HORMONII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL

Comportamentul este un ansamblu de raspunsuri complexe ale corpului la stimuli interni si

externi, de reactii motivate si organizate prin reflexe innascute sau cistigate care permit
subiectului integrarea in conditiile de mediu (Scripcaru 1985)
FUNCTIILE COMPORTAMENTULUI SEXUAL
reproducerea functie biologica
definirea masculinitatii si feminitatii
dezvoltarea si mentinerea respectului de sine
exercitarea capacitatii si fortei de dominatie
sursa de placere
reducetea tensiunilor
exprimarea ostilitatii
exprimarea unui comprtament de risc ca sursa de excitatie
cistigul material

Dezvoltarea comportamentului sexual:

elemente biologice: cromozomi, hormoni

factori educationali
scenarii sexuale sociale
achizitii culturale
factori etici si morali
conditii social -istorice

STADII DE DEZVOLTARE ALE COMPORTAMENTULUI SEXUAL:

stadiul prenatal
copilaria
adolescenta si inceputul vietii adulte
parentalitate
imbatrinire
HORMONII NE DETERMINA DESTINUL
Hipofiza determina prin hormonul de crestere talia subiectului si riscul de dezvoltare a
unor tumori
Gonadele determina fenotipul prin diferentierea organelor genitale interne si externe,
ceea ce rezulta in fenotipul de la nastere. In functie de fenotip se stabileste sexul civil
(masculine sau feminine) si se confera o anumita educatie subiectului in functie de
modelele societatii la un anumit moment. In functie de autoexaminarea fenotipului si prin
compararea acestuia cu a altor copii sau al adultilor, subiectii isi asuma identitatea de gen.
Identitatea de gen este sentimental subiectului ca apartine sexului masculine sau feminine
ca este baiat sau fata. Acest sentiment se dezvolta pina la virsta de maximum 5 ani si in
principiu nu se poate schimba ( cazurile se schimbare apar in anumite conditii si vor fi
dezvoltate ulterior aceste situatii particulare). Hormonii gonadali sunt responsabili de

modificarile pubertare si activarea comportamentului masculin, cel feminine avind un

determinism social mai accentuat). Hormonii gonadici sunt implicate in determinarea
orientarii sexuale.
La celemai multe animale, inclusive la om androgenii determina nivelul de agresivitate,
masculi fiind mai agresivi decit femeile.
Hormonii gonadici activeaza la pubertate comportamentul sexual si il mentin in timpul
vietii adulte cu conditia de a atinge o anumita concentratie critica 9 3ng/dl pentru
testosteronul biodisponibil). Deficitul gonadic apare la brusc la femei si mai lent la
barbatii in virsta la care nu este intotdeauna complet.
Androgenii au fost facuti responsabili de diferenta dintre speranta medie de viata de la
cele doua sexe, care de reula este mai mare cu aproape zece ani la femei, responsabilitate
despre care s-a crezut ca deriva din rolul protector al estrogenilor asupra aparatului
cardio-vascular. In realitate s-a observat ca oarecum independent de statusul gonadic
aceasta diferenta se conserva in toate cuulturile si la toate rasele si pare sa fie determinate
genetic si nu hormonal. Mai mult, substitutia androgenica pare sa constituie un element
de protectie fata de evenimentele cardio-vasculare fatale.
In ultima instanta hormonii gonadici sunt responsabili in mare parte si de statutul social,
profesiile la care pot aspira femeile si barbatii
Tiroida hormonii tiroidieni sunt direct implicate in dezvoltarea creierului, determina cel
putin partial nivelul intellectual si destinul individului
ACTH si suprarenala sunt nu numai vitali pentru organism dar determina in special prin
peptidele melanotrope comportmantul alimentar, intr-o anumita masura comportamnetul
sexual fiind implicate in mecansimul erectiei si deasemeni determina rezistenta la stress.
Vasopresina este implicate in mecansimul memoriei
Ocitocina este implicate in comportmanetul sexual si in particular in declansarea erectiei.
Ca si cocnluzie se poate spune ca hormonii ne determina destinul.

BAZALE HORMONALE ALE COMPORTAMENTULUI SEXUAL

dimorfismul sexual: structuri si functii sexual dimorfice
dezvoltarea prenatala a dimorfismului sexual rolul organizational al androgenilor
ipoteza aromatazei
Copilaria: dovezi ale efectelor organizationale prenatale ale hormonilor
Pubertatea: efectele activationale ale androgenilor: identitatea de gen, de rol sexual,
orientarea sexuala
Comportamentul sexual al barbatului adult
Comportamentul sexual al femeii adulte
Comportamentul sexual la virstnici
Androgenii si parafiliile
DIMORFISMUL SEXUAL
Dimorfismul sexual reprezinta ansamblul de trasaturi genetice, fenotipice, hormonale
care desebesc fundamental femeia de barbat si care permit la complementaritatea
comportamentala
STRUCTURLE SEXUAL DIMORFICE

Cromozomii
Goandele
Organele genitale interne si externe
SNC- structurile din hipotalamus implicate in secretia de Gn-RH
SNC structurile implicate in comportamentul sexual

FUNCTIILE SEXUAL DIMORFICE

secretia de Gn-RH
identitatea de gen
jocurile si preferintele pentru jucarii
rolul sexual
preferintele sexuale
agresivitatea
congnitia si functiile intelectuale
anumite abilitati visuo-spatiale si intelectuale
EFECTELE HORMONILOR ASUPRA COMPORTAMENTULUI SEXUAL
ORGANISATIONALE : efecte persistente care se exercita intr-o perioada critica
ACTIVATIONALE: efecte reversibile care necesita prezenta permanenta a steroidului pentru a
se manifesta
PERIOADA CRITICA: perioada bine definita din viata prenatala in care anumit hormoni,
actionind asupra anumitor structuri organzeaza un anumit comportament
La om perioada critica de organizare a comportamentului sexual este in perioada prenatanal,
cind nivelul hormonilor este foarte ridicat si SNC este cel mai sensibil la actiunile steroizilor.
Sensibilitatea anumitor zone la efectele organzationale ale hormonilor este conferit de
sincronismul dintre nivelul hormonal maxim si perioada de multiplicare maxima a neuronilor. In
aceasta perioada are loc diviziunea neurolblastilor si formarea conexiunilor sinaptice (Hines
1998).
ONTOGENIA COMPRTAMENTULUI SEXUAL
Sexul poat fi definit prin urmatoarele forme
sexul genotipic - reprezentat prin garniture cromozomiala XX sau XY
sexul gonadic
sexul organelor genitae interne sau gonoforic
sexul fenotipic al organelor genitale externe
sexul neurohormonal tradus prin ritmul secretiei de Gn-RH . Aceasta secretie este
cotinua, cu pulsatii care apar la 90-120 minute si esta datorat persistentei unui singur
astfel de centru la nivelul hipotalamusului mediobazal. Secretia de Gh-RH este ciclica la
femeie prin persistenta ambilor centre e secretie, cel tonic de la nivlul hipotalamusului
medio-bazal sic el cyclic din hipotalamusul anterior
sexul neuro-comportamental reprezinta un primordiu de comportament sexual care se
dezvolta in lunile VI-IX ale vietii intrauterine, va fi modulat prin factori educationali si
va fi activat la pubertate prin interventia hrmonilor sexuali
sexul civil este cel care este dat copilului la nastere, in functie de sexul fenotipic
La aceste aspecte de definitie ale sexului se adauga sub influente hormonale si educationale:

 identitatea de gen sentimentulde apartenenta la sexulmasculin sau feminine

identitatea de rol sexual rolul de gen - tradusa prin totalitatea manifestarilor unui
subiect vestimentatie, profesie abordata, nod de exprimare prin care subiectul se
defineste fata de anturaj si fata de el insusi ca barbat sau ca femeie
orientarea sexuala este de obicei heterosexuala dar in anumite conditii poate I homo
sau bisexuala
In mod normal sexualizarea are loc dupa un program initial genetic, apoi hormonal si in final
educational care permite dezvoltarea corecta de la o etapa la alta, pornind de la un stadiu
indifferent, de rascruce. In acele momente pot interveni anomalii de dezvoltarii sexuale care
modifica fluxul normal al dezvoltarii sexuale.
Aceste etape de dezvoltare pot fi simulate in experimental animal si sunt identificabile in clinica
umana.

Sexul genetic rezulta din garniture genetica a subiectului cre poate fi XX sau XY.
Aceasta garnitura este responsabila de determinarea sexului in sensul ca, in relatie cu alte
gene care nu sunt situate la nivelul gonozomilor particpa la diferentierea progonadei in
gonada nediferentiata si apoi in testicul sau ovar(aceste anomalii vor fi prezentate pe larg)
Din momentul formarii testiculului, pina la 8 saptamini de gestatie, acesta preia, prin
hormonii si factorii de crestere produsi de celulele Leydig si celulele Sertoli intreg
programul de sexualizare prenatala fenotipica, genotipica , neuro-hormonala si neurocomportamentala. in cazul in care subiectul este XX si ca urmare se vor dezvolta ovare
acestea nu par sa intervina in mod essential in programul de sexualizare penatala, care va
evolua in mod spontan catre sexul feminine, in cazul in care nu intervin factori
perturbatori, dintre care cei mai cunoscuti sunt cei care determina expunerea anormala la
androgeni a fatului de sex feminine.

Sexul gonadelor genitale interne se dezvolta pornind de la stadium nediferentiat tradus

prin existenta canalelor lui Wolf si a canalelelor lui Muller in primele doua luni de viata.
La subiectii cu testicule, testosteronul determina prin actiune directa dezvoltarea
canalelor lui Wolf in ductele excretorii sle testiculelor- epididim, vezicule spermatice,
canal ejaculator. Dezvoltarea acestor structuri impune cantitati foarte mari de testosterone
care sunt livrate direct la nivelul primordiilor acestor structuri in dezvoltare. Acest fapt
este demsonstrat de faptul ca ductele lui Wolf evolueaza catre canalele excretorii ale
testiculului numai de partea in care exista testicul. Celulele Sertoli producun factor de
crestere denumit Mullerian Inhibiting Hormone , antimullerian hormone (AMH), are prin
receptori specifici determina involutia canalelor lui Muller. Acest hormone actioneaza pe
calea generala, influentind involutia ambelor canale ale lui Muller chiar daca exista un
singur testicul. In cazul deficitului al AMH sau a receptorului specific pentru acesta
rezulta modificarea fenotipica cunoscuta sub numele de hernia uteri inghinale sau
sindromul barbatilor cu uter.
In absenta testosteronului sau a factorului antimullerian, independent de sexul gonadic,
organelle genitale interne vor evolua in mod spontan catre un aspect feminine tradus prin
involutia canalelor lui Wolf, in absenta suportului de testosterone si dezvoltarea canalelor
lui Muller in absenta factorului antimullerian. din canalele lui Muller se vor dezvolta
trompele, uterul si doua treimi superioare ale vaginului care ulterior fuzioneaza cu
treimea inferioara care se formeaza de la nivelul sinusului urogenital.

Sexul fenotipic al organelor genitale externe se dezvolta in lunile III-IV ale vietii
intrauterine pronind de la un primordiu comun care cuprinde: tuberculul genital, plicile
uretrale si plicile genitale. la subiectii de sex masculin sub influenta testosteronului
tuberculul genital se dezvolta devenind glandul penian, plicile uretrale fuzioneza pentru a
produce corpul penisului ( rafeul de pe fata ventrala a penisului poate fi observat la
barbatul adult), plicile genitale fuzioneaza pentru a forma scrotul in care ulterior or cobori
testiculele sun influenta hormonilor gonadotropi prorpii si a ganadotrofinei chorionice
materne. Dezvoltarea organelor genitale externe masculine se afla sub influenta
testosteronului si mai ales sub aceea a dihidrotestostronului care rezulta din actiunea 5
alpha reductazei asupra testosteronului (DHT).Acesta este responsabil de dezvoltarea
organelor genitale externe si a prostatei, si absenta 5 alpha redutazei se traduce printr-un
sindrom cunoscut sub numele de hipospadias perineo scrotal descries de catre Imperato
Mc Ginley initial in Santo Domingo si apoi in alte arii ale lumii in care consaguinitatea
este importanta maladia se transmite autosomal recesiv). La subiectii genetic XX,
organele genitale externe evolueaza exclusive sub influenta programului genetic catre
aspectul feminine, in sensul ca tuberculul genital devine clitoris, plicile uretrale ramin
separate si formeaza labiile mici, iar plicile genitale, deasemeni separate vor forma labiile
mari. in cazul in care un subiect de sex genetic si gonadic feminin este expus in perioada
critica prenatala la lunilor III IV ale vietii intrauterine la concentratii mari de testosteron
sau precursori ai acestuia, situatie intilnita in hiperplazile congenitale ale suprarenalei
sindromul adreno-genital, in deficitul de aromataza placentara sau adminsitrare de
androgeni la mama, organele genitale externe ale fatului de sex feminine vor evolua in
grade variabile catre masculinizare, luind aspecte care merg de la simpla hipertrofie
clitoridiana la aspectul masculine dar fara testicule in scrot.

