Poate prelungi erectia si timpul pina la ejaculare
Poate preveni cancerul cervical
Condomul masculin: limite
Eficienta moderata 3-14 sarcini la 100 de femei utilizatoare timp de 1 an sau
dac utilizarea este corect 94-98 %
Eficienta depinde de dorinta cuplului de a utiliza corect metoda
Este dependenta de utilizator impune motivatia si utilizarea la fiecare act sexual
Poate reduce sensibilitatea penisului facind mentinerea erectiei mai dificila
Depozitatea condoamelor utilizate poate fi o problema
Un anumit numar de condoame trebuie sa fie oricind disponibile la domiciliu
Trebuie procurate inainte de inceperea actului sexual
Reprocurarea trebuie sa fie imediat posibila
 Cine are nevoie de sfaturi adiionale pentru utilizarea condomului
Cuplurile care au nevoie de metod foarte eficieint de contracepie
Cnd sarcina reprezint uin risc major pentru femeie
Cnd unul dintre parteneri este alergic la componentzele condomului
Cei care au nevoie de contracepie de durat
Cei care doresc o metod care s nu interfereze cu actul sexual
Cei care nu sunt cooperani cu utilizarea metodei

Condomul feminin

Mecanismul de aciune
Prevenirea intrrii spermatozoizilor n vagin
Prevenirea bolilor cu transmitere sexual
Beneficii contraceptive ale condomului feminin
Imediat efecient
Nu afecteaz lactaia
Nu interferreaz cu actul sexual
Poate fi utilizat ca metod de acoperire
Nu are efecte sistemice
Nu necesit prescripie medical
Este o metod care este controlat de femeie
Beneficii non contraceptive ale condomului feminin
Poate preveni bolile cu transmisie sexual
Poate preveni cancerul de col uterin
Eficiena este moderat: 5-21 sarcini la 100 de femei pentru primul an de
utilizare. Efeciena depinde de utilizarea corect conform instruciunilor.

Femeile care pot utiliza condomul feminin:

Care nu doresc sau nu trebuie s utilizeze o metod hormonal
( femeile peste 35 de ani)
 Femeile care nu doresc utilizarea dispozitivelor intrauterine
Femeile care alpteaz
Femeile care doresc protecie fa de bolile transmise sexual
Femeile care nu trabuie s utilizeze condomul feminin
Cele pentru care sarcina repeezint un risc major
Cele care au disabiliti i nu-l pot monta
Cele care nu doresc s-i ating vulva
Cele cu cistorectocel avansat, stenoze vaginale sau malformaii
vaginale
Spermicidele
Defimiie: compui chimice de regul nonoxinol care omoar
spermatozoizii. Acioneaz prin ruperea tensiunii superficiale care
protejaz membrana spermatozoidului
Tipuri: spume, tablete vaginale, supozitoare vaginale, creme, pelicule
care se dizolv

Care spermicide sunt de utilizat:

spumele sunt eficeinte imediat dup introducere
tabletele care se dizolv i supozitoarele vaginale i ncep
aciunea de 10-15 minute de la inserie
gelurile cu spermicide se utilizeaz pentru diafragme

Beneficiile contraceptive ale spermicidelor:

sunt imediat eficiente
nu afecteaz alptarea
pot fi utilizate ca metode de acoperire
nu determin riscuri sistemice
sunt facil de utilizat
nu necesit prescripie medical
amelioreaz lubrifierea
Beneficii non-contracepttive ale spermicidelor
Protejeaz relativ fa de bolile cu transmitere sexual

Limite:
eficacitate moderat 6-21 de sarcini n rimul an de utilizare, depinde de
urmrirea instruciunilor de admnistrare. Impun un timp de ateptare pn la
apariia efectului
eficien numai 2 ore de la aplicare i necesit rezerve de spermicide dac exist
mai multe contacte

