Instinct sexual.

Atractia interpersonala
Constantinescu Alexandra
PSIHOLOGIE, anul I

Instinct sexual. Atractia interpersonala

I.

Sexualitatea adultului

1. Instinctul sexual reprezinta un motiv primar - un motiv neinvatat, comun omului. Exact ca un
organism flamand care isi va directiona comportamentul catre hrana sau ca un organism insetat
catre apa. Sexualitatea mai presupune si un motiv social - satisfacerea implica si un alt organism,
in timp ce motivele legate de supravietuire implica doar sinele biologic. In plus, motivele precum
foamea sau setea sunt determinate de nevoile de la nivelul tesuturilor, in timp ce motivul sexual
nu presupune un deficit intern ce trebuie reglat pentru ca organismul sa poata supravietui.
Cu privire la sexualitate, trebuie avute in vedere doua distinctii esentiale. Prima dintre
acestea rezulta din faptul ca, desi ne maturizam sexual incepand cu perioada pubertara, bazele
identitatii noastre sexuale se stabilesc inca din perioada prenatala. Ca urmare, vom face distinctie
intre sexualitatea adultului si dezvoltarea sexuala timpurie. A doua distinctie se refera la
determinantii de mediu si biologici ai comportamentului si trairilor sexuale. Dar in ce masura
comportamentul sau trairile sexuale sunt un produs al proceselor biologice (al hormonilor) -, un
produs al mediului si invatarii (experientelor timpurii si normelor culturale) - sau un rezultat al
interactiunilor acestora?
2. Controlul hormonal
- MODIFICARILE PUBERTARE
Glandele endocrine produc hormoni (mesageri chimici) care, prin circuitul sanguin,
ajung la organele tinta. Procesul incepe in hipotalamus, unde sunt secretati factori de eliberare ai
gonadotropinelor. Hormonii glandelor endocrine determina glanda pituitara sa produca
gonadotropine - hormoni ai caror destinatie sunt gonadele - ovarele si testiculele. Exista 2 tipuri
de gonadotropine. Primul este hormonul FSH. La femei, FSH-ul stimuleaza cresterea foliculilor grupuri de celule din ovare care raspund de dezvoltarea ovulelor si secreta hormonul
feminin estrogen. Cealalta gonadotropina este hormonul LH la femei si ICHS la barbati. Secretia
de LH actioneaza asupra ovulatiei - eliberarea unui ovul matur din foliculi - si determina
foliculul sa secrete progesteron, celalalt hormon feminin. ICHS, echivalentul masculin,
stimuleaza producerea hormonului masculin androgen. Desi am mentionat multi termeni tehnici,
principiul acestui proces este foarte simplu: prin intermediul hormonilor, hipotalamusul
controleaza glanda pituitara, care, la randul ei, controleaza gonadele.
Hormonii produsi de gonade - estrogen, progesteron si androgen - sunt numiti hormoni
sexuali (toti 3 sunt produsi atat la barbati, cat si la femei, dar in grade diferite). Acesti hormoni
1

Instinct sexual. Atractia interpersonala

sunt responsabilide modificarile care intervinin organism in perioada pubertara. La fete,
estrogenul determina dezvoltarea sanilor, schimbarea distributiei tesutului adipos (avand ca
rezultat formele mai feminine ale corpului) si maturizarea organelor genitale. La barbati,
testosteronul (un tip de androgen) este responsabil pentru cresterea parului facial, subaxial si
pubian; de asemenea determina ingrosarea vocii, dezvoltarea musculaturii si maturizarea
organelor genitale.
-

EFECTE HORMONALE ASUPRA DORINTEI SI EXCITATIEI SEXUALE

Ce rol joaca acesti hormoni in dorinta si excitarea sexuala? O modalitate de a evalua