ROLE
ORGANISATIONAL
AL
ANDROGENILOR
SEX NEURO-COMPORTEMENTAL IV-VI
Structuri ale SNC implicate in comprtamentul sexual
APOM: stimuleaza comportamentul sexual fara a afecta secretia de Gn-RH
NVM et NPV : stimuleaza comportamentul sexual
corpii mamilari
sistemul limbic intervine in geneza
amigdala: nucleul latero-bazal faciliteaza si cel cortico-medial inhiba comportamentul
sexual
cortex fronto-temporal :

lobectomia bilaterala temporala: sindromul Kluver-Bucy

lobectomia frontala inhibitia comportamentului sexual normal si patologic

bulbes olfactivi
amigdala
stria terminalis
hypothalamus
exista diferente structurale si de greutate intre cortexul masculin si cel feminin cu
reprezentarea diferita a unor functii IRM
Structuri sexual dimorfice SNC:
APOM nucelul sexual dimorfic
Nucleul medial al amigdalei
Nucleul hipotalamic ventro-medial
Nucleul arcuat
Cortex cerebral
Maduva spinarii:
nucleul bulbo-cavernos la masculin

ROLE ORGANISATIONAL AL ANDROGEILOR: Scretia de GnRH IV-VI

Rolul organizational ala androgenilor in comportamentul sexual masculine se manifesta asupra
structurilor si functiilor sexual dimorfice se manifesta prin intermediul testosteronului . In
absenta testosteronului sau in absenta completa a receptorilor de testosterone, evolutia sistemului
nervos central in sens psihosexul se face aproape invariabil care sexul feminine.
Testosteronu isi exercita rolul de sexualizare in secretiei de Gn-Rh actionind asupra a doi centri
preformati care exista native in creierul animalelor: centrul cyclic si centrul tonic. In prezenta
testosteronului centrul cyclic este anihilat definitv I lunile IV-VI a vietii intrauterine, de asa
maniera incit secretia de Gn-Rh ramine permanenta la barbat fiind stimulat sa produca GN-Rh
numai centrul situate la nivelul eminentei mediane. La femei, in absenta testosteronului, ramine
functional si centrul ciclic situate la nivelul eminenetei mediane si care este ulterior responsabil
de secretia tonica a Gn-Rh care este responsabila de ovulatie. In cazul in care hipotalamusul
subiectilor genetic feminini este supus influentelor unui exces de testosteron in timpul vietii
intrauterine, este posibil ca centrul tonic sa fie partial anihilat si aceasta explica incidenta mai
mare a anovulatiei si ovarelor polichistice la femeile cu sindrom adrenogenital sau in alte situatii
in care a avut loc o astfel de expunere. Pentru om perioada critica de dezvoltare a sexului neurohormonal este perioada IV-VI a vietii intrauterine. Pentru alte animale, de exemplu pentru
sobolan care serveste frecvent ca model experimental perioada critica este in primele zile ale
vietii postnatale.

ROLUL
ORGANISATIONAL
AL
ANDROGENILOR
SEX NEURO-COMPORTEMENTAL VII-IX
Rolul de masculinizare a comportamentului sexual care creaza un mugure comportamental care
ulterior va fi modulat de influentele parentale si familiale revine deasemeni testostronului.
Acesta exercita doua categorii de influente :
- direct determina masculinzarea creierului
- prin transformare inestradiol sub influenta aromatazei cerebrale determina
defeminizarea creierului
Aceasta ipoteza a romatizarii este confirmta prin diferite experimente de demascuminizare si
defeminizare care pot fi realizate prin utlizarea de inhibitori ai receptorilor de androgeni sau
inhibitori ai transformarii androgenilor in estrogeni de tipul inhibitorilor de aromataza. La
animalul de experienta masculinzarea creierului se traduce printr-un comportament characteristic
denumit monta incalecarea femelei in vederea copulatiei. In cazul in care sobolanilor masculi
in perioada de organizarea a creierului neuro-comportamental se administreaza inhibitori ai
inhibitorilor de androgeni de tipul flutamidei sau a acetatului de cyproteron, activitatea de monta
nu mai apare.
Administrarea de inhibitori de aromataza nu determina disparitia comportamentului de monta.
Femelele tratate cu androgeni in timpul sexualizarii neuro-comportamentale manifesta activitate
de monta de tipul celeli masculine.
Transformarea testosteronului in estradiol prin intermediul aromatazei cerebrale, care in perioada
de dezvolare a sexului neuro-comportamental exercita efecte de defeminizare a creierului tradusa
prin absenta definitive a lordozei, activitate care este caracteristica femelelor. Tratamentul cu
MER 45, inhibitor al receptorului de estrogeni determina absenta defeminizarii si prezenta
lordozei.La femelele tratate cu androgeni se produc fenomene de masculinizarea
comportamentala cu prezenta montei, dar administarea de inhibitori ai aromatizarii sau a
receptorilor de receptori estrogenici determina absenta feminizarii cu absenta lordozei
caracteristice.
STEROID RECEPTOR COACTIVATORS- SRC sunt mediatori ai efectelor steroizilor asupra
transcriptiei genelor specifice mediate de catre receptorii nucleari ai steroizilor Facultatea
creierului de a exprima SRC si reglarea locala a acestora reprezinta mecanismul fin de ajustare
prin care hormonii pot controla sensiblitatea creierului la efectul organizational al hormonilor.
Tip de SRC Caracteristica si distribuyie in creier
SRC-1a este mediator pentru receptorul de androgeni. nivele importentate ale
SRC-1a
ARN mesager pentru acest SRC-1 sunt exprimate la nivelul hipocampului,
nucleului amigdalian, nucleul paraventricular, nucleul ventro-medial a
hipotalamusului si inhipofiza care sunt zone tinta pentru acesti sterroizi,
SRC-1e este modulator pentru receptorul de estrogeni. ARN-ul message pentru
SRC-1e
acest SRC apare la nivelul nucleului acumbens, amigdala bazala, nuclei
hipotalamici si hipofiza. expresia acestui SRC este modulate de catre estrogeni
reglare joasa.
SRC-2 este homolog cu SRC-1 si poate compensa deficitul de SRC-1.Stressul
SRC-2
reduce SRC-1 in hipotalamus si in cortexul frontal la mascul si il creste in
hippocampus la female.

ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR IPOTEZA AROMATAZEI lectii

din clinica umana
Barbatul cu mutatie inactivanta a aromatazei Cyp 19 tratat cu androgeni la 250 mg/2
sapatamini nu inregistreaza progrese in comportamentul sexual. Asocierea de estradiol sub
forma de plasturi determina:
- ameliorarea libido-ului
- cresterea frecventei actelor sexuale
- cresterea frecventei masturbatiei si a fanteziilor erotice
Caroni C.et.al. J.Endocrinol(Oxf) 1999,v. 5, no .4.
Aromataza este prezenta in veziculele presinaptice . Estrogenii produsi in veziculele
presinaptice produc reglarea non-genomica a fiziologiei neuronale in maniera similara cu
neuro-peptidelesi cu neurotransmitatorii.
Balthazart J.et al. J.Neuroendocrinology.2001, v.13, nr. 1.p.63
Copilaria identitatea de gen

Identitatea de gen: sentimentul subiectului ca apartine sexului masculin sau feminin

Dezvoltarea identitatii de gen este un proces cognitiv
Identitatea de gen se dezvolta in sensul aparentei fizice si a atitudinii parentale
Identitatea de gen este mai putin dependenta de expunerea prenatala la hormoni si mai
mult dependenta de fenotip
Inversarea identitatii de gen se poate dezvolta in diferite forme de intersexualitate:
Hiperplazia congenitala a suprarenalei
Deficitul de 5reductaza, 17 hidroxisteroid dehidrogenaza si la transsexuali

Copilaria comportamentul sexual

Comportement auto-explorator intareste identitatea de gen
Comportement de auto-stimulare nu este determinat de hormoni si nu se asociaza cu
preferintele sexuale manifestate mai tirziu
Jocurile sunt expresia identitatii de gen si pot anticipa rolul sexual. Jocurile sunt
dependente de expunerea prenatala la hormoni si nu sunt influentate de expunerea la
hormoni in timpul copilariei.
Unumite comportamente de travestire pot fi observate inca din copilarie
Copilaria jocurile la baieti si fetele expuse prenatal la androgeni
Comportament auto-declarat
interes mai mare pentru jocurile de tip masculin
baietii sunt preferati ca parteneri de joc
preferinta pentru jucarii: armele si vehiculele, jocurile cu consum mare de energie sunt
preferatepapusilor:injoculde-a mama si de-atatapreferauneorirolultatalui
fetele nu au grija de fratii mai mici si nu manifesta interese de tip matern pentru copiii
mai mici

interesul pentru jocuri masculine si auto-definireacabaietoaseestemaiimportantala

fetele cu CAH cu pierdere de sare si expunere prenatala masivala androgeni si nu sunt in
relatie cu gradul de virilizare fenotipica observat la nastere.
ROLUL DE GEN LECTII DIN PATOLOGIA UMANA
Rolul de gen reprezinta toate actiunile/activitatile prin care subiectul isi demonstreaza
apartenenta la genul feminin sau masculin: atitudini, vestimentatie, preferinta pentru anumite
profesiuni sau sporturi
Expunerea prenatala la androgeni aromatizabili
este esentiala pentru exprimarea
comportamentului legat de rolul de gen.
Rolul de gen reprezinta toate actiunile/activitatile prin care subiectul isi demonstreaza
apartenenta la genul feminin sau masculin: atitudini, vestimentatie, preferinta pentru anumite
profesiuni sau sporturi
Expunerea prenatala la androgeni aromatizabili
comportamentului legat de rolul de gen.

este esentiala pentru exprimarea

Sex
genetic
XX

Expunere prenatala la
hormoni
Androgeni -CAH

Rol de gen - comportament

XX

Progestative derivate din

androgeni
Progestative derivate de
pregnan
Expunere la DES

Role masculin

XX
XX
XY
XY

XY
XY

Insensibilitate
la
androgeni
Sindroame
de
insensibilitate partiala la
androgeni
Deficit de 5 RD
Deficit de17HSD-3
Progestative derivate din
androgeni
Progestative derivate de
pregnan, DES

Uneori masculin

Role feminin normal

Uneori rol masculin si preferinte homo sau
bisexuale
Role feminin normal
Inversarea idnetitatii de gen/rol sexual la
pubertate cind la efectul organizational al
androgemilor se asociaza cel al androgenilor
pubertari
Rol masculin
Expresie redusa a rolului masculin uneori

Rolul organizational al hormonilor masculini in poerioada prenatala asupra rolului de gen

asumat mai tirziu de catre indivizi este ilustrat de cazuri din clinica umana reprezentate de
deficitul de 5 alpha reductaza sic el de 17 hidroxisteroid dehidrogenaza
Caracteristicile hormonale, metabolice si clinice ale acestor sindroame sunt prezentate in
continuare: Deficitul de 5 alpha reductaza:
- autosomal recesiv

fenotipul este masculinn cu derivate Wolfiene

sinusul uroigenital este femini cu aspectul denumit de hipospadias
perineo-scrotal. Femeile sunt asimptomatice
- profilul hormonal:
- testosteronul este normal pentru sexul masculin si in timpul vietii
prenatale si apoi la pubertate
- estrogenii corespund nivelelor de la sexul masculine
- nivelul dihidrotesteosteronului este foarte scazut
- genul acordat la nastere sexul civil este initial feminine. La pubertate
cresterea testosteronului
determina dezvoltarea musculaturii dupa
modelul fenotipic masculine si activeaza primordiul cerebral masculin
care a fost dezvoltat correct in viata prenatala. Din acest motiv multi
dintre ceu afectati isi schimba identitatea de gen din cea feminina la
identitate masculine fapt care este urmat de asumarea rolului masculine.
Trasaturi comune deficitului de 5 alpha reductaza si cel de 17 beta hidroxisteroid dehidrogenaza:
- anomaliile de sexualizare prenatala se limiteaza la lipsa de virilizare
corecta a fenotipului respective a organelor genitale externe
- subiectilor 46 XY li se accord sexul civil feminine si sunt crescuti ca fete
- la pubertate apare a importanta virilizare
- in ambele situatii persista un pattern hormonal alternative respective se
formeaza mici cantitati de DHT si testosteron deci defectul nu este
complet
- in majoritatea cazurilor sexul feminin se schimba cu frecvent dar nu
intotdeauna la puberate
- tabelul urmator prezinta modificarile de optiune asupra genului intilnite
intr-o serie de cazuri de deficite de tipul celor prezentate

