Psihoterapeut Dr.

Diana Teodorescu
Formator si supervizor CBT
Terapeut ST Certificat –Advanced Level
Simply The Best
 Cum se prezintă în terapie
 Scăderea performanței
 Anxietate
 Atacuri de panică
 Somatizări
 Depresie
 Izolare socială
 Sentimente de inferioritate
 Pierderea motivației
 Nevoia compulsivă de a
câștiga/Reacția la pierdere
(nu știe să piardă)
 Perfecționism
 Vinovăție
 Probleme de identitate (sens difuz
al identității, al exprimării de sine)
 Probleme în relații
 Probleme legate de imaginea de
sine
 Tulburări de personalitate
 Explicit sau implicit- Părintele
 “Vreau să ajungă unde eu nu am putut
ajunge, vreau să aiba ce eu nu am putut
avea”
 “Trebuie să facă cinste numelui familiei, nu
poate fi mai prejos”
 El este un X-uulescu și trebuie să...............
 “Trebuie să ne facă cinste/Nu există să ne
facă de rușine”
 “Trebuie să mă împlinească”
 “Ce fel de părinte sunt eu, dacă el nu
dovedește că.....”
 “Dar ce, noi suntem mai prejos decât X, tu
de ce nu poti? Ce îți lipsește? “
Mesaje ascunse:
“Ești un copil special, ești făcut pentru asta”- Fii
așa cum îmi doresc eu să fii și mergi pe calea
aleasă de mine
“Dintre toți copiii mei, de la tine mă aștept cel
mai mult”- Te-am ales pe tine să mă faci să simt
că viața merită trăită. Toate dorințele mele
neîmplinite sunt pe umerii tăi.
Tu niciodată nu mi-ai creeat dificultăți. Ești un
copil extraordinar- Dacă vrei ceva diferit de ce
vreau eu, reprimă! Poți să îți dorești doar ce
vreau eu să îți ofer.
Eu numai pentru tine trăiesc, pentru tine sacrific
tot- Sacrifică nevoile tale și viziunea ta despre
lume. Trăiește după agenda mea ascusă.
 Explicit sau implicit-Copilul
 “Vreau să îi fac pe părinții mei
mandri”
 “Fac asta pentru că e tradiție de
familie”
 “Au investit mult în mine,
trebuie să fac asta”
 “Noi suntem familia X, noi nu
putem fi mai prejos”
 “Nu pot să mă opresc, i-aș face
să sufere prea mult”
 La cați bani au investit în mine,
cum să mă opresc...
 Nu știu cine sunt
 Nu știu ce îmi place
 Simt că mă pierd pe mine și nu
știu ce să fac
 Dacă nu fac încontinu ceva simt
că nu exist
 Nu pot să stau, trebuie să fac
mereu ceva
 Nu îmi găsesc locul
 Nu am stare
 Cum frustrează părintele
nevoile emoționale de bază
Atașament

- Oferă apropiere și dragoste în

termenii proprii, mai ales ai
acceptarii condiționate.
- Are grijă de copil, uneori foarte
mare, dar condiționată de
propriul interes
- Oferă copilului sentimentul că
acesta aparține, că este inclus, că
există și contează numai DACĂ......

Peter Graaf Cards,

 Autonomie
 Copilul este susținut, dar în contextul dependenței de
părinte și de obiectivele acestuia

 Asistă adesea copilul în procesul asimilării competențelo,

dar este vigilent la standarde, validează și valorizează doar
rezultatul. Când standardul nu este atins critică, ceartă,
umilește, ironizează, șantajează emoțional.

 Nu permite copilului să facă alegeri, să inițiez acțiuni, să

coordoneze o activitate, să o direcționez către scopuri și
obiective proprii

 Standardele și exigențele sunt uneori atât de mari încât

copilul nu mai ajunge să simtă că poate, că e în stare și că
are rezultate minunate; nu mai are percepția realistă a
eficienței sale astfel încât să capete încredere în puterile
lui.