Utilitate:
femei care nu pot utiliza contraceptive orale
femei care nu pot sau nu vor s utilizeze dispozitive intrauterine
femei care care vor s se protejeze fa de bli cu transmisie sexual (BTS)
 metod de acoperire n atepatarea unei metode mai eficiente pentru utilizare
de lung durat
cupluri cu activitate sexual neregulat sau rar

Nu sunt utilizabile de ctre sau necesit consiliere:

femeile pentru care sarcina reprezint un risc major
care nu vor s-i aplice produsul
care sunt alergice la spermicide

Nu se vor utiliza de ctre cuplurile:

care au nevoie de o metod foarte sigur
care nu doresc o metod care s interfreze cu actul sexual
care nu sunt suficient de compliante cu metoda

Efecte secundare ale spermicidelor:

iritaia penian sau vaginal: se schimb spermicidul
dac senzaia de cldur determinat de spermicid care este normal nu ste
suportat se schimb spermicidul sau metoda
unele tablete vaginale nu se dizolv
este important s se respecte condiiile de aplicare nscrise pe prospecte (timp de
ateptare)

DIAFRAGMA
Este un dispozitiv de latex n form de dom care acoper cervixul n timpul
contactului sexual. Impiedic accesul spermatozoizilor la nivelul cervixului.
Beneficii contraceptive:
efectl ste imediat
nu afecteaz lactaia
nu interfer cu actul sexual
nu determin efecte sistemice
nu exist efecte secundare legated e metod

Beneficii non-contraceptive
protejeaz impotriva BTS
Limite ale metodei:
Eficien limitat 6-20 sarcini la 100 femei n primul an de utlizare
Eficiena depinde de utilizatoare i motivaia acesteia
Poate fi asociat cu apariia de infecii urinare
Trebuie lsat pe loc 6 ore de la utilizare
Necesit gel spermicid pentru un nou act sexual
Poate fi utilizat de:
Femei care nu doresc utilizarea altei metode barier
La cele care alpteaz
Doresc protecia fa de BTS i partenerul nu dorete s utilizeze prazervativ
 Cupluri care nevoie de o metode de acoperire sau sunt indecise asupra altei
metode
Femei care au mai muli parteneri
Precauii:
Femei cu istoric de szndrom de oc toxic
Alergie la cauciuc sau spermicide
Infecii urinare repetate
Prolaps uterin
Stenoze vaginale
Anomalii anatomice genitale
Situaii care impun consiliere
Femei la care sarcina reprezint un risc major
Femei cu disabiliti care nu permit inseria corect
Cupluri care ua nevoie de o metod de nalt eficien
Cupluri care nu doresc metode legate de actul sexual
Cupluri care nu neleg utilizarea corect

Managementul efectelor secundare

Pentru sindromul de oc toxic de examinat: febra, erupia cutanat, vrsturi,
diarree, conjunctivit, astenie, hipotensiune, oc. Dac sunt semne femeia va fi
rehidratat i va primi antibiotice i antitermice
Pentru infeciile urinare: femeia va fi conmsiliat s urineze imediat dup actul
sexual, va primi antibiotice profilactic sau dac apare infecia
Se va avea n vedere caplicarea contracepiei de urgen dac: femeia a avut
contacte dup 6 ore i nu a aplicat un nou strat de spermicid, dac nu a fost corect
inserat diafragma, dac nu afost lsat 6 ore dup contact

Metode hormonale
Contraceptive combinate injectabile:
Cyclofem: 5 mg estradiol cypionat i 25 mg acetat de medroxiprogesteron
depot injectat o dat pe lun
Mesygina: 50 mg. noretindrone enanthat i 5 mg estardiol valerate injectat
i.m. o dat pe lun

Efecte: inhibiia ovulaiei, reducerea transportului ovulului prin trompe, modific

endometrul fcndu-l impropriu pentru implantaie, ngroa mucusul cervical
impiedicnd trecerea spermatozoizilor