Nr.
de Ramin
indivizi
genul
afectati
feminin

16
5 RD
10
17HSD-3

3
3

la Schimba Crescuti de
sexul din la inceput ca
feminine baieti
in
masculin
12
1
6

Rolul de gen este organizat in perioada prenatala si se manifesta independent de gradul de

virilizare al OGE
Uneori fortele biologice pot fi mai puternice decit cele organizationale in determinarea rolului
de gen.
Androgenii aromatizabili nu sunt singurii implicati in determinarea rolului de gen.
Factorii sociali si psihologici pot juca in alte circumstante un rol mai important decit cei
biologici in determinismul rolului de gen.

inversarea rolului de gen feminin/masculin a fost observata mai ales in grupurile etnice in care
barbatul are un rol social dominant
PUBERTATE ROLUL ACTIVATOR AL ANDROGENILOR
PUBERTATE:
Cresterea frecventei de manifestare a comportamentuui sexual
schimbarea naturii comportamentului sexual
cresterea raspunsului sexual la excitatie
dezvoltarea diferentelor de comportament sexual dependente de sex.
excitatie legata de stimularea vizuala la baieti
excitatie legata de componenta imaginativa la fete
pentru aceeasi virsta baietii manifesta un comportament mai avansat decit fetele
nivelul de testosteron la baieti se coreleaza cu frecventa masturbatiilor a polutiilor
nocturne si gindurilor legate de sex.
dupa obtinerea unei concentratii critice de testosteron, cresterea suplimentara a
testosteronului nu determina augmentarea raspunsului sexual (3 ng/mL)
Comportamentul sexual al fetelor la pubertate
Este in relatie cu gradul de angajare in relatii de tip sexual al fetelor din anturaj si mai putin in
relatie cu hormonii
Este posibil ca gradul de control social si familial al comportamentului sexual la fetelor sa nu
permita expresia libera a impreganrii hormonale
Fetele sunt mai usor de controlat
Normele sociale sunt mai stricte pentru sexualitatea feminina
Tendinta de maturizares sexuala mai rapida observata in prezent la fete risca sa depaseasca
normale morale, sociale, femilial si religioase impuse acestora din perioade cind maturizarea
eramai tardiva
HORMONII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL AL BARBATULUI ADULT
Indexul testosteronului liber se coreleaza cu :
dorinta sexuala,
polutiile nocturne
tumescenta peniana nocturna
frecventa masturbatiei
excitatia sexuala
frecventa coitala
nu exista relatii intre nivelul Testosteronului si excitabilitatea obtinuta prin expunerea la
material erotic explicit
Reducerea androgenilor :
reducerea dorintei sexuale
reducerea gindurilor legate de sex
reducerea fanteziilor sexuale

reducerea frecventei activitatii coitale, care se poate manifesta insa in virtutea unor
circuite preformate
Tratamentul cu androgeni produce :
cresterea frecventei gindurilor si fanteziilor legate de sex
cresterea dorintei si excitatiei sexuale
erectii nocurne si matinale spontane
cesterea numarului de ejaculari
cresterea comportamentului sexual cu si fara partener
cresterea calitatii orgasmului
Dozele suprafiziologice de testosteron produc :

cresterea interesului sexual

cresterea excitatiei sexuale

nu creste crecventa masturbatiei, a actelor sexuale si a claitatii relatiilor sexuale

ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL ADULT BAZE
MOLECULARE
Efectul androgenilor se exercita direct sau prin trasformare in estradiol prin aromatizare.
Testosteronul produce in mod direct reglarea inalta a nivelului de sintetaza pentru monoxidul de
azot inductibila I NOS si prin aceasta creste nivelul de NO la nivelul sistemului nervos central,
No fiind repsonsabil intr-o anumita masura de comportamentul sexual.
Prin aromatizare, testosteronul de transforma in estradiol care determina reglarea nongenomica a
circuitelor neuronale in care estrogenii se comporta probabil ca nisteneuro-modulatori
ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL ADULT
Testosteronul:
creste frecventa TNP
reducere perioada de latenta pentru aparitia excitatiei la material erotic
creste volumul lichidului seminal
creste placerea asociata cu irgasmul prin amplificarea contractilitatii musculaturii netede
a glandelor accesorii si distensia bulbului uretral
Testosteronul nu modifica capacitatea de a obtine erectii la expunerea la material erotic
COMPORTAMENTUL SEXUAL LA FEMEIA ADULTA
trebuie privit dincolo de contextul hormonal
este activat de estrogeni si probabil androgeni prin actiune la nivelul nucleului ventromedial al hipotalamusului
ovariectomia nu reduce comportamentul sexual deoarece ramine sursa adrenala de
androgeni si estrogeni de conversie
rolul androgenilor este atesta de faptul ca fanteziile sexuale si satisfactia la stimularea
directa se coreleaza mai bine cu nivelul testosteronului decit cu acela al androgenilor
interactiunea cu partenerul este uneori invers proportionala cu nivelul testosteronului
studiile asupra receptivitatii si proceptivitatii in relatie cu nivelul hormonilor au dat
rezultate contradictorii
S-a demonstrat ( Sanders si Bancroft) existenta unei stari de buna dispozitie in perioada
foliculara care cresc activitatea coitala

In perioada luteala a cicclului unele femei manifesta o noua crestere a interesului sexual
care este uneori mascata de sindromul premenstrual
Relatia dintre fluctuatiile hormonale si activiatea coitala sunt perturbate probabil la femei
de unele tabu-uri de natura motala, religioasa sau igienica
S-a imputat contraceptivelor orale reducerea testosteronuluiliber si prin aceasta a
interesului sexual. In realitate femeile aflate sub contraceptive sunt mai dispuse pentru
activitatea sexuala inclusiv cea extramaritala

HORMONII SI ACTIVITATEA SEXUALA A BARBATULUI VIRSTNIC

Probleme asociate cu imbatrinirea :
reducerea T liber cu 1 % pe an dupa 40 de ani
reducerea raportului T / E
cresterea SHBG si reducerea T liber
reducerea pulsatiilor eliberatoare de LH
reducerea numarului de celule Leydig
reducerea productiei de DHEA, precursor de T
reducerea GH IGF1 (IGF1 care stimuleaza si raspunsul celulelor Leydig la LH)
declinul capacitatii functionale a axului H h -testicul
aparitia unui hipogonadism hipogonadotrop idiopatic
testosteron redus
LH normale sau redus
raspuns redus al LH la GnRH
reducerea numarului de neuroni cu NOS in SNC
raducerea raspunsului la apomorfina agonist de dopamina
reducerea presiunii intracavernoase maximale .
ACTIVITATEA SEXUALA A BARBATULUI VIRSTNIC
Raspunsul sexual diminua cu virsta:
reducerea interesului si a activitatii sexuale
reducerea erectiilor nocturne si matinale
reducerea volumului de lichid seminal
cresterea stimualrii necesare pentru obtinerea erectiei
prelungirea fazei de platou
mentinerea erectiei impune stimulare coitala continua
sentimentul de inevitabilitate al ejacularii este mai putin intens
detumescenta peniana este mai rapida
perioada refractara este mult prelungita
Adminsitrarea de testosteron creste dorinta sexuala si calitatea activiattii coitale in unele cazuri
dar se impune selectia celor tratati
DPABV (PADAM)
Reducerea sentimentului de bine
Reducerea pilozitatii sexuale
Reducerea libido-ului

Reducerea functiilor cognitive

Reducerea volumului eritrocitelor
Reducerea fortei musculare
Osteoporoza
Reducerea competentei imune
Cresterea masei grase si modificarea distributiei acesteia
Cresterea frecventei evenimentelor cardio-vasculare
Tulburari de somn si secretie a melatoninei
FEMEIEA VIRSTNICA
reducerea lubrifierii vaginale
modificarea imaginii corporale
excitabilitatea si capacitatea orgasmica se conserva
in sexualitatea femeiii virstnice intervin mai mult tabu-uri de ordin moral, religios,
igienic, social decit elemente de declin a posibilitatilor sexuale
TH la menopauza poate ameliora elementele de ordin trofic
ANDROGENII SI PARAFILIILE
Homosexualitea disociatia dintre identitatea de gen sexual care este feminina sau
masculina si preferinta sexuala
Homosexualitatea masculina
determinism genetic posibil vezi dermatoglifele si lungimea degetelor
masculinizare neuro-comportamentala tradusa prin anomalii ale raspunsului LH
asociata cu stress- prenatal Dorner ( stress-hiperprolactinemie-reduction masculinizarii
SNC)
stress reglare negativa a SRC cu
fucntiunea anormala a neuro-steroizilor la nivelul SNC
Homosexualitatea feminina
uneori asociata cu CAH
femeile cu CAH pot avea:
37 % homo ou bisexual
20 % au fantezii homoerotice si 10 % au contacte homosexuale
Transsexualismul:
Indivizi la care identitatea de gen nu corespunde cu fenotipul si sexul civil

pot fi efectul unui proces anormal de organizare a creierului

expunerea prenatala la anticonvulsivante poate determina prin anomalii ale productiei si
metabolismului homronal la:
un comportement de travesti mai frecvent decit s-ar putea anticipa
3 / 243 transsexuali
2 / 243 homosexuali

Trasnsexualii trata i cu hormoni ai sexului opus pentru schimbarea fenotipuliu pot cistiga
abilitati ale sexului opus si pierde abilitati ale propriului sex genotipic

Anti-androgenii: MPA, cyproterone acetate, agonistii de GnRH produc o diminuarea

semnificativa a comportamentului sexual deviant la subiectii cu deviatii sexuale
0 ALTA VIZIUNE ASUPRA COPILARIEI SI DEZVOLTARII IDENTITATII DE
GEN
Identitateta de genes deavolta si se fixeaza intre 2-4ani cind se fixeaza ideea sint baiat sau sunt
fata Acest moment este legat probabil e dezvoltarea posibiliatii cognitive a copilului si este
suficienta pentru ca notiunea de apartenenta la un anumit ge sa devina posibila si importanta.
DIMORDISMUL SEXUAL COMPORTAMENTAL IN COPILARIE
In cpolilarie se dezvolta primele stereotipuri de rol sexual
In afara diferentelor de identitate de gen baietii si fetele maqnifesta diferente semnificative de
comportament dintre care unele pot fi considerate consecinta directa a dimorfismului sexual si
altele sunt determinate de cultura in care se dezvolta un anumit subiect.Baietii au jocuri cu
consum energetic crescut, cu mai multa curiozitate in explorarea mediului
Fetele sunt mai tentate de activitati domestice
Maccoby si Jacklin ( 1974) ambii feministi declarati :
fetele au o capcitate verbala mai buna si aceasta devine vizibil in jurul virstei de 11 ani.
Baietii au abilitati spatiale, o percepie mai buna in spatiu, incepind de la pubertate, iar abilitatile
matematice ale acestora se dezvolta mai repede decit pentru fetele de aceeasi virsta. Autorii
mentionati nu au gasit explicatii biologice si sociale pentru anumitediferente de gen ca de
exemplu:
- fetele sunt mai sugestibile decit baietii
- fetele au un nivel mai redus al respectului de sine
- baietii sunt mult mai capabili sa indeplineasca anumite activitati care impugn un nivel
mai inalt al proceselor cognitive si inhibitive a unor raspunsuri anterior invatate
- fetele sunt mai capabile sa indeplineasca activitati repetitive
- fete;e au o motivatie mai redusa pentru obtinere anumitor achizitii
- fetele sunt mai auditive
- baieti sunt mai vizuali
- baietii sunt mai interesati n dominanta in activitatea lor
- fetele sunt mai sensibile la atingere, sun tmia timide si mai anxioase sunt mai compliante
si mai sugestibile sa ajute
- baietii sunt mai competitive si mai active
- una dintre trasaturile cele mai evidente sexual dimorfic este agresivitatea mai mare
la baieti
Invatarea identitatii de gen si de rl sexual
- in familie
- in grupul de prieteni
- in scoala si in relatiile cu adultii
- prin metode de informare ( situatie care se manifesta in tarile dezvoltate)
In familie:
- domnanta matrna se asociaza cu o masculinitate mai putin evidenta baiatului

absenta tatalui nu determina acasta modificare cu exceptia situatiilor in care mama isi
asuma rolul de tata dominant
dominnata excesiva a tatalui poate determina minarea in sens masculine a dezvoltarii
baiatului darn u este exclus ca masculinitatea mai redusa a tatalui sa fie genetic
determinate si aceasta sa se transmita copilului