contributia hormonilor la exitarea sexuala este studierea efectelor castrarii. La barbati presupune
indepartarea testiculelor, ceea ce elimina producerea hormonilor sexuali. Desigur, nu s-au
efectuat astfel de experimente pe oameni; psihologii au studiat, insa, barbatii cu afectiuni
serioase (de ex, cancer testicular), care au suferit o castrare chimica (li s-au adminisrat hormoni
sintetici care au inhibat sau au blocat utilizarea androgenului). Aceste studii au indicat ca unii
barbati isi pierd interesul sexual, in timp ce altii pot avea, in continuare, o viata sexuala normala
(Money, Wiedeking, Walker si Gain, 1976; Walker, 1978). Deci, se pare ca androgenul
influenteaza dorinta sexual doar in unele cazuri.
O alta modalitate de a evalua contributia hormonilor la dorinta si excitarea sexuala, la
barbati, este studierea relatiei dintre fluctuatia hormonala si interesul sexual. S-a dovedit ca
nivelul testosteronului poate sa nu aibe efect asupra excitarii indicata de capacitatea de a avea
erectie dar poate creste dorinta determinata de fanteziile sexuale (Davidson, 1988).
Absenta efectelor hormonale este si mai izbitoare la femei. Dupa menopauza (cand
ovarele isi inceteaza functionarea), dorinta sexuala, la cele mai multe femei, nu se diminueaza.
De fapt, unele femei manifesta un interes sexual crescut dupa menopauza, poate si pentru ca nu
mai au preocupari legate de gradivitate.
Studiile asupra relatiei dintre fluctuatia hormonala si excitatia sexuala la femei, inainte
de menopauza, au condus la concluzii similare: hormonii exercita un control substantial asupra
excitarii doar la speciile inferioare, dar nu si la femei. La femelele cu mamele, hormonii
fluctueaza ciclic, o data cu modificarile fertilitatii. Majoritatea femelelor sunt receptive la
avansurile sexuale ale masculilor doar in perioada de ovulatie, cand nivelul estrogenului este in
punct maxim (cand femelele sunt in calduri).
3. Controlul neuronal
Hormonii nu sunt singurii factori biologici care trebuie luati in considerare. Sistemul
nervos este, si el, responsabil pentru unele aspecte ale comportamenului si exitarii sexuale. Unele
mecanisme nervoase sunt situate la nivelul maduvei spinarii. La barbati, erectia, ca o consecinta
directa a stimularii penisului, este controlata de un reflex spinal, ca si miscarile pelviene si
2

Instinct sexual. Atractia interpersonala

ejacularea. Dar, toate aceste actiuni sunt valabile si pentru barbatii a caror maduva a suferit
leziuni serioase. In mod similar, studiile clinice asupra femeilor cu leziuni asupra maduvei
spinarii sugereaza ca lubrifierea vaginului poate fi controlata printr-un reflex spinal.
Dar organul cu cea mai mare responsabilitate in reglarea comportamentului si excitarii
sexuale este creierul. Reflexile spinale sunt controlare cerebral, iar erectia poate fi direct
controlata de creier.
4. Perversiunile sexuale
Mediul are, si el, o mare influenta asupra sexualitatii, una din categoriile de determinati
fiind primele experiente. Un tip de problema sexuala atribuita primelor experiente o constituie
pervesiunile sexuale sau parafiliile (asa cum sunt denumite tehnic). Multe persoane prezinta ceea
ce s-ar putea numi parafilii minore de exemplu, excitarea la un miros particular sau la vederea
unui anumit articol de imbracaminte. Specialistii considera asemenea situatii ca inofensive, atata
timp cat se incadreaza intr-o relatie sexuala normala. Dar, alte persoane au parafilii mult mai
serioase de exemplu, intretinerea relatiilor sexuale cu copii sau excitarea prin provocarea unei
dureri intense partenerului. Asemenea cazuri au consecinte grave pe plan social si personal
personaele cu astel de tendinte relateaza ca simt un impuls irezistibil de a desfasura actul.
Consideratiile etice impiedica desfasurarea unor experimente asupra dezvoltarii
parafiliilor. Informatiile despre acestea provin din relatarile pe care personele respective le-au
facut terapeutilor. Astfel de inregistrari clinice mentioneaza adesea probleme de dezvoltare
sexuala timpurie.
5. Influentele culturale
Influentele socio-culturale constituie o alta categorie de factori ambientali determinanti
ai sexualitatii. Spre deosebire de primate, comportamentul sexual uman este puternic determinat
de societate.
-

COMPORTAMENTUL SEXUAL IN DIFERITE SOCIETATI

Fiecare societate impune unele restrictii comportamentului sexual. De exemplu, incestul

(relatii sexuale cu membri ai familiei) este prohibit in majoritatea societatilor. Activitatea sexuala
la copii, masturbarea, homosexualitatea, relatiile sexuale premaritale - sunt permise, in functie
de societate si in grade diferite. Unele din cele mai persmisive societati incurajau autoertismul si
jocurile sexuale la copiii de ambele sexe, permitandu-le acestora sa observe activitatea sexuala a
adultilor.

II.