Beneficii contraceptive:
Eficien mare 0,1-0,4 sarcini la 100 de utilizatoare n primul an de utilizare
Imediat eficient
Nu necesit examinare pelvin pre tratament
Are puin efecte secunadre
Poate fi administrat de personal fr antrenament special
 Beneficii non-contraceptive
Reducerea flucxului menstrual, a dismenoreii i anemiei
Protecie fa de cancerul de endometru i cel ovarian
Reducerea incidenei bolii polichistice ovariene i a mastozei fibrochistice
Previne sarcina ectopic i boala pelvic inflamatorie

Limitri de utilizare a contraceptivelor combinate injectabile

Grea, vrsturi, tensiune mamar, mici sngerri genitale,
Eficacitatea poate fi diminut e anumite medicamente luate de utilizatoare
Poate determina revenirea tardiv a fertilitii
Nu prozejeaz fa de BTS
Pot determina iregulariti menstruale
Depinde de compliana clientei

CONTRACEPTIVELE ORALE COMBINATE

Tipuri
Monofazice: 21 pilule care conin o combinaie unic de estrogeni de
sintez ethinil estradiol n diferite concentraii i un progestativ de
generaia 2 sau 3
Bifazice:21 de pilule care conin 2 combinaii de estrogeni i progestativ
n diferite combinaii (10/11)
Trifazice: 21 de pilule cu diferite combinaii ntre estrogeni i progestative
Modul de aciune: inhibiia ovulaiei, reducerea transportului ovulului prin
trompe, modific endometrul fcndu-l impropriu pentru implantaie, ngroa mucusul
cervical impiedicnd trecerea spermatozoizilor
Beneficii contraceptive:
Eficien mare (0.5+5 sarcini la 100 de utilizatoare n primul an de
utilizare
Eficieni imediat dac se incep pin la ziua a 7-a a ciclului
Nu necesit examinare pelvin nainte de administrare
Nu interfereaz cu actul sexual
Au puine efecte secundare
Pot fi ntrerupte la dorina clientei
Instruirea se poate face de ctre personal cu training minim

Beneficii non-contraceptive:
Reducerea flucxului menstrual, a dismenoreii i anemiei
Protecie fa de cancerul de endometru i cel ovarian
Reducerea incidenei bolii polichistice ovariene i a mastozei fibrochistice
Previne sarcina ectopic i boala pelvic inflamatorie
Reducerea fluxului mentrual reduce riscul sau amelioreaz anemia dat de
polimenoree
 Reduc riscul de cancer ovarian cu 40-80 % efectul ncepe dup primul an de
utilizare i persist 10-15 ani dup terminarea administrrii. Reduc riscul de
cancer endometrial
Riscul de cancer mamar nu poate fi luat n consideraie dect la femeile foarte
tinere la care probabil accleareaz un proces deja nceput. Asigur protecie
mpotriva cancerului de sn n perioada postmenopauzal.

Limite ale utilizrii COC:

Depind de motivaia utilizatoarei

Pot apare greuri, vrsturi, tensiune mamar, cefalee i mici smgerri
intermenstruale
Eficacitatea poate interfere cu alte medicamente pe care le ia utilizatoarea
Pot prelungi intervalul pn la reluarea fertilitii
Efectele secundare severe sunt rare
Pot fi procurate fr probleme
Nu portejeaz fa de BTS

Cine poate lua COC:

Femei la vrsta reproductiv OMS recomad pn la 35 de ani
Femei care alpteaz, dup 6 luni de alptare
Femei in post partum care nu alpteaz
Femei n postabortum, imediat sau in primele 7 zile
Cu anemie
Cu dismenoree sever
Cu cicluri neregulate
Cu istoric de sarcin ectopic
Care impun contracepie de urgent
Au nevoie de consilierea eteant femeile care nu sunt sigure c vor luat
regulat contraceptivul

Nu vor COC :
Peste 35 de ani, fumtoare
Care au diabet de peste 20 de ani
Care au migren
Care au HTA (180/110)
Care au avut cancer de sn
Care au perspectiva de chirurgie major care va impune stat la pat
prelungit

Femeile la care seimpun precauii suplimentare :