Nivelul educational ala parintilor

- copii din familii cu un nivel educational mai crescut sunt maiinteresati in asumarea unor
roluri care apartin classic sexului opus
- copiii din familii in care nivelul educational este mai redus sunt mai susceptibili sa-si
assume roluri clasice
Rolul anturajului
este foarte important pentrucopilul mic dar este dificil de studiat. Daca se face abstractie de
lumea adultilor se poate observa faptul ca copiii au anumite ritualuri de jocuri care se coinserva
pentru mai multe generartii si in care mimeaza rolurile adultilor.
COPILARIA SI ADOLESCENTA
Adolescenta este un moment crucial din viata copilului, care desi este apparent increazator in
dientitatea sa de gen deezvolta oanumita insecuritate legate de modificarile pubertare pentru ca
se schimba regula jocului in sensul ca sexualitatea deine un moment important din rolul sexual.
Copilul care devine adolescent trebuie sa demonstrezeca este dezvoltat sexual in sens masculine
sau feminine. Acesta perioada a copilului esre denumita HOMOSOCIALA ( Gognon si Simon
1973)
Kagan si Moss 1962 au studita stadiile prin care evolueaza copiii si adolescentii:
- interactiunile heterosociale cu subiectii se sex opus si activitatile sexuale interesul fata de
practicarea relatiilor traditional associate cu sexul opus la diferite virste.:
- 6-10 ani baietii si fetele se joaca predominant in grupuri de acelasi sex
- se manifesta de la 3-4 ani competitie, agresivitate, dominanta, Comportamentul inadecvat
cu rolul sexual primeste atit pentru fete cit si pentru baieti stimuli negative, descurajanti,
care trebuie sa facilteze insertia corecta pe care biologia si ulterior societatea il rezerva
individului respective
- la baieti incapacitatea de a demonstra un comportament franc masculine este motiv de
anxietate care poate avea proiectii in viitorul barbatului
- penyru baietii care au pubertate intirziata se pun probleme importante de definire a
masculinitatii
SISTEMUL DE RASPUNS SEXUAL SI COMPORTAMENTUL SEXUAL
Posibilitatea de a demonstra o erectie este recunoscuta de la cele mai fragede virste si probabil
raspunsul vasocongestiv vaginal este deasemeni present. Datele asupra sexualitatii din copilarie
sunt modese din diferite ratiuni:
- copiii nu sun tcapabili sa-si exprime emotiile, trairile si sentimenele
- unele dintre practivcile sexuale ale copiilor sunt deliberat ignorate de catre adulti
- datele obtinute de la pedofili nu sunt acceptate din motive morale
Masturbatia si jocurile sexuale

Intre 3-5 ani copii isis exhiba si isi observa reciproc organelle genitale ( Katchaturian 1975).
Erectia labaieti este de cele mai multe ori spontana dar frecvent provocata in sensul producerii
placerii. La ambele sexe stimularea genitala este sursa de placere
Cind vezi un copil cu ochii larg deschisi, demonstrind semen ale excitatiei sexuale, similare
cu cele care pot fi observate la adulti este probabail ca acesti experimenteaza senzatia de
placere sexuala.
Initial masturbatia este practicata fata pudoare, iar la 4-5 ani apare sentimental de pudoare.
Ga;eson si Rolphe ( 1974) au obervat semen de stimulare genitala la baietii intre 6=7 luni in
vreme ce la fete aceste practice incept de la 11-12 luni. L 16-16 luni pattern-ul de stimulare
genitale este bine stabilit. La fete stimularea genitala are tendinta de a se manifesta mai putin
direct ex:
Sex, numar

virstamedie

Baieti-305
Fete - 127

10.3 ani
8,1

Procent care s- procent

de Procent
de
au masturbat
jocuri sexuale jocuri dexuale
cu bieti
cu fete
56
52
34
30
37
35

Jocurile sexuale si masturbatia par numai sa se intrerupa inainte de pubertate dar acest lucru nu
este sigur determinat biologic deoarece familia sau societatea ar putea sa intrerupa temporar
acest comportament
sex

Manipulare Relatie
genitala
gentala

Sex
Insertie
oral/genital genitala

baieti

81
67
52
62

9
16
2
3

fete

55
17

3
18

Coit
interfemoral
sis au anal
17
-

hetero
homo
hetero
homo

Kinsey:
- baietii pina la 5 ani au 10 % contacte genitale, miar pina la 12 au au 39 % contact homo
sau hetero sexuale
- fetele pina la 5 ani au 13 % contacte genitale, iar pina la 13 ani au 17 % contacte genitale
ORGASMUL
pentru baieti timpul necesar pentru obtinerea orgasmului este de 10 secunde pina la 20 de minute
si cum remarca Kinsey o mare parte dintre cei cae au orgasm sunt capabili sa mai aiba unul la
intervale foarte reduce de timp, intre 10 secunde si 30 minute cu o medie de 6 minute
O treime dintre baietii citati de Kinsey sunt ca[abili sa obtina 5 sau mai multe orgasme, unele
successive. Proportia celor prepbri care sunt capabili sa obtina orgasme multiple si successive
este mult mai mae decit cea a adultilor tineri.Potentialul de a obtine orgasmul depinde de nivelul
de incurajare a acestei practice. in cazul in care stimularea este descurajata orgasmul nu se mai

produce. in culturile primitive care nu impugn inhibitii orgasmul se produce de la 3-2 ani si la
aproape toti copiii inainte de pubertate.
L a fete ( Kinsey 1953) 0,3 % au orgasme pina la 3 ani si 14 % pina la 13 ani prin masturbatie.
Baietii invata orgasmul si masturbatia in cadrul grupului din care fac parte, fetele invata
orgasmul prin experiente stimulative intmplatoare sau prin autoeplorare.
primele experiente sexuale sunt facilitate la baieti prin aspectul evident al organelor genitale, de
existenta unor denumiri cunoscute ale organelor sexuale, cu care baietii mici sunt familiarizati,
situatie care faciliteaza in grupuri si primele experiente homo sau heterosexuale.
In ceea ce priveste organelle genitale feminine acestea sunt mai putin accesibile explorri au
denumiri mai putin preiczate in termenii vehiculati in familie. Uneori din acest motiv fetele par
sa manifeste mai mult interes pentru penis, ceea ce a creat ideea dorintei de penis (Freud).
Transformarile associate excitatiei sexuale shunt mai putin evidente la fete , fapt careramine
valabil si pentru sexualitatea femeii de mai tirziu.
incidenta implicarii in relatii sexuale creste progresiv cu virsta in cursul copilarieisi se redcue la
pubrtate in societatile occidentale darn u si in cele primitive.
Autoexplorarea su auto sau heterostimularea organelor genitale in timpul copilariei este
dominate de egocentrism, de exhibarea plina de mindrie a organeor genitale mai ales la baieti sin
u au scopul generos din adolescenta tardiva sau de la adult. Relatiile affective se stabileesc cu
adultii csre sunt la rindul lor afctuosi si protectori. Copiii mai mari pot manifesta raporturi de
dominanta, ablingindu-I pe cei mici la exhibarea organelor genitale, felatie sau raporturi sexuale.
Tabu-ul incestului este conservat, in jocul de-a mama si de-a tata fratii nu joaca niciodata aceste
roluri sexuale.
MODIFICARILOE PUBERTARE
Adolescenta este o perioada de criza si de vulnerabilitate. Ea comporta o trasnformare raducala
la trei nivele: la nivelul corpului, la nivelul familial si la nivelul achizitionarii dragostei si
sexualitatii ( Tordjman 1995)
Modificarile psihosexuale in adolescenta Theiriault 1995, Tordjman 1995)
- ruperea relatiilor parentale
- investirea afectiva a grupului de prieteni
- cistigarea definitive a identitatii sexuale
- cautarea obiectului dragostei
1. Ruperea relatiilor parentale este un loaradox in contextual in care adolescentul depinde
in mod essential de modelele familiale
2. investirea aectuva a grupului de prieteni peers
Grupul de referinta ofera adolescentului valori si atitudini
grupul reprezinta principala sursa de informatie si in orice caz singura sursa pe care
adolescentii o iau in consideratie, chiar daca mulre dintre infromatiile vehiculate in grup sunt
eronate
Grupul de protectie in care adolescentul cauta protectie protecie pentru actiunile sale dsau
aprobarea pentru ceea ce este ca personalitate.

Evolutia comportamentului sexual la adolescenti urmeaza e obicei un pattern specific trades prin
:
- datting care se coreleaza mai bine cu un anumit moment chronologic decit cu stadiul
dezvoltarii pubertare
- Kissing sarutul
- petting pipaitul si stinularea sexuala cu hainele imbricate
- coit
Germania la 11 ani:
- datttind : baietii 69 %, fetele 55 %
- Kissing : baietii 56 %, fetele 47 %
- petting: baietii 28 %, fetele 12 %
- coit: baietii 12 %, fetele 12 %, la 13 ani baietii raporteaza coitul in 31 % dinmtre cazuri
Dezvoltare pubertara constittuie un teren de cintroverse intre elemental biologic hormonal sic
el social educational ( nature vs, nurture) (
Nature (Udri 1995)
La majoritatea baietilor comportamnetul masturbator este stability cu mult inainte de declansarea
pubertatii, cresterea nivelului testosteronului fiind in relatie cu polutiile si ejacularile
Erectiile nocturne se coreleaza cu nivelul testosteronului, erectiile in stare de veghe nu se
coreleaza cu nivelul testostronului
La fete comportamnetul sexual nu se coreleaza cu nivelul hormonilor ci mai probabil cu
calitatea psihologica a maturarii pubertare. Cel mai predictive element pentru inceperea
activitatii sexuale la fete este socializarea cu fete care au deja viata sexuala.
TEORII CARE INCEARCA SA EXPLICE DEBUTUL IN ACTIVITATEA SEXUALA
1. teoria grupului de referinta : adolesscentul va adopta comportmnetul din grupul de
referinta din care face parte, a fratelui mai mare sau a prietenilor
2. teoria comportamnetului problema: cei care debuuteqaza mai reoede in viata sexuala
sunt mai putin conventionali, au o expresie a deviatiilor mai importanta si un respect
diminuat fata de valorile traditionale
3. Modelul bio-social: debutul in activitatea sexualaa depinde de imprintingul hormonal
4. Modelul socio-relational: subiectul invata comportamentul sexual pe baza scanariilor
care prevat sexualitatea ca mijloc de afirmare a identitatii de rol sexual.
ROLUL EDUCATIEI
Rolul parintilor este essential pentru ceea ce adolescentii ajung sa creada despre sex , despre ceea
ce este sau adecvat sau des[re felul in care trebuie exprimateanumkite sentimente.
Nivelul de implicare al parintilor in edcatia despre cunostintele sexuale ale copiilor:
Roberts 1978 a intervievat 856 de mame si 605 tati asupra discutiilor avute cu adolescentii in
legatura cu relatiile sexuale: sarcina, nastere si diferentele dintre sexe, nuditate, molestare
sexuala, comportamente aberante).

o treime dintre mame di 4/5 dintre tati nu discuta niciofata astfel de probleme cu copiii
lor
maniera generala a discutiilor este dezaprobatore sau punitive
in mod paradoxal cu cit copilul este mai mare cu atit parintii sunt mai putin dispusi sa
discute astfel de problele