Atractia interpersonala.
3

Instinct sexual. Atractia interpersonala

Cele mai dese intrebari care ne framanta atunci cand intalnim persoane noi sunt: daca ii
preferam sau nu, sau daca ei ne prefera. Dincolo de intalnirea initiala, preocuparile noastre se
centreaza pe modul in care intretinem sau ghidam relatia de la simpatia sau relatia initiala la o
prietenie mai profunda sau chiar o relatie intima si iubire. In acest sens, psihologii sociali au fost
interesati de factorii care fac posibila atractia interpersonala si si-au manifestat dorinta de a
studia iubirea si intimitatea.
1. Atractivitatea fizica
Pentru majoritatea dintre noi, posibilitatea ca infatisarea fizica a unei persoane sa fie un
determinant al intensitatii cu care altii o prefera, ni se pare un lucru nedemocratic. Spre deosebire
de caracter si personalitate, aspectul fizic este un factor asupra caruia avem un control foarte
redus si, prin urmare, ni se pare incorect sa fie folosit drept criteriu de a prefera pe cineva.
Dar de ce afectivitatea fizica este atat de importanta? O parte a motivului este ca
standardul social personal si aprecierea de sine sunt amplificate atunci cand suntem vazuti intr-o
companie atragatoare. Atat femeile cat si barbatii sunt evaluati mai favorabil atunci cand sunt
insotiti de un partener sau de un prieten atractiv fizic decat atunci cand sunt vazuti intr-o
companie mai putin atragatoare.
Dar exista o intorsatura interesanta a lucrurilor: atat femeile cat si barbatii sunt evaluati
mai putin favorabil atunci cand sunt vazuti cu o persoana straina care este mai atractiva decat ei.
Din fericire exista o speranta si pentru aceia dintre noi care sunt mai putin atragatori. In
primul rand, atractivitatea fizica pare sa piarda din importanta atunci cand este ales un partener
permanent.
2. Proximitatea
O examinare a unui numar de 5000 de cupluri din Philadelphia anilor 30 a descoperit
ca o treime din cupluri locuiau la cinci blocuri departare unele de altele. Cercetarile arata ca cel
mai bun predicator al unei prietenii este distanta dintre oameni. Intr-un studiu referitor la patternurile de prietenie, intr-un bloc de locuinte, locatarii au fost rugati sa numeasca primele trei
persoane cu care se intalnesc cel mai des. Acestia au mentionat 41% din vecinii care locuiesc la
doua apartamente distanta si numai 10% din cei care locuiesc la capatul culoarului.
Cei care cred in miracole cand e vorba de chestiuni de suflet au credinta ca exista
undeva in lumea asta jumatatea fiecaruia dintre noi care asteapta sa fie descoperita. Dar daca
acest lucru este adevarat, un miracol si mai mare este frecventa cu care destinul plaseaza aceasta
persoana la o aruncatura de bat.
3. Familiaritatea

Instinct sexual. Atractia interpersonala

Un motiv major pentru care proximitatea creeaza legaturile dintre oameni este acela ca
ea mareste familiaritatea si exista acum cercetari care arata ca familiaritatea in sine poate creste
atractia.
Intr-o demonstratie inteligenta a acestui efect, cercetatorii au luat fotografi a unor
studente si apoi au realizat copii cu fizionomia originala si imaginea in oglinda. Aceste copii au
fost aratate unor femei, prietenilor si iubitilor acestora. Un procentaj de 68% din femei au
preferat imaginea in oglinda, dar prietenele si iubitii au preferat imaginea neinversata intr-un
procentaj maxim de 61%. Puteti ghici de ce?
Morala este clara. Daca nu sunteti prea frumosi sau admiratia pentru cineva nu este
reciproca, fiti insistenti si dati tarcoale. Proximitatea si familiaritstea sunt cele mai puternice
arme.
4. Similaritatea
O veche zicala spune ca extremele se atrag, si ca indragostitii sunt incantati sa observe
cat de diferiti sunt unul fata de celalalt: Imi place sa navighez, dar ea prefera sa urce pe munte.
Eu sunt inginer, dar ea este profesoara de istorie. Ce trec cu vederea acesti indragostiti este ca
amandorura le plac activitatile in aer liber; ca amandoi sunt profesionisti; sunt democrati; sunt de
aceasi nationalitate; au aceeasi religie; apartin aceleasi clase sociale; au acelasi nivel educational;
exista o diferenta de 3 ani si 5 puncte O.I. intre ei. Pe scrut, vechea zicala este falsa.
Credeam ca cuplurile se potrivesc ca atractivitate fizica, deoarece punem in balanta
atractivitatea potentiala a partenerului si probabilitatea ca acesta sa doreasca sa faca pereche cu
noi. Astfel, persoane mai putin atractive cauta parteneri mai putin atractivi, fiindca se asteapta sa
fie respinsi de cei care sunt mai atractivi decat ei.

Instinct sexual. Atractia interpersonala

CUPRINS:
I.

Sexualitatea adultului

1. Instinctul sexual
2. Controlul hormonal
- MODIFICARILE PUBERTARE
- EFECTE HORMONALE ASUPRA DORINTEI SI EXCITATIEI SEXUALE
3. Controlul neuronal
4. Perversiunile sexuale
5. Influentele culturale
- COMPORTAMENTUL SEXUAL IN DIFERITE SOCIETATI

II.
1.
2.
3.
4.

Atractia interpersonala.
Atractivitatea fizica
Proximitate
Familiaritatea
Similaritatea

(BIBLIOGRAFIE: Atkinson R. L., Atkinson R. C., Smith E. E., Bem D. J., NolenHoeksema S - Introducere in psihologie)