 La care nu se recomad COC cu excepia cazurilor n care femeia nu dorete alt
metod:
La 3 sptmni postpartum chiar dac nu alpteaz
Care au sngerri vaginale inexplicabile
Au HTA (peste 110/100 si sub 180/110)
Care au avut istoric de cancer de sn
Au litiaz biliar simptomatic
Care iau medicaie pentru epilepsie : fenitoina sau barbiturice) sau tratament
pentru TBC (rifampicina)

Nu exist restricii :
Vrst (totui vrsta de 35 de ani trebuie avut n vedere)
Diabetul necomplicat de mai puinde 20 de ani
Cancere genitale : cervical, endometrial sau ovarian)
Hipertensiune sub 160/100
Icter legat de sarcin
Boala trofoblastic bening sau malign

Cnd se ncep COC:

n orice moment dac femeia este sigur c nu este gravid
In primele 7 zile ale ciclului menstrual
La femeile post partum: la 3 sptmni dac nu alpteaz, dup 6 luni dac
alpteaz
Postabortum : imediat sau n primele 7 zile de la avort

Efecte secundare comune:

Amenoree
Creterea tensiunii arteriale
Grea, vrsturi, ameeal,
Mici sngerri intermnstruale
Mastalgie
Dureri mamare mai ales in timpul exerciiului fizic
Depresie (sau schimbri de dispoziie i reducerea libido-ului)
Instruciuni pentru cliente:
Luai cte o pilul n foecare zi, de preferat in avelasi moment al zilei

Luai comprimatele ncepnd din una din primel 7 zile ale ciclcului, de
preferat din prima zi
Cnd pachetul are 28 de pilule incpei urmtorul blister imediat
Dac pachetul are 21 de tablete facei o pauz de 7 zile
Dac ai vomitat n 30 minute de la pilul luai o nou pilul
 Dac ati uitat s luati o pilul, luati-o imediat ce v amintiti, chiar dacp
aceasta mseamn sp luati 2 pilule n aceeai zi
Dac ai iutat 2 sau mai multe pilule luai cte 2 piluile in fiecare zi pn cnd
v inscriei din nou n programul de administrare. Utilizati o metode de
acoperire n cele 6 zile care urmeaz uitrii
Dac nu aveti sngerare la terminarea pilulelor atunci verificai o eventual
sarcin

Semne de alarm:
Contactai mediacul dac aveti una dintre urmtoarele probleme:
Durere puternic n piept si dispnee
Cefalee sever i tulburri de vedere
Absena singerrii menstruale sau a spoturilor la terminarea pilulelor poate
fi semnul unei sarcini

IMPLANTELE

Reprezint 6 capsule fine i subiri care conin levonorgestrel care se

inser subcutanat la nivleul antebraului. Rta de absorbie depinde de
permeabilitatea tuburilor i de canctitatea de steroid pe care o conin.
Efecte: suprimarea ovulaiei, modificarea mucoasei uterine, reducerea
motilitii tubare, ingroarea mucusului cervical.

Norplant: beneficii conraceptive:

Eficacitate 0,05-1 sarcini la 100 utilizatoare in priml an
Eficacitatea se instaleaz imediat
Metoda ofer protecie de pn la 5 ani
Nu necesiat examinare pelvin nainte de implantare
Nu interfereaz cu cactul sexual
Nu afecteaz alptarea
Revenirea fertilitii ste imediat
Au puine efecte secundare
Clienta nu trebuie s vin la clinic dect dac apar efecte secundare
Nu conine estrogeni
Inseria se poate efectua de ctre personal cu calificare adecvat

Beneficii non-contracpetive:
Scad riscul de sarcin ectopic
Reduc fluxul mesntrual i dismenoreea
Are impact pe anemie
Protejeaz impotriva cancerului de endometru
Scade boala benign a snului
Protejeaz mpotriva bolii pelvine inflamatorii