EDUCATIA SEXUALA IN SCOLI

Anglia: in 1964-1974 s-au facut progrese semnificative innceea ce rivese educatia exuala in scpi
prin diferite matriale de informare spre satisfactia adolescentilor
In SUA edicatia formative a fost indoielnica cu impact redus mai ales datorita confuziei care se
mentine in societattea Americana in relatie cu oportunitatea unei atare educatii in scoli.
In cele mai multe cazuri familiile s-au divedit incapabile din diferite motive sa asigure o educatie
adecvata nivelului de informatie al adolescentilor, Se pare ca unii adulti in momnetul in cae
proprii copii devin adolescenti au un sentiment de invadare a intimitatii care accentueaza
incapacitatea de comunicare. Sub anumite aspecte relatie dintre parinti si copii continua sa
consttuie o conditie esentiala a dezvoltarii psihosexuale normale a adolescentilor.
PREFERINTELE SEXUALE HETERO, BI SI HOMOSEXUALITATEA
Omul este probabil singura specie din naura in care un individ ae un spectru mai larg al
preferinelor sexuale
Preferinta sexuala este optiunea fundamenala a individuluii nu se stie
- cum se sezvolta anumite preferinte sexuale
- ctdureaz
- ctdeimuabilesuntpreferin elesexual odat stabilite
Nu exista un consens asupra factorilor care determina preferinele sexuale
- moda
- genul subiectului: baietii au preferinte pentru anumite attribute fizice
- fetele au preferinte mai piuternice penyru statutul financiar, social si puterea individului
- unele preferine se dezvolta si persista in conextul unor relatii sexuale satisfacatoare
- dup ace preferintele au fost stablite alti atimuli pot fi fara semnificatie pentru ca nu se
incadreaza in zona preferintelor stabilite, iar alti stimuli pot pune in pericol relatia
existenta pentru ca dept fac parte din paleta de preferinte ale subiectului si pot pune in
pericol relatia existenta
- unii stimuli apreciati prin prisma celor existenti pot fi considerati nesemnificativi si
ineficienti
Preferinele pot privi:
- o anumita parte a coprului partialism
- un anumit accesoriu fetishism
- un anumit tip de relatie: buco-genitala, anaal, sado-masochista
- preferintele pot facilita o relatie daca sunt impartasite de ambii parteneri sau o pot
compromite ireversibil daca nu sunt acceptate de ambii parteneri
DEZVOLTAREA PREFERINTELOR SEXUALE LA BAIETI
Lewis 1965 afirma ca a observat miscari caractristic coitale la baieti de 8-10 luni.

Ford si Beach au observat in societatile primitive jocuri cu stimularea sexuala pina la orgasm
accepate de adultii din comunitate, dar in societatile occientale acest gen de manifestari sunt clar
descurajate de catre adulti. L a copii se observa maniestari care seamana cu acuplarea , in care
copiii adopta un comportament characteristic genului asumat si rareori pe acela al sexului opus.
Baieti pot manifesta la un anumit moment inyeres pentru penisul copiilor mai mari si in cursul
anumitor jocuri ajung la acte excitante penru acestia, demonstrind in mod tranzitoriu un
comportament homosexual, Pentru unii dintre acesti baieti manifestarle citate pot crea probleme
de identitate de gen mai tirziu, baietii crezind ca sunt homosexuali.
Comportamentul homosocial
Notiunea a fost introdusa de Gognon si Dimon ste angajarea in relatii heteroxuale cu fete penru
ca angajarea in aceste relatii ofera o orestanta mai mare subiectului decit o relatie de tip
homosexual intimplator in cadrul grupului
Initial raspunsul erectile inainte de pubertate.nu este specific si poate apare atit in conditii de
excitatie cit si in alte conditii frica. Pragul raspunsului erectile este foarte redus inainte de
pubertate si permite raspunsuri la stimuli care nu au semnificatie sexuala.
Invatarea raspunsului la stimuli sexuali are toate sansele sa se produca in cadrul grupului de
referinta. In cazul in care un stimul este perceput drept sexual si produce un raspuns pozitiv
exista rotate sansele ca stimului sa fie intarit prin invatare, prin intarire, Grupul ii intareaste pe
cei pe care-I considera a avea un raspuns adecvat si tinde sa-I indeparteze pe cei cu raspuns
inadecvat.
Este posibil ca raspunsul nespecific sa fiw ridicat la rangul de raspuns sexual si atunci stimulul
non-sexual este interpretata ca stimul sexual si determina un raspuns inadecvat.. De exemplu un
subiect care a avut un raspuns sexual cind a fost pedepsit fizic sau psihic poate dezvolta un
sentiment de vina fata de acest raspuns si va dori sa fie pedepsit in continuare pentru a putea sasi rascumpere vina de a fi avut acel raspuns anormal, intarind astfel un stimul care devine
dominant pentru sexualitatea sa.
Anxietatea . teama de esec, tema de success
Anxietatea este un factor de impingere afara fata de o anumita conduita
Teama de esec are acelasi effect
Teama de success se coreleaza cu teoria psihanalitica a complexului Oedip
In anumite circumstante anxietatea in sexualitate poate deveni un factor de tragere( pull factor) a
subiectului in relatii homosexuale
Relatia dintre parinte si copil in dezvoltarea sexuala
Au fost examinate diua situatii particulare in cadrul acestei relatii:
- mama aflata in relatii prea apropiate cu copilul ( close binding intimate)
- tatal aflat in relati de conflict cu copilul sau absebt ( missing father)#
Nu se poate afirma daca anomaliile de dezvoltare psihosexuala copilului rezulta din
caracterul acestei relatii mai tensionate pe care subeictii le au cu familia mai ales pentru
homosexuali. Cei care vor debeni homosexuali au un comportamnet mai accentuat neurotic
si feminoid decit cei care dezvolta un comportamenr heterosexual.
Prepararea pentru invatare si factorii innascuti

Invatarea are un rol essential in comportamentul sexual darn u se poate sti daca un
comportament invatat are un rol preferential fata de un altul. Este posibil ca anumiti factori
native sa realizeze ceea ce Seligman si Hager (1942) au denumit ptepararea pentru invatare,
adica acel ceva din constitutia individului care-l face sa fie mai susceptibil sa invete cu o mai
mare usurinta anumiti stimuli din mediul social sau sexual. Nu se poate afirma daca acestea
sunt infleunete prenatale sau efecrtul precoce al invatarii asupra fenomenului de invatare
tardiva
Factorii preparatori genetici pot fi potential indetificati in dezvoltarea homosexualitatii
- homsoexualitatea este frecventa la gemeni monozigoti cu un indice de concordanta de 4060 %
- Hirschfield a anticipat existenta unor anomalii de sexualizare a creuierului creierul
bisexual.
- Cercetari ulterioare au incercat sa emosntreze anumite diferente hormonale intre hetero
so homosexuali, diferente intre nivelul androstendionului, etocolnolonului care ar putea
face departajarea dintre hetero si homosexuali
- Dorner a demsonstrat ca pattern-ul de raspuns al LH RH diferit la homo si la
heterosexuali
- Gooren 1986 a demsonstrat ca raspunsul la estrogenizare al transsexualilor ste in relarie
directa cu mediul hormonal de la un anumit moment, respective cu sexu;l genetic inainte
de castrare si inveratea sexului si in relatie cu sexul obtinut prin tratametul hormonal
dupa schimbarea sexului
- constituttia feminoida a homosexualilor nu este definitorie. consttutia efeminata a unor
homosexuali a fst observata la homosexualii nevrotici si a fost corelata cu constitutia
generlmaifeminoidaabarbatilornevrotici,independentdacasuntsaunuhomosexuali
Invatarea preferintelor sexuale la fete
Un aspect cert este faptul ca femeile au o mai mare stabilitate a preferintelor sexuale decit
barbatii. Homosexualitatea, fetisismul sunt mult mai rar observate la femei, multmai rar femeile
se agajeaza intr-un comportament antisocial, voyeurism, abuzz sexual decit barbatii.
barbatii au mai mult de invatat despre sexualitatea lor, acesta este mai genital orientate si riscul
de aparitie al erorilor este mult mai mare la barbate decit la femei
Identitatea homo sau heterosexuala
In conformitate cu scara Kinsey supra peferimntelor sexuale oamenii sunt mai mult sau mia
putin homo sau heterosexuali, homosexualitatea sau hetersexualitatea exlusiva fiind cele doua
limite ale unui continuum de comportament
Identitate sexual traverseaza pina la stabilirea sa completa mai multe etape:
- stadiul de predefinire ( pre labelling stage)in care activitatile sexuale se deruleaza fara ca
subiectul sa se incadreze intr-o anumita categorie sexuala
- stadiul de autodefinire ( self-labelling) in care subiectul isii oune intrebari asupra
identitatii sale sexuale si cauta sa interpreteze experientele sexuale avute in sensul de a da
un raspuns pozitiv sau negativ la intrebaea: suntsau nu homosexual

stadiul de definire sociala ( social labelling) este stadiul in care societatea isi pune
acelease intrebari in relarie cu identitatea sexuala a individuluisi ajunge sa-l defineasca
sis a-I intareasca aceasta marca prin mesaje.

Relatia dintre identitatea sexuala si identitatea de gen

Experiente relatii din adolescenta
Sorensen ( cit Katchatourian 1975)
13-19 ani nu au experiente sexuale 48 % ( fete: 58 %, baieti : 41 %
au experiente sexuale 52% ( fete 45 %, baieti: 59 %
Kahn (cit, Thieriault 1995) baietii au experiente sexuale: l;a 12 ani 0,4 %, la 13 ani 1,4 %,
mla 14 ani 8,9 %
Sorensen (Katchatourian 1975): 13 ani 2,9 %, 14 ani 7,1 %, 15 ani 16,2 %
Thieroult ( Quebec): 15-17 aqni 47 %
Comunitatea Europeana: 14 ani : baieti 17,7 %, fete: 26,6 %
Factorii determinanti ai experientelor sexuale mai precoce:
- devoltarea biologica mai rapida
- lipsa de support afectiv in familiile dezorganizate
- aspiratii modeste in cariera profesionala, nivel socio-economic precar al familiei
- atitudinepermisiv afamilieisaugrupuluietnicdincarefaceparteindividul
SEXUALITATEA ADULTULUI
Anatomiasexual ab rbatului
Anatomiasexual anatomia sistemului reproductiv masculin
Termenuldeanatomiesexual estepracticincorectdeorecentimpulevolu ieisexualeaspeciei
umane s-adezvoltatuncomplexsistemdemanifest ricareimplic ncursulactului sexual att
organele de reproducere ct i alte organe care reac ioneaz n diferite moduri. Termenul de
anatomie reproductiv este unul pur anatomic i se refer la organele direct implicate n
reproducere.Termenuldeanatomiesexual esteunul socio-culturalicuprindeattorganele
de reproducere ct i acele p r i ale corpului c rora n cursul actului sexual li se confer o
importan diferit nfunc iederepertoriulsexualalfiec ruiindivid.Dac nmodobinuitn
cursul actului sexualmasculinsevornregistrareac iilanivelulpenisului,testiculelor,prostatei,
rectului,nfunc iedeanumiteaspectenv atealeactuluisexual,dinanatomiasexual vorface
parte zonele erogene primare sau secundare a c ror stimulare este necesar pentru ob inerea
excita iei sexuale i orgasmului (Mahoney ER 1983). n cele ce urmeaz ne vom limita la
descrierea anatomiei reproductive.
Organelereproductivemasculinesedezvolt nperioadaprenatal ,lunileIII-IV pornind de la
un primordiunediferen iatreprezentatdetubercululgenitalisinusuluro-genitalsubac iunea
testosteronului i a dihidrotestosteronului. Anomaliile biosintezei de testosteron, ale 5
reductazei sau ale receptorului de testosteron se pot solda cu probleme severealedezvolt riii
func ieisistemuluireproductivmasculin(PorstH.2006).
Notiuni clasice de anatomie si fiziologie a erectiei (Bancroft J., 1989, Mahoney 1983,
Eardley J, Sethia K. 2003):