Peter Graaf Cards,

 Libertatea de a exprima sentimente şi emoţii

 Nu există pentru părinte nevoia copilului de a fi el însuși, de

a fi validat și respectat pentru asta
 Nu are înțelegere și empatie
 Frustrează toxic nevoia copilului de a spune ce simte și ce
gândește
 Nu se armonizează la ce se întâmplă în interiorul copilului,
nu acceptă ce se întâmplă acolo și nu îl înțelege
 Dimpotrivă, îl armonizează pe copil la lumea sa internă,
copilul trebuie să țină cont de sentimentele și nevoile
părintelui și să îl înțeleagă (guilty inducer)

Peter Graaf Cards,

 Spontaneitate şi joc

 Nu e timp de joacă, de plăcere și relaxare

 Nu prea sunt firești și nu e posibil să se
întâmple (mai ales spontan)
 Toată dimensiunea spontană și pozitivă a
vieții este limitată de multe reguli, restricții,
inhibiții

Peter Graaf Cards,

 Limite realiste şi auto-control

 Pune limite NE-realiste, reguli stricte pe care

adesea nu le negociază
 Are așteptări inflexibile, rigide, nerealiste ce
impun un control strict
 Impune/Induce copilului asumarea
responsabilităților pe care părintele le decide

Peter Graaf Cards,

 Bunele intenții....
 Părintele este profund implicat în activitățile copilului sau în
dezvoltarea abilităților: supraveghează, survolează, veghează,
penalizează, antrenează....
 Petrece foarte mult timp cu copilul în aceste activități sau în leagătură
cu aceste activități
 Dacă nu poate face asta, plătește oameni care să o facă
 Se laudă mult cu realizările copilului și cu rolul lui în acest context
 Își arogă credit pentru reușitele copilului
 Îi induce copilului ideea că are optiuni, dar îl manipulează pentru a-și
urma agenda (cu cât este mai mic, cu atât este mai ușor)
 Strategii de motivare…

 Sunt alături de tine (“Noi ne-am antrenat”, “noi știm”, “noi vom
câștiga”- mesaj implicit-> nu accept să pierzi, să nu-mi faci mie una ca
asta)
 Nu ai de ce să te temi, ei să se teamă de tine (nu accept ce simți, nu e
adevărat ce simți-> invalidare
 Nu ai să pierzi, nu ai de ce să pierzi
 Tu trebuie să fii cel mai bun/ Sunt sigur că vei reusi/ Nu am nici o
îndoială
 Dacă nu câștigi atunci ești...../ ți se va întâmpla........ (hipercritica și
amenințări/pedepsiri)
Si uneori ei spun (fiecare în felul său) că nu mai vor/nu mai pot.....
Profesorii, antrenorii, meditatorii
 Predispozițiile de schemă cel mai des întâlnite

Izolare
Deprivare Defect/Rușine
socială/Alienare
• Nu mă simt înțeles, • Nu sunt în stare, nu • Sunt/suntem diferiti,
acceptat, nu sunt pot, sunt un......., nu altceva contează, nu
vazut auzit, acceptat am valoare decât mă înțeleg, nu am ce
în felul în cre dacă, ceilalți...... căuta acolo, nu am
contează pentru mine cum să stau cu ei
 Paradigmele Rușinii –Joseph Burgo
Sentimentul dureros că am fost sub așteptări, că am dezamăgit

Iubirea neîmpărtășită- Rușinea fundamentală că ește neiubit, de neiubit,

sau iubit numai dacă..., că nu ești suficient de..., că ești neimportant dacă...,
sau că nu exiști pentru celălalt decât dacă.....

Excluderea- Rușinea că aș putea fi exclus, renegat, deconectat de

grup, lasat în urmă, dacă....