Limite:
 Poate determina anomalii ale fluxului mentrual
Necesit un personal anrenat pentru inserie
Femeia trebuie s revin la centru pentru reinseria unui nou norplat
Femeia nu oate s scoat implantul cnd dorete
Efectul poate interfera cu medicaii pe care le ia clienta
Cost-eficie dependent de timpul de utilizare
Nu portejeaz mpotriva BTS

Care sunt utilizatoarele poteniale:

oriice vrst reproductiv inclusiv nuliparele
pentru cine doreste o metod foarte eficient pe termen lung
femeile in post partum care alpteaz la 6 sptmni postpartum
femei in postpartum care nu alpteaz
femei care sunt in post abortum
cele care nu doresc sterilizarea definitiv
cu istoric de sarcin ectopic
femei cu hipertensiune, siclemie sau probleme de coagulare ( nu conin
estrogeni)
cele cu dismenoree
fumtoare
care nu doresc s ia estrogeni

Nu se vor utiliza:
cnd se ssupecteaz o sarcin
femei cu antecedente de cancer de sn
femei cu sngerri inexplicabile

Nu se recomand ( cu excepia situaiilor n care femeia nu dorete alt

metod:
femei cu icter chiar asimptomatic
cu boala ischemic
care au avut cancer de sn sau neoplazie hepatic
femeile care iau droguri pentru epilepsie ( fenitoin) sau TBC
( rifampicina)

Situaii care nu mai impun precauii suplimentare

Pot fi utilizare in sigurant la femei cu diabet necomplicat
Care au hepatita asimptomatic
Cu tensiune sub 180/110
Au avut istoric de eclampsie
Sunt fumtoare
Vor fi supuse unei interventii care implic stat la pat
Au boli valvulare
Au avut tromboflebite sau au probleme de coagulare
 Inserarea se face cnd :
n orcie moment cu condiia ca femeia s nu fie gravid
La 6 luni dac alpteaz i este amenoreic
La 6 sptmni dac alpteaz dar nu folosesc alptarea ca metod contraceptiv
Dac nu alpteaz imediat sau in primele 6 sptmni
Postoabortum: imediat sau in primele 7 zile

PROGESTATIVE INJECTABILE
Depo-Provera 150 mg medroxiprogesteron acetat administrat i.m. la 3 luni
Noristerat 200 mg norethindron enantat i.m. la 2 luni
Mecanismele de aciune: inhibiia ovulaiei, reducerea transportului ovulului prin
trompe, modific endometrul fcndu-l impropriu pentru implantaie, ngroa
mucusul cervical impiedicnd trecerea spermatozoizilor
Eficien:
0.3 sarcini la 100 de utilizatoare timp de 1 an
eficiena imediat dac se administreaz n primele 7 zile ale ciclului
metod intermediar care asigur contracepie pentru 2-3 luni
nu interfereaz cu actul sexual
nu afecteaz lactaia
nu conine estrogeni
poate fi administrat de personal cu training minim

Beneficii non-contraceptive :
reducerea riscului de sarcini ectopice
reducerea fluxului menstrual i a dismenoreii
amenlioraz anemia
protejeaz fa de cancerul andometrial
scade boala benign a snului
scade frecvena crizelor hemolitice in siclemie
proejeaz fa de boala pelvin inflamatorie

Cine sunt femeile care pot lua progstative injectabile:

doresc o metod sigur i reversibil
sunt in postpartum sau postabortum
sunt fumtoare
nu sunt interesate de eventualele sngerri neregulate sau amenoree
care au dismenoree sau sngerri severe
care iau droguri pentru epilepsie sau tuberculoz
prefer s nu ia estrogeni si s nu ia io pilul ritmic
prefer o metod care s nu interfereze cu actul sexual

Nu se vor administra:
la femeile gravide
la femeile suspecte de cancer
 la femeile care au avut cancer de sn

Nu sunt recomandate :
cu boala ischemic
care au avut cancer de sn sau neoplazie hepatic
icter simptomatic sau ciroz
HTA peste 180/110
Diabet cu durata peste 20 de ani
Femei care au avut accident vascular cerebral
Femei cu tumori benigne sau maligne hepatice