Zonavizibil apenisuluiconstituiecorpulpenisuluicaresetermin pringland,acoperitdeun

repliu cutanat - prepu ul.Corpulpenianesteformatdintreiforma iunicilindriceerectile:2corpi
cavernoi (care constituie elementul erectil principal) i corpul spongios al uretrei. Corpul
spongios al uretrei este format din esut erectil, dar are o importan redus pentru rigiditatea
penisului. Rolulacestui esut estemaimult aceladeaprotejauretrade compresiunentimpul
erec ieicorpilorcavernoiideaomen inedeschis pentruejaculare(Bancroft1989). Acesta se
termin cuoexpansiunede esuterectil,glandul,careareobogat inerva iesenzorial ,darare
minim importan pentru rigiditatea erec iei, servind mai mult ca un tampon n timpul
intromisiunii. n timpul mic rilor de intromisiune prepu ul se retract complet expunnd
glandul pentru realizarea excita iei din timpul actului sexual (Bancroft 1989). Corpii cavernoi
sunt ancora i puternic de ramurile ischio-pubiene i sunt acoperi i n aceast zon de muchii
bulbo-cavernoiiischio-cavernoiac rorcontrac iesemivoluntar cretepresiuneadininterior
realiznderec iarigid .Ligamentulsuspensorleag corpiicavernoidepubis.Corpiicavernoi
suntacoperi idetunicaalbugineea,tunic fibroas care poate suferi un fenomen de extindere n
timpul tumescen ei i erec iei. Este format din colagen i elastin . Stratul extern este
longitudinalicelinternestecircular.Tunicaalbugineeaacelordoicorpicavernoifuzioneaz
lanivelullinieimediane(septuluimedian)igradul s ulimitatdedistensieesteesen ialpentru
men inereaerec iei.Interiorulcorpilorcavernoiesteformatdintr-un esutcucaracterspongios
reprezentat de spa ii sinusoidale interconectate, limitate de pere i sub iri - trabecule, formate
din fibre musculare netede cu vasele i nervii aferen i inclui ntr-o strom de colagen i
elastin .Spreinteriortrabeculelesuntacoperitedeendoteliuvascularcurolesen ialnfizologia
erec ieiprinproduc iadeNOendotelialireceptivitatealadiferi ifactoriproiantieerectilicare
vor fi detalia i ulterior. Corpul spongios al uretrei are o structur similar , cu deosebirea c
albugineea sa este mult mai sub ire, iar sinusoidele sunt mai largi (Eardley 2003). Un studiu
prospectiv asupra dimensiunilor penisului efectuat pe 80 de subiec i ntre 21 i 82 de ani,
m surate de la nivelul pubisului i lund n considera ie stratul adipos prepubian a ar tat
urm toarelevalori(WesselsH,1996):
- lungimea n flacciditate: 8,85 2,38 cm. (limite: 5-15,5 cm).
- circumferin anflacciditate:9,71 1,17 cm. (limite: 6,5-13 cm).
- lungimea n faza de alungire: 12,45 2,71 cm. ( limite: 7,5 -19 cm).
- lungimeanerec ie:12,8 2,91 cm ( limite: 7,5 19,9 cm.).
- circumferin anerec ie: 12,3 1,31 cm. (limite 9-16 cm.).
- alungireanstaredeerec ie:4,04-1,31 cm. (0,5-9 cm.).
- lungimeafunc ional :15,74 2,62 cm. (limite: 9-21 cm.).
- volumul n stare de flacciditate: 43 6 cm3 ( limite 21,25 87cm3).
- volumulnstaredeerec ie:80,16 23,2 cm3 ( limite 33,7 152 cm3).
UnstudiuefectuatdeKinsey(cit.Wessels1996)pe2770subiec intre20i59deaniaar tatc
dimensiunilepenisuluinflacciditateoscileaz ntre9,7-15,5 cm.
Nuexist diferen esemnificativentrelungimeapenisuluinflacciditateierec ienainteidup
40deani,deiomodest reducereadimensiunilornambelefazeestesemnalat (naintede40
deanidimensiuneamedieapenisuluiestenflacciditatede9,64cminerec iede13,38cm.,
iar dup 40deanipenisularenflacciditatenmedie8,69cm.inerec ie12,27cm.Gr simea
prepubian poate afecta lungimea aparent a penisului. Dup Mahoney (1983) lungimea i
circumferin apenisuluiprezint diferen erasiale,fiindmaiimportantelab rba iideculoare.
Testiculelesuntsediulspermatogenezeiiaproduc ieideandrogenicurolfundamentaln
sexualizareifunc iasexual .Suntdou forma iuniovoidelimitatedealbugineeinvelitede

scrot. Albugineea trimite n interiorultesticulelorsepturicarelimitaz lobuliininteriorulc rora

se g sesc tubii seminiferi. n spa iul dintre tubii seminiferi se situeaz nervii, vasele i celule
Leydig care produc testosteron sub controlul sistemului hipotalamo-hipofizar. Hipotalamusul
produce Gn-RHcarestimuleaz produc iadeLHiFSHhipofizar.LHstimuleaz produc iade
testosterondelanivelulcelulelorLeydig,iarFSHstimuleaz complexspermatogeneza.
Epididimulesteoforma iunetubular carepornetedelanivelulrete testis, secontinu
cu epididimul i apoi cu canalul deferent care ajunge pn n zona retrovezical pentru a se
deschide n veziculele seminale.
Veziculele seminale sunt situate retrovezical, secret fluidul necesar conserv rii
echilibrului acido-bazic favorabil spermatozoizilor i secret fructoza necesar motilit ii
acestora.
Scrotul este o pung musculo-cutanat care nvelete testiculele. Fibrele musculare
netedecareformeaz dartosulsecontract latemperatur sc zut iserelaxeaz lac ldur .n
timpul actului sexual scrotul se contract i mpreun cu contrac ia canalului spermatic ridic
testiculelec treperineu.
Prostata este o gland situat imediat dedesubtul vezicii urinare i nconjoar prima
parte a uretrei i bulbul uretral. Este format din esutul glandular nconjurat de esut fibromuscular.ntimpulejacul riiprostatasecret ocantitatemic delichidcuaspectl ptoscupH
bazic care ajut la supravie uirea spermatozoizilor. Prostata se dezvolt n timpul adolescen ei
subac iuneadihidrotestosteronului.
Glandele bulbo-uretrale Cowper sunt dou glande de m rimea unor boabe de maz re situate
imediat sub prostat . n timpul excita iei sexuale secret un fluid lubrifiant care se poate
exterioriza la nivelul meatului n faza de platou. Fluidul poate con ine spermatozoizi care au
r maspeuretr delaoejaculareanterioar iarecalitateadeaneutralizaaciditateanormal a
uretrei (Mahoney 1983).

Anatomiasexual masculin

Vasculariza iapenian
Arteraruinoas intern esteramalartereiiliaceinterneisedividen:
- Arterabulbar iuretral caresuntdestinatecorpuluispongios.
- Artera penian superficial i profund care au traiect n esutul lax dintre corpii
cavernoi. Artera dorsal profund n special emite arterele helicine care traverseaz
albugineeaisedeschidnsinusoidelecorpilorcavernoi.nstaredeflacciditatesngele
arterial shunteaz corpii cavernoi deschizndu-se n venulele de sub albuginee.
Shunturilepotaveavaria iiindividuale.nunelecazurivasculariza iaarterial acorpilor
cavernoiesteasigurat maimultdearterapenian superficial (PorstH.2006).nstare
deflacciditatetraiectularterelorhelicineestetortuosiacesteadevindreptepem sur ce
sedezvolt erec ia(Bancroft1989).

Anatomiapenian

Anatomiaivasculariza iapenian

PENISUL
vascularizatie

Histologiacorpilorcavernoi
Corpii cavernoi sunt forma i din sinusoide care se anastomozeaz ntre ele formnd o
structur de tipul unu burette. Sinusoidele sunt limitate de fibre musculare netede care
formeaz trabeculeinervatedefibrelecareaucamediatormonoxiduldeazotNOcareeste
eliberat de fibrele nervoase non-AnonCideendoteliulvascular(ceamaimarecantitate).In
mod normal, instare de flacciditate sngele shunteaz corpii cavernoi deoarece tonusul
musculaturii netede men ine cvasi nchise. n timpul erec iei musculature neted care

delimiteaz sinusoidele se relaxeaz , fluxul plasmatic din arterele peniene crete mult i
corpiicavernoiseumplucu snge.Cretereapresiunii din corpiicavernoi estemen inut
prin rigiditatea albugineii.
Sngeledinsinusoidesauceluntatcndsinusoidelesuntcolabatenflacciditatedreneaz c tre
veneleemisarecaretreverseaz albugineeaavnduntraiectoblicprinaceastaisedeschidprin
venele circumflexe n vena dorsal superficial i profund a penisului, care la rndul lor se
deschid n plexul prostatic cele din dou treimi posterioare i spre plexul ruinos cele din
treimeaanterioar apenisului.
Reglarea microcircula iei peniene este realizat la nivelul deschiderii arterelor helicine n
spa iile sinusoide prin receptorii 2 adrenergici i receptorii 2 adrenergici de la nivelul
arterelor peniene, fapt care poate explica efectul negativ exercitat asupra erec iei de blocantele
receptorilor adrenergici.Lareglareatonusuluivenulelorparticip 1i2 receptorii, precum
iVIP,NPY,substan aPiCGRP(Porst,Buvat2006).
Inerva iagenital
Inerva ia penian este implicat n receptarea stimulilor senzoriali i fiziologia erec iei.
Aceastaestesomatic iautonon ,simpatic iparasimpatic (deGroatWC.1988)
Fibrelesenzoriale(somatice)delanivelulpenisuluiintr ncomponen anervuluiruinos
ianervuluidorsalalpenisului..Nervuldorsalalpenisuluiinerveaz glandulicorpulpenian.
Inerva ia senzorial merge c tre c tre centrul erec iei reflexe care se g sete la nivelul
segmentelor medulare S2-S4.Nervulruinoscon ineifibrecareinerveaz musculaturastriat a
perineului: ridic torul anal, muchii ischio-cavernoi, bulbo-cavernoi, pubo-coccigieni i
pelvisul.Delanivelspinalimpulsurilesenzorialeevolueaz c trecentriisuperioricerebralisau
sunt procesate local i se transmit motoneuronilor spinali ale c ror fibre inerveaz planeul
pelvin.Prininterven ianervuluiruinosasupramuchilorischio-cavernoiibulbo-cavernoise
realizeaz contrac iaacestoraicretereapresiuniiasupraalbuginiinspecialnzonaproximal
a penisului, ceea ce determin erec iarigid (BancroftJ.1989,DeGroat1988,Porst2006).
Inerva iaautonom estesimpatic iparasimpatic .
C ile simpatice sunt formate din fibrele preganglionare cu originea n coarnele
intermedio-laterale la nivelul zonelor T11-L2 i evolueaz prin r d cinile ventrale c tre
ganglionii paravertebrali, trec prin nervii splahnici c tre plexul hipogastric superior, plexul
hipogastric inferior i apoi prin nervii hipogastrici ajung la plexul pelvic. La nivelul plexului
pelvic fibrele simpaticeseamestec ,cuceleparasimpatice,acestplexfiindcentrulcheiepentru
inerva iaautonom apelvisului(deGroat1988,Porst2006).
Fibrele parasimpatice i au originea n m duva sacrat S2-S4. Fibrele preganglionare
poart numele de nervi erectori, evoluez c tre plexul hipogastric superior i inferior, ajung n
plexul pelvic de unde iau calea nervilor cavernoi care traverseaz diafragma uro-genital ,
pentru a ajunge la nivelul corpilor cavernoi. In general sistemul parasimpatic ac ioneaz n
sens proerectil , iar cel simpatic antierectil (Porst H. 2006).
Detaliileasupramediatorilorcentraliiperifericiiinterven ieinerva ieivorfidescrise
ncadrulfiziologieierec iei.

Bibliografie
1.Bancroft J. Human sexuality and its problems, Churchill Livingstone 1989, pp: 39-145
2.De Groat WC., Steers WP: Neuroanatomy and neurophysiology of penile erection: 3.Tanagho EA., Lue TG., Dale
Mc Lure R: Contemporary management of impotence and infertility Williams and Wilkins 1988, pp: 3-27
4.Eardley J, Sethia K.: Erectile dysfunction 2nd ed. 2003, pp: 2-23
5.Mahoney ER. Human sexuality. McGrow Hill Inc. 1983, pp: 45-54
6.Porst H., Sharlip JD.: Anatomy and physiology of erection, in: Ports H., Buvat J.: Standard practice in sexual
medicine. Blackwell Publishing 2006, pp: 31-40
7.Wessels H., Lue TF., Mc Aninch JW.: Penile length in the flaccid state and erect status: guidelines for penile
augmentation.J.of.Urology 1996, v. 156, pp: 995-997

ANATOMIASEXUAL FEMININ
Vulva include: muntele lui Venus, clitorisul i labiile mari care nconjoar introitul
vaginal.
MunteleluiVenusconstituielimitasuperioar avulvei
Labiilemarisuntdou pliuricutaneomucoasecareseunescsuperiorsiinferiorncmisura
superioar irespectivinferioar .
Labiilemicisuntmaimici,formatedin esutelastic, esutsubcutanatgrasisuntbogate
n glande sebacee. Au o comisur anterioar care nconjoar partea anterioar a corpului
clitorisului.
Clitorisulibulbiivestibululuireprezint aparatulerectil feminin.
Clitorisul este o structur pereche, cilindric de aproxiamativ 13 cm. Compus din
glandul clitoridian i corpii clitorisului care se extind mult posterior pentru a se insera pe
ramurile pubiene. Clitorisul este format din esut cavernos limitat de trabecule de fibre
muscularenetede,nconjuratedeocapsul conjunctiv carecon ineobogat re eavascular .
Bulbii spongioisuntstructuriperechesitua iimediatsubpielealabiilormici i carese
extind n profunzimea treimii inferioare a paretelui vaginal.