Expunerea nedorită- Rușinea de a fi expus, umilit,de a părea

incompetent, ridicol, de a fi penibil

Așteptare neîmplinită-Rușinea la dezamăgirea idealurilor, așteptărilor

(de neatins) ale celor din jur, la decepționarea celorlalți, la a fi un învins
 Predispozițiile de schemă cel mai des întâlnite
Fuziune/Sine Inhibiție Standarde
infantil emoțională nerealiste
• Copiii simt că au • Nu e în regulă să simți • Trebuie să ajung la
nevoie de părinți și că emoții (te încurcăîn ......(standarde impuse
parinții au nevoie de ei performanța ta sau îi de părinți sau
în permanență. Se simt deranjează pe părinți; “autoimpuse”)
obligați să le spună Nu este acceptabil să • Singurul mod prin care
acestora tot ce se îți arați emoțiile- e pot fi iubit este de a
întamplă în viata lor și semn de slăbiciune; avea reușite.
să facă orice vor ei. • Dacă te lași pradă • Este exagerat de
bucuriei/plăcerii nu te ambițios, perfecționist
mai focusezi (sub o presiune
constantă). Petrece
mult timp studiind și
se focusează pe
propriile realizări.
 Predispozițiile de schemă cel mai des întâlnite
Îndreptățire/ Căutarea aprobării/
Eșec
Grandiozitate recunosșterii

• Sunt cel mai bun,

• Copiii se tem de eșec nu am nevoie să • Copiii se simt
mai ales pe domeniul știu altceva; ceilalți nesatisfăcuți până
performanței lor și se profi sunt niste când arată celor din jur
simt mai puțin idioți, nu am nevoia cat de buni/ excelenți
competenți/talentați sunt.
în comparație cu cei
să învăț prostiile
• Încearcă să îi
din jur (competitorii lor; sunt cineva
impresioneze pe cei
lor). Consideră cea mai (special), eu am alte din jur cu reușitele lor;
mică greșeală sau reguli în caută situații bazate pe
nereușită un eșec! clasă/școală, performanță; caută
privilegii relații în care să
primească în
permanență părei și
opinii.
 Moduri prezente

Copilul vulnerabil Copilul furios Criticul interior

Copilul anxios, trist, pierdut, Mesaje critice

disperat, panicat, fără scăpare, Furios pe ceilalți sau pe el însuși Mesaje demanding
neînțeles, neauzit, ne văzut Cu furie exprimată sau inhibată Mesaje învinovățitoare
Mesaje pedepsitoare
 Moduri de coping

Supracompensare: Perfecționistul, Controlorul

excesiv, Dominatorul, Intimidantul, Grandiozitate

Evitare: Detașare protejată, Protector Furios

Predare: Cum spui tu!

Când presiunea devine insuportabilă
 Aș vrea să mă opresc dar la câți bani au investit în mine....nu pot să le
fac asta
• Anxietate, Atacuri de panică, Elemente depresive
• Clasa I, face dans sportiv de la 3 ani, este multiplu campion, când
nu face teme sau nu e la școală, repetă la sală.
• La școală nu rămâne la after-ul doamnei și este mereu sancționat
Aly cu asta (doamna uită cum îl cheamă pe motiv că nu stă la after, dă
la teste numai ce face cu copiii în plus, ia cu greu note mari)

• Nu știu ce se întâmplă cu mine, nu mă mai pot controla, nu mai pot controla ce simt: frică, nelinisște, agitație
• Simt că nu sunt bun de nimic și îmi e rușine că i-am dezamăgit la câte au facut pt mine, mă simt vinovat
• Am început să am note proaste, pentru că de câte ori dau test sau mă ascultă, mă blochez, nu mai știu nimic, simt că
sunt cel mai prost din clasă
• La dans uneori nu mă mai pot concentra, fac greșeli de începător și antrenorii mă ceartă. Îmi spun că voi rata
Aly campionatul
• As vrea să mă opresc din competiții, dar la câți bani au investit în mine mă tem să le spun
• Muncesc din greu la coregrafii să iasă perfecte

• Mama îi alege cu grijă partenerele, numai dacă “au stofă de campioane”

• Este preocupată de toate detaliile tuturor aspectelor vieții de dansator sportiv, mai puțin de el
Mama • L-a adus în terapie pentru că nu știe ce se întâmplă cu el și îi e teamă că va rata campionatul și că va
pierde toți anii investiți în dans
• Vrea să îl ajut să își revină să poată să se descurce ca înainte
‘Vreau să își revină, să câștige campionatul’
Standarde nerealiste Îndreptățire/Grandiozitate

Modul Parinte demanding și pedepsitor Modul Grandios

perfecționistă și fixată pe relizări, aspră critică Copilul (și nu numai) trebuie să facă
pentru orice greșeală, neatenție și numai cum dorește ea, pentru că ea știe
ce este cel mai bine pentru el.