Cnd se recomand imjectarea :

Injecia iniial in primele 7 zile ale ciclului sau oricnd in cursul ciclului dac
femeia nu este gravid
Postpartum. Imediat dac nu alpteaz sau la 6 luni dac alpteaz ca metod
contraceptiv
Postabortum : imediat sau in primele 7 zile
Reinjectarea : DPMA pin la 4 sptmni mai devreme sau mai trziu, NET_EN
mai devreme sau mai trziu cu 2 sptmni

PILULA NUMAI PROGESTATIV

Efectele : inhibiia ovulaiei, reducerea transportului ovulului prin trompe,

modific endometrul fcndu-l impropriu pentru implantaie, ngroa mucusul cervical
impiedicnd trecerea spermatozoizilor
Beneficii contraceptive :
efciein : 0.05-5 sarcini la 100 utilizatoare timp de 1 an
eficien imediat sub 24 de ore
nu necesit examinare pelvin preadmiistrare
nu interfereaz cu actul sexual
nu afecteaz lactaia
fertilitatea reapare imediat ce se intrerupe administrarea

Beneficii noncontraceptive : similare contraceptivelor cu coninut de progestativ

Limite :
pot determina anomalii menstruale
pot apare creteri sau scderi n greutate
femeia trebuie s fie motivat
pilula trebuie luat n fiecare zi la aceei or
eficiena poate fi diminuat de anumite medicamente pe care le ia clienta

Cine poate lua POP (progestative-only pill):

orice femeie la vrsta reproductiv
orice paritate
vrea o metod sigur de contracepie
 este la 6 sptmni post partum i are nevoie de contracepie
este postobortum
tensiunea sub 180/10
sunt fumtoare
nu doresc estrogeni
doresc numai porgestative dar nu sub alte forme de administrare

Instruciuni pentru administrare:

luai pilula la aceei or din zi din prima zi a ciclului
dac luai pilula mai trziu, dar nu dup ziua 7, atincii utiliyzati o metod de
acoperire pentru urmtoarele 48 de ore
luai toate pilule din blister si incepeti imediat cellalt blister
dac ati vomitat la 30 minute de la pilul luati alta si utilizati o metod de
acoperire pentru 48 de ore
dac ati uitat s luati pilula la aceeasi or luati-o cind v amintiti si folositi o
metod de acoperire pentru urmtoarele 48 de ore
procedai la fel dac ati uitat s luati pilula o zi
dac mentruatia nu apare verificai o eventual sarcin

DISPOZITIVE INTRAUTERINE

Utilizarea dipozitivelor intrauterine n lume

Mecanism de aciune:
interfereaz cu capcitatea spermatozoizilor de a trece prin cavitatea uterin
interfereaz cu capacitatea oului de a se implanta
schimb mucoasa endometrial
cele medicate cu progestativ contribuie la ngroarea mucusului cervical

Beneficii contraceptive:
eficient crescut 0.6-0.8 sarcini la 100 de utilizatoare timp de 1 an
imediat eficient
metod pe termen lung: pn la 10 ani pentru dispozitivele cu cupru
nu interfereaz cu actul sexual
fertilitatea se restaureaz imediat dup extragerea dispozitivului
nu afecteaz lactaia
este cost eficient
are puine efecte secundare
poate fi inserat de un paramedic cu training
nu este costisitor (cel cu cupru)

Beneficii non-contraceptive :
 reducerea dismenoreii pt cele medicate cu progesteron
reducerea fluxului menstrual pt. Cele medicate cu progesteron

Limite :
necestit examinare pelvin nainte de inserie
necesit un specialist pentru inserie
femeia trebuie s apeleze la specialist ori de cte ori are crampe importante sau
singerri care pot avea semnificaia unei expulzii a dispozitivului
creter fluxul menstrual ( cu excepia celor medicate)
poate fi expulzat
poate porduce (1/1000) perforaie uterin
poate crete riscul de boal pelvin inflamatorie