Vaginulse extindedelanivelul vestibulului c trefornixunde facejon iunea cuuterul.

Esteformatdinmucoas pluristratificat ,laminapropriaiundublustratmuscular,musculatura
fiinddispus longitudinallaexterioricircularlainterior.
Vasculariza iagenital feminin estearteraruinoas intern pentruvulv ,ramdinartera
femural iarteraruinoas ramdinarterahipogoastric pentruclitoris.
Inerva ia vulvar este asigurat de ramuri simpatice (T10-L1) i parasimpatice (S2-S4)
care deriv din plexul spanhnic. La aceasta se adaug inerva ia care evolueaz prin fibre ale
nervului vag c tre nucleul tractusului solitar. Stimulii senzoriali sunt transmii prin nervii
ruinoi, nervii hipogastrici i nervii pelvici c tre coarnele medulare dorsale i substan a gris
lateral .

Anatomia sexual feminin

Anatomiasexual feminin

Histologia clitorisului
Fiziologiaerec iei
Erec iauman este:
- reflex ,
- psihogen ,
- nocturn
Erectia reflex se ob ine prin stimularea genital direct i implic segmentele spinale sacrate,
nervii pelvici, ruinoi i cavernoi. Stimulii sunt vehiculai prin nervul dorsal al penisului i
nervul ruinos c tre parasimpaticul sacrat. Reflexul este modulat prin intermediul sistemului
nervos central care poate facilita efectele stimulatorii. Leziunile medulare toracale T10-T12
permiterectiareflex ,darleziunilesituatesubacestniveloabolesc.Erec iareflex estecreat
prin aferen e pornind de la nivelul sistemului nervos autonom . Eferen ele simpatice sunt n
principal antierectile, eferen ele parasimpatice de la nivel sacrat sunt proerectile, iar cele de la
nivelulnervuluiruinosproduccontrac iamusculaturiistriateperineale(pulbo-cavernoiiischicavernoi)pentruacretecalitateaerec ieidejaini iate.Re eauaneuronal spinal estesensibil
la aferen ele primite din aria genital , realizate prin stimulare specific i este capabil s
integreze aceste informa ii pentru a declana erec ia reflex . Aceeai re ea nervoas
interneuronal spinal estesupus aferen elordelanivelulnucleuluiparaventricular hipotalamic
i a ariei preoptice mediale pe care le integreaz cu aferen ele genitale pentru a spori calitatea
erec iei(Rousseau JP. 2003).
Erec iile psihogene sunt declanate de stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, imaginativi. Erec ile
psihogene sunt mairapidelatineriidiminu nintensitatecuvrsta.Stimuliieroticipsihogeni
amplific efectelestimul riilocale.Erec iilepsihogeneseparec suntsubuncontrolexcitatori
un dublu control inhibitor. Tonusul inhibitor este men inut de doi factori: primul factor de
inhibi ieestelegatdetonusulinhibitorasociatanxiet iideperforman ,iarcelde-al doilea de
problemealerela ieidecuplu.Subiec iicutonusinhibitorgeneratdeanxietateadeperforman
arr spundemaibinelaterapiamedical ,mtimpceiceicutonusinhibitorlegatdeproblemeale
cuplului
pot
r spunde
la
psihoterapie
(Bancroft
2000).
Principale mecanisme de declanare central a erec iei implic sistemul limbic, aria preoptic
medial i nucleul paraventricular. La acest nivel se integraz stimulii imaginaitivi, tactili,
auditivi i fanteziile sexuale genernd un semnal care este vehiculat pe calea nervilor cu
media ia dopaminergic i ocitocinergic c tre centrii parasimpatici situa i la nivelul S2-S4.
Fibreleparasimpaticedelaacestnivelsubnumeledenervierigensseal tur nervilorsimpatici

dinplexulhipogastricsuperior,traverseaz plexulhipogastricinferior,dup careiau denumirea

de nervi cavernoi, care dup ce trec prin diafragma uro-genital abordeaz corpii cavernoi.
Mecanismul proerectil mai este sus inut de serotonin (receptorii 1B/1C i 2A/2C). Dup ce
abordeaz corpiicavernoi,fibreleparasimpaticeprezint dou categoriidetermina ii:celecare
elibereaz acetilcolin istimuleaz prinNOS(NOsinteteza)endotelial produc iadeNOdin
arginin i fibrele NANC care elibereaz VIP i NO c tre fibrele musculare netede ale
sinusoidelor (Porst, Buvat 2006).
NO i VIP eliberate de fibrele NANC stimuleaz produc ia de 35 cAMP din ATP, iar NO
rezultat din ac iunea nNOS stimuleaz prin intermediul proteinei G guanilat ciclaza. Aceasta
catalizeaz transformarea GTP n cGMP care constituie principalul mediator endocelular la
erec iei(Porst,Buvat2006).
Declanarea central a mecanismelor proerectile este urmat de trasmiterea informa iei prin
m duva spin rii (neuroni simpatici, parasimpatici i motori) care determin r spunsul erectil
local. Sistemul simpatic este antierectil, iar cel parasimpatic proerectil. Inducerea erec iei
presupuneinterrela iicomplexei controlulsupraspinalal acestorneuroni. Unsistemneuronal
integreaz informa ia primit din zonele genitale i determin erec ia reflex . Motoneuronii i
neuroniivegetativispinalicarefacpartedinacestsistemsuntcontrola idelanivelsupraspinal
prin informa ii de la nivelul nucleului paraventricular i a ariei preoptice mediale pentru
declanareaerec ieipsihogene(Giuliano F, Rampin O,2000).Neuroniiproerectilisuntactiva i
de ocitocina care mediaz sistemul paraventriculo-spinal. Ocitocina ca mediator al transmisiei
informa ieiproerectilesereg setenstraturilesuperficialedincoarneleanterioare,ncomisura
cenuiedorsal , n coloanele intermedio-laterale din zona toraco-lombar isacrat (VeronneauLongueville F et al. 1999, Tang Y 1998).
Erec iilenocturnesuntcorelatecufazadeREMasomnului,seproducde4-6 ori pe noapte la
subiec ii poten i. Erec iile nocturne includ activitatea ariei preoptice mediale (MPOA), aria
preoptic lateral (LPOA) ale c rei leziuni sunt mai mult implicate n dispari ia erec iilor
asociatecu episoadeleREMalesomnului,f r aafectacalitateasomnului(Schmidt MH et al.
2000).
Prezen aerec iilornocturnenabsentaerec iilordeclanatedec trestimuliipsihogeniindic o
disfunc ieerectil psihogen .
Fiziologiaerec iei
Controlulerec ieilanivelulsistemuluinervoscentral
Datele asupra controlului central al functiei erectile provin n mare parte din experimentul
animal.
Controlul cortical al erec iei se realizeaz la nivelul diferitelor arii. (De Groat, Booth 1993,
Giuliano, Rampin 2000). Formatiunile centrale implicate in controlul erectiei sunt: cortexul
cerebral, sistemul limbic, rinencefalul.
Impulsuriledelaacestenivelesuntcentralizatelanivelulhipotalamusuluideundeariapreoptic
medial (MPOA)inucleulparaventricularemitfibreocitocinergicedirijatec treparasimpaticul
sacratineuroniipresinapticisimpatici.
Studiul n rezonan magnetic nuclear func ional efectuat n cursul excita iei sexuale
subiectiveob inuteprinexpunerelamaterialuleroticexplicitdetermin activareaunorzonedin
lobul frontal superior, girus cinguli, girusul insular, corpulcalos,talamusul.R spunsulestemai
modestlahipogonadiciiesterestauratprinadministrareadetestosteron(ParkK.2001).

Mediatoriicentraliaierec iei
n sistemul nervos sunt implica i n mecanismul erec iei o serie de neuromediatori i
neurotrasmi tori. Cei de tipul dopaminei, acidului glutamic, oxidului nitric, ocitocinei,
peptidelormelanotropeACTH/MSHfaciliteaz func iasexual ntimpceserotonina,GABAi
peptidele opioide o inhib . Cea mai cunoscut este activitatea facilitatorie exercitat de
dopamin n nucleului paraventricular de la care pornesc fibre ocitocinergice care se
proiecteaz c treariiextrahipotalamiceic trem duvaspin rii(Argiolas A. 2003).
Dopamina
Forma iuni centrale cu media ie dopaminergic sunt: nucleul paraventricular, aria preoptic
medial ,axoniiunorneuronihipotalamicicareseproiecteaz pn lanivelulm duveispin rii.
Dopaminaexercit uncontrolfacilitatorasupracomponenteisomaticeiautonomeaerec iei.
Dateleexperimentaleimplic receptoriidedopamin D1iD2ncontrolulerec iei,faptsus inut
de efectele pozitive ale agonistului dopaminergic apomorfina n terapia disfunc iei erectile.
Dopaminapareimplicat attncontrolulmotiva ieisexualectinacelaalexcita ieisexuale
la nivel periferic. S-ademonstratc efectuldopamineiseexercit lanivelulnucleuluiacumbens,
lanivelularieipreopticemedialecareregleaz comportamnetulanticipatoralactivit iisexuale
i motiva iasexual .Probabilc ac iuneadopaminei areunspectrumailargfiindimplicat n
aspectelecognitive,integrativeiderecompens alecomportamentuluisexual.
Dopaminaac ioneaz cadeclanatoralerec iei
Serotonina
Neuroniiserotoninergiciparticip lacontrolulcomportamentuluisexual n diferite moduri. Sunt
localiza innucleiirafeuluimedian,nforma iuneareticulat medular ventrala,m duvalombosacrat i emit proiec ii c tre forma iunile somatice i autonome ale pelvisului (Tang 1998,
B ncil 1999,cit.Andersson2001).
Serotonina are efect inhibitor asupra comportamentului sexual , dar efectele depind de
cantitatea de receptori serotoninergici din anumite zone. Prin receptorii 5-HT-2C serotonina
stimuleaz erec iaiinhib ejacularea.Stimulareareceptorilor5HT-1A faciliteaz ejaculareai
inhib erec ia.Administreadeinhibitoriairecapt riiserotonineidetermin prelungireatimpului
de ncepere a copula iei i timpul pn la care se produce ejacularea (medica ia de acest fel
utilizat n ejacularea precoce) (Eardley i Sethia 2003, Hull EM.2004). Efectul serotoninei
depindedeac iuneaasupraanumitorreceptori,distribu iaitonusulacestorreceptori.Waldinger
(2002)ademonstratc tonusulreceptorilorserotoninergici5HT-2Cmoduleaz durataerec ieii
timpul pn laejaculare.
Oxitocina
Este reg sit la nivelul nucleului PVN. Neuronii ocitocinergici se proiecteaz spre sistemul
nervos autonom spinal (Tang 1999, Andersson 2001). Ocitocina are principalul rol facilitator n
administrare direct la nivelul nucleului PVN, hipotalamus, hipocamp, ventriculii cerebrali
(Anderson 2001, Chen K, 2001). In nucleul PVN neuronii ocitocinergici actioneaz prin
mecanism de autostimulare, respectiv ocitocina eliberat stimuleaz activitatea propriilor
neuroni. Neuronii ocitocinergici moduleaz pozitiv NO sintetaza de la nivelul nucleului
paraventricular (Argiolas A. 1995).
Monoxidul de azot - NO
Inibitorii de NO antagonizeaz efectul facilitator asupra erec iei exercitat de c tre dopamin ,
ocitocin , ACTH, agonitii receptorilor de 5 HT-2C i NMDASistemul NO/cGMP la nivelul
ariei preoptice mediale (MPOA). Aria preoptic medial este elementul de integrare al
aferen elor senzoriale i declanatorul erec iei, al turi de nucleul paraventricular. Stimulii