Modul Controlorul excesiv

Verifică tot, pune permanentă presiune pe
toți
‘Aș vrea să mă opresc, dar la câți bani au investit în mine și la cât de
mult își dorește mama, nu pot.....’

Nevoi frustrate:
Să fie auzit și văzut, iubit și
acceptat pentru cine este el
Să fie ascultat, să se țină
cont de ceea ce își dorește și
de ceea ce poate,
Să fie validat și susținut în
deciziile lui
Predispoziții de schemă
Deprivare, Defect/Rușine, Eșec,
Fuziune/Sine infantil, Subjugare,
Standarde nerealiste
Moduri
(cu control excesiv, verificări la
Copil Vulnerabil
Părinte critic/demanding
Moduri de coping:
Complianță/Predare (pasiv,
submisiv, obedient în fața
mamei)
Perfecționistic Controler
școală, se simte responsabil
pentru orice , repetă mult să
corecteze orice greșeală , e
anxios în legătură cu orice)
(scoala, dans)
 Strategii de intervenție centrate pe părinți
- Adaptarea abordării de coaching în funcție de tiparul părintelui
- Analiza și discutarea obiectivelor cu care vine părintele
- Psihoeducație (scheme/moduri)/propria copilărie și cum transpune în tiparul său
parental
- Validarea permanentă a bunelor intenții/focus pe a construi o relație terapeutică
pozitivă
- Strategii de construire/consolidare a Modului sănătos de Ghidaj Parental Empatic
- Dacă nu cooperează, ne focusăm pe Reparentarea limitata a copilului
 Strategii de intervenție centrate pe copil

Modul Competent (Înțelept/Grijuliu)- Validare, Întărire, Extindere,

Sprijin în dezvoltarea de noi abilități și competențe

Copilul Vulnerabil- Validare (emoții, nevoi emoționale-simt și

exprim); Protecție, Alinare (Reparentare Limitată)

Copilul Furios: validare și exprimare adecvată

Modul de Părinte critic/Demanding- Verificăm conținutul,

respingem când este inadecvat, suprasolicitant; Flexibilizare

Modurile de coping disfucțional: Le înțelegem funcția, apreciem

“serviciul oferit”, le eliberăm de sarcină (renunțarea la monopolul
lor) și identificăm moduri alternative care pot ajuta în același sens
I just wanted a normal life
You never even grow up, you stay child like
Serghei Polunin, The Dancer
 Cand ai trei ani nu e chiar alegerea ta. A fost alegerea mamei, a fost mare o
vizionară. Ea a vazut viitorul acesta și m-a pus pe acest drum. A fost foarte
strictă, stăteam în spagat și când mă uitam la TV. Ea plănuia totul, era peste
tot, știa exact unde să meargă și ce să facă
 Când dansezi muncești din greu, 11 ore pe zi într-un spațiu închis, de fapt nu
apuci să te maturizezi, ești ca un copil (you never even grow up, you stay
child like). Și e obositor să fii mereu străin în atâtea țări, e foarte foarte multă
presiune, nici nu mai știi cine ești!
 Iti termini pregătirea la 19 ani, vrei și trebuie să dai totul, dar te simți ca un
copil, de parcă ai avea 4, ca un copil. Ești prizonier în corpul tău.... Un corp
care te doare tot timpul!
 Familia mea s-a împrăștiat prin toată lumea ca să mă susțină. Când eram mic
eram pasionat, deși era multă presiune! Când am rămas singur la Royal și
părinții au divorțat, am muncit de două ori mai mult, pentru că era singura
șansă să îi văd din nou împreună. Care mai e motivul să dansez, pentru ce să
mai trag atât de mult? Nu mai știam cine sunt