Care sunt utilizatoarele poteniale pentru DIU :

femei la vrsta reproductiv care doresc o metod sigur pe termen lung
in timpul alptrii
postabortum
care sunt la risc sczut de BTS
care nu pot sau nu vor s ia pilula
au nevoie de contracepie de urgen

Situaii n care nu se utilizeaz DIU :

sarcin
sngerare vaginal inexplicabil
boal pelvic inflamatorie recent
au secreii uterine purulente
au distorsiuni ale cavitii uterine
au boal trofoblastic malign
TBC uterin cunoscut
Au avut cancer genital
Au infecii vaginale acute

Inserarea :
In orice moment din primele 7 zile de ciclu
In postpartum imediat dup delivrare sau in primele 4-6 sptmni sau la 6 luni la
femeile care au utilizat alptarea ca metod contraceptiv
In primele 7 ziel postobortum dac nu exist elemente de infecie local

Efecte secundare:
 Creterea fluxului mentrual
cicluri neregulate
crampe intermenstruale
leucoree
amenoree pentru cele medicate cu progestativ

pierderea firului de ancorare

cresterea frecventei infectiilor genitale
perforatii uterine (rare)
expulzie spontan
sarcin ectopic
avort spontan
partenerul poate simi firul de ancorare
nu protejeaz fa de BTS

Indicaii de extragere:
clienta o dorete
la terminarea limitei de utilizare
la 10 ani pentru DIU cu cupru
dac apare un comportament sexul la risc care impune aplicarea prezervativului
tratament pentru BTS sau infecie pelvin
menopauza

STERILIZAREA VOLUNTAR
vasectomia pentru brbai
ligatura tubar laparoscopic sau prin minilaparotomie

Utilizarea sterilizrii voluntare n lume

Sterlizarea masculin: metoda no sclapel sau cea cu incizie cu ligatura i

seciunea sau ocluzia deferentelor fapt care nu mai permite trecerea spermatozoizilor
Sterilizarea feminin: minilaparotomie (postpartum sau la un anumit interval) sau
laparoscopie, in afara sarcinii anterioare. Metode: seciune i ligatur, clipuri metalice,
electrocauterizare

Beneficii:
eficient
permanent
ni interfereaz cu activitatea sexual
metod simpl practicabil cu anestezie local
fr efecte secundare sau sistemice
nu modific funcia sexual
metod eficient pentru cuplurile care nu mia doresc copii sau sarcina reprezint
un risc vital pentru femeie.
 Limite:
metod definitiv pe care subiectul o poate regreta ulterior
risc de complicatii dac se utilizeaz anestezia general
disconfort pe termen scurt
necesita un practician antrenat
nu portejeaz fa de BTS

OCLUZIA TUBAR

Utilizarea ocluziei tubare n lume

Postpartum : prin minilaparotomie

La un interval dup parturiie: laparoscopic sau minilaparotmie
Probleme care se discut cu clienta:
este o metod definitiv au greu reversibil
nu se vor exercita presiuni pentru acceptarea metodei
pacienta va semna un consimmnt informat
nu este necesar acorsul partenerului

Metode de ocluzie tubar

Cine beneficiaz de ocluzie tubar:

femei peste 22 si sub 45 de ani
cele care doresc o metod foarte eficient
cele care au risc mare legat de sarcin
post partum sau postabortum
femei care alpteaz
cele care consider c dimnesiunea familiei a fost atins
cele care neleg metoda i consimt pentru procedur.

Utilizarea vasectomiei n lume

Se practic prin incizie scrotal (1-2), sub anestezie local i asepsie corect. Se
practic ligatur, cauteruzare sau combinaia dintre cele 2 metode.
Metoda no scalpel, fr bisturiu. A fost dezvoltat n China 1988. Nu necesit
dect inserarea fr incizie a unei pense care exteriorizeaz deferentul care se ligatureaz
sau se cauterizeaz. Nu este necesar sutura.
Problemele clientului:
trebuie s neleag caracterul ireversibil sau foarte greu reversibil al metodei
metoda este permanent
nu se vor exercita presiuni pentru acceptarea metodei
este necesar consimmmntul informat al clientului
nu este necesar acordul partenerei
 CONTRACEPIA DE URGEN
Apar aproximativ 1,7 milioane de sarcini nedorite in USA in fiecare an
1,9 milioane dintre sarcinile nedorite sunt deetrminate de absenta utilizrii
metodelor contraceptive
1,6 milioane de avorturi sunt efectuate anual pentru concenpii nedorite

Denumiri: pilula de a doua zi, contracepia postcoital, contracepia secunadr.

Posibiliti de contracepie de urgen:

Contraceptive orale combinate:
Doze mici 30-35 microg. etinilestradiol sau 150 microg levonorgestrel
Doze mari 50 microg. etiniestradiol sau 250 microg levonorgestrel

Contraceptive numai porgestativ

750 microg. Levonorgestrel ( de preferat)
30 microg Levonorgestrel
37,5 microg levonorgestrel
75 microg levonorgestrel

Dispozitive intrauterine
Tcu 380 A, Multiload 375, Nova T

Efecte
Altereaz endometrul
Ar putea bloca ovulaia
Ar putea altera motilitatea tubar

Nu dau efecte secundare pe termen lung

Greaa i vrsturile sunt singurele efecte secundare imputabile produselor
care conin estrogeni

Consiliere
v asigurai c femeia nu dorete sarcina
explicai modul de utilizare
metodele hormonale sunt eficiente numai dac se aplic pn la cel mult 72
de ore de la actul sexual
DIU este eficient numai dac se inser pn la 5 zile de la actul sexual
nu este o metod de utilizat in mod regulat ( cel mult de 2 ori pe an)
dup COC sau POP pot apare greuri i vrsturi, iar dup DIU crampe
protecia este retroactiv nu prospectiv ( cu excepia DIU)
nu ofer protecie fa de BTS
 oferii clientei pentru viitor consiliere pentru alte metode

Rata de insucces este de numai 2 % dac metoda este corect utilizat

DIU d contracepie de durat

Instruciuni pentru diferite metode:

COC:
Timpul 1. 4 pilule cu 30-35 microg. EE2 luate la intrval de maxim 72 de ore dup
actul sexual.
Timpul 2 se iau alte 4 pilule la interval de 12 ore de la primele.
Total 8 tablete
Timpul 3: dac menstruaia nu apare la 3 sptmni femeia va fi consultat pentru
o eventual sarcin

Alterantive:
Se iau 2 tablete de contraceptive cu concentraie mare de EE2 50 microg la
interval de maxim 72 de ore de la actul sexual. Se mai iau alte 2 tablete de
acelai tip la 12 ore dup primele. In total 4 tablete

POP:
1.
Se ia o tablet de 750 microg levoneorgestrel la maxim 72 de ore de la actul
sexual
Se ia o alt tablet de 750 microg.levonorgestrel la 12 ore dup prima
dac menstruaia nu apare la 3 sptmni femeia va fi consultat pentru o
eventual sarcin

2.
Se iau 20 tablete de 30 mcriog., 37,5 microg. sau 75 mcirog norgestrel in
primele 72 de ore de la actul sexual
Se iau alte 20 de tablete de acelai tip peste 12 ore interval
Total 40 tablete
dac menstruaia nu apare la 3 sptmni femeia va fi consultat pentru o
eventual sarcin

Dispozitivul intrauterin :
previne fertilizarea prin ascensiunea spermatozoizilor si implantarea ovulului
fertilizat
Eficiena bun. Rata de eec este de sub 1 %
Nu se vor insera la femeile care sunt la risc de BTS

Timpul 1. Dispozitivul se inser la mai puin de 5 zile de la actul sexual neprotejat

dac menstruaia nu apare la 3 sptmni femeia va fi consultat pentru o
eventual sarcin