integra i la nivelul MPOA modific dinamica arteriolelor helicine, amplific fluxul arterial i
producerelaxareasinusoidelorcorpilorcavernointr-omanier rapid ,facilitat der spunsulde
tip sinci ial al sinusoidelor. Erec ia reflex i comportamentul copulator sunt controlate de
MPOA prin intermediul unor molecule similare cu cele care ac ioneaz la nivelul sinusoidelor
corpilorcavernoi.
NOareunrolcrucialncomportamentulsexual,nunumaincomponentadinamic aacestuiaci
ineliberareadeLH-RH care controleaz lasexulmasculinsecre iadetestosteron.(McCann
2003). Androgenii cresc cantitatea de oxid nitric n aria preoptic medial i prin aceasta
faciliteaz comportamentulcopulatorindusdeprezen afemeleiireflexelegenitale.
ACTHipeptidele nrudite cu acesta
POMC este clivat n ACTH i MSH care stimuleaz erec ia, ejacularea i toate elementele
legate de comportamentul copulator. Peptidele melanocortine rezult din scindarea
proopiomelanocortinei (POMC) de c tre o proconvertaz specific . Efectul exercitat de aceste
peptide este dependent de androgeni. Melanocortinele i agonitii acestora influen eaz
comportamentulsexualmasculinnsensproerectilac ionndasuprareceptorilorMCR-4 (Martin
WJ, 2004). Efectul MSHiACTHestemediatdec trereceptoriiMC4(Argiolis2000,Mellis
1995 cit. Andersson 2001). Agonistul MSH Melanotan II are efecte proerectile demonstrate
i aplica ii practice (Wessels 2000, cit. Andersson 2002). MSH ac ioneaz prin intermediul
receptorilor de melanocortin (1-5) exercitnd ac iune proerectil la nivelul nucleului
paraventricular,ac iunecareseproiecteaz asuprac ilorocitocinergicespinale(EardleyiSethia
2003). ACTH pare s activeze c ile ocitocinergice spinale ac ionnd prin receptori nc
neidentifica i(EardleyiSethia2003).
Inhibitoricentraliaierec iei
Noradrenalina
Neuronii adrenergici din aria5cerebral iloculcoerulesussuntimplica inerec ie(Giulianosi
Rampin 2000). Creterea tonusului adrenergic faciliteaz erec ia. Antagonistii selectivi ai
receptorilorARalpha2faciliteaz erectia.
Acidul gamma amino butiric - GABA
Acidul gamma amino butiric-GABA are concentra ii mari la nivelul MPOA i neuronii care-l
con in se proiecteaz pn la nivelul m duvei sacrate i asupra muchiului bulbo-cavernos.
GABA este modulator simpatic autonom. Efectele sale se exercit att la nivel central ct i
periferic prin receptori GABAA i GABAB. Efectele antierectile se produc la nivelul ariei
preopticemedialeilanivelmedular.
Peptidele opioide
Morfinaiendorfinaseidentific lanivelularieipreopticemedialeundeactioneaz cainhibitori
aicomportamentuluisexualprincontrolulmecanismelorocitocinergice.Ac iunealanivelulPVN
este exercitat prin intermediul receptorilor pentru morfin i se traduce prin deprimarea
produc ieideNO(EardleyiSethia2003).
Rolulandrogenilornfiziologiaerec iei
Inacest capitolsevaabordaexclusivrolulhormonilornfiziologiaerec iei. nacestdomeniu
androgenii particip att prin testosteron ct i prin metaboli ii acestuia dihidrotestosteronul i
estradiolul.Lanivelcentralandrogeniistimuleaz r spunsulproerectilnariapreoptic medial .
Testosteronul i metaboli ii acestuia guverneaz dezvoltarea i func ia organelor genitale,
con inutuldemediatoriproerectili,reactivitatealastimulareasexual .Al ihormoni

Determinareaniveluluicortizoluluilavoluntariis n toilanivelulcorpilorcavernoisimultan
cuaceladincircula iageneral ademonstratfaptulcaacesthormonexercit unefectinhibitor
asupra fenomenului erec iei ac ionind probabil asupra anumitor structuri, deocamdat
neidentificate ale sistemului nervos i nu asupra dinamicii musculaturii netede a sinusoidelor
corpilorcavernoi(Uckert S, 2003).
Fenomenele locale,peniene,asociateerec iei
Reglareaperiferic aerec iei- mecanismelelocalealeerec iei.
Erec iareprezint nesen relaxareasinusoidelorcorpilorcavernoi.
Erec iaimplic coordonareadintreac iuneacentral ,hipotalamic proerectil iregiunileT12 L2
iS2 - S1 dinm duvaspin rii.
Subaspecthemodinamic,mecanic,erec iadebuteaz prindilatareaartereicavernoase,creterea
fluxului vascular n arterele peniene , relaxarea sinusoidelor corpilor cavernoi i cu creterea
presiunii din sinusoide.
Relaxareasinusoideloresterealizat printr-un mecanism complex care este controlat de factori
hormonali,meditorielibera idetermina iilenervoaseideendoteliuideefectoriiintracelulari
ai acestora. Endoteliul vascular este elementulesen ialnfiziologiaerec ieiiacestaexplic de
ce anomaliile endoteliale asociate hipertensiunii arteriale, vrstei, diabetului, hiperlipidemiilor
interfereaz att de dramatic cu func ia erectil . Mediatorul central al relax rii sinusoidelor
corpilorcavernoiestemonoxiduldeazot,spredeosebiredealtesistemearterialencareintervin
ial imediatori(SaenzdeTajedaI.2004).
Erec ia i starea de flacciditate depind de tonusul musculaturii netede a sinusoidelor corpilor
cavernoi.Acest tonus este reglat de o multitudine de factori (Saenz de Tajeda 2004):
- nervoi;
- hormonali;
- neurotransmi toriireceptoriiacestora;
- integritateamecanismeleordetransducereintracelular asemnalelor;
- dinamicaionilordecalciuipotasiu
- intergritateajonc unilorintercelulareGAP.
Inerva iapenian este:simpatic ,parasimpatic ,somatic isenzorial .
Inerva ialocal esteadrenergic ,colinergic initridergic prinfibrelenonAnonC.
Stareafiziologic asinusoidelorcorpilorcavernoiesteaceeadecontrac ie,care,independentde
numeroasele sisteme de control neurologic sau prin al i mediatori este n ultim instan
determinat deconcentra iaintracelularar decalciu(SaenzdeTajedaI.2004)
Starea de contractie a sinusoidelor CC estedeterminat de:
- noradrenalin
- neuropeptidul Y
- endotelina A
- angiotensina II
- sistemulRho/Rhokinaz
Modularea contractiei:Noradeanalina ,Endotelinele
Endotelina1esteprodus lanivelulsinusoidelorcorpilorcavernoi.
Angiotensina II moduleaz contrac iasinusoidelorcorpilorcavernoiac ionndprinintermediul
receptorilorcupla icuproteinaGqcatransducerintracelularlasemnalului.
Modularearelax riisinusoidelorcorpilorcavernoi

Acidul nitric - NO/guanilatciclazaicGMP

n sinteza acidului nitric pornind de la arginin i oxigenul molecular sunt implicate diferite
izoenzimedenumiteNOsintetaze(NOS).NOesteunradicalliber,reactiviinstabil.
In generarea de NO sunt implicate:
- nNOScareseactiveaz nprezen astimul riielectriceanervuluicavernosiestereglat de
androgeni. Sintetazele tip nNOS sunt exprimate la nivelul nervilor non A non C. nNOS este
activat ideacetilcolin iVIP(Burnet2002).
eNOS - sintetazaendotelial esteeliberat subac iuneaacetilcolinei,astress-ului realizat
de distensia endoteliului corpilor cavenoi prin intrarea sngelui care activeaz o anumit
proteinkinaz specific , a bradikininei i oxigenului din sngele arterial care intr n corpii
cavernoi (Saenz de Tajeda I. 2004). eNOS este activat de acetil colin i bradikinin prin
intermediul sistemului fosfoinozitol-inozitol trifosfat i de for ele de tensiune exercitate asupra
endoteliului (Burnet 2002).
- iNOS - NOSinductibil seg setencitoplasma fibrelor musculare netede ale sinusoidelor
sub forma unor mici vezicule i este activat de c tre androgeni, dar i de anumi i factori
inflamatori citokine (Saenz de Tajeda I. 2004).
Androgeniiinfluen eaz erec iaprinsistemulNO/cGMPstimulnd expresia NOS la nivel
penian. Nivelul NOS scade cu vrsta. La animalele de experien produc ia de NO de la nivel
penianestentotalitatedependent deandrogeni(PensonDF.1996).
NOactiveaz guanilatciclazelesolubilesGCcaresuntparticuleataatemembraneicelularein
diferiteizoformesuntprezenteintoatecelulele.YC135hidroximetil2furilbenzilindozolacid
activeaz sGCicreteafinitateapentrusubstrataacestoracuformaredecGMP.
NO stimuleaz guanilat ciclaza care transform GTP n 3,5cGMP care ac ioneaz
asupra proteinkinazelor cGMP dependente care se g sesc n dou izoferome cGKI i cGKII,
primafiinddirectimplicat nmecanismulerec iei(PorstH,SharlipID,2006).
Relaxareasinusoidelorcorpilorcavernoidependent decGMPserealizeaz prin:
a.Canaleledecalciu:cGMPicGKIdetermin activareacanalelordecalciuiieirea
calciuluidinfibrelemuscularenetedecurelaxareaacestora,cheiafenomenuluierec iei.
b. Proteinkinaze
Reprezentareasintezei NO,regl riii ac iuniisalelanivelpenian.NOrezult din precursorul
s uL-argininasubac iuneacatalitic aNOsintetazei(NOS).nNosestesituat lanivelneuronal
iareNOSlanivelendotelial.Semnalelecaregenereaz erec iaactiveaz NOSprinmediatoricare
activeaz diferitele izoforme ale NOS, determinnd influxul de calciu i legarea sa de
calmodulin . NO astfel format difuzeaz la nivelul musculaturii netede a sinusoidelor corpilor
cavernoi i activeaz guanilat ciclaza solubil care convertete 5gunaozin trifosfatul n 35
guanozin monofostatul ciclic (cGMP) n interiorul fibrelor musculare netede se g sete NOS
inductibil prin ac iunea androgenilor care impune pentru activare ac iunea citokinelor ( Bk
bradikinina, Ach =acetilcolina, VIP = peptidul activ vasointestinal) (Burnett 1997)
Dinamica calciului intracelular
Diferitele mecanisme intracelulare care readuc i men in flacciditatea ac ioneaz n ultim
instan princretereaconcentra ieiintracitoplasmatice a calciului. Sistemul calciu-calmodulin
activeaz miozinkinazalan uriloruoarealemiozinei(MLC)dependentedeacestsistemcarela
rndul s u determin fosforilarea lan urilor uoare ale miozinei i contrac ia sinusoidelor
Lan urileuoarealemiozineiforforilatesuntdefosforilatedeMLCfosfataz curelaxareacopilor
cavernoiierec ie(Porst2006).

Sistemul Rho/Rho kinaz controleaz tonusul arteriolelor peniene i contrac ia musculaturii

corpilorcavernoimen inindstareadeflacciditate.Esteposibilcamecanismuldeac iuneaNO,
cunoscut pentru ini ierea i men inerea erec iei s se efectueze prin intermediul inhibi iei
sistemului Rho/Rho kinaza (Chitaley K, 2003).
In concluzie constric ia corpilor cavernoi se men ine de c tre Rho/Rho kinaz - mecanism
sensibil la calciu-calmodulin . Administrarea intracavernoas a unui inhibitor de Rho kinaz
determin relaxarea corpilor cavernoi i creterea presiuniii intracvernoase. Datele
demonstreaz ca sistemul Rho/Rho kinaz este prezent n perioada de repaos a musculaturii
netedeacorpilorcavernoi.InhitorulspecificalsistemuluiesteY27632careproducerelaxarea
sinusoidelor. Inhibitia Rho kinazei determin activarea MLC fosfatazei (fosfataza pentru
lan urileuoarealemiozine)irelaxarea sinusoidelor (Mills 2003).
Prostanoizii
Dinamica musculaturii netede a corpilor cavernoi este controlat n sens contractil prin
intermediul PGF2, PGH2 i tromboxanului A2 care stimuleaz cascada fosfatidul inozitolinozitol trifosfat (IP3) (PorstiBuvat2006,SaenzdeTajedaI.2004).
Relaxareasinusoidelorestecontrolat prinintermediulprostaglandineiE1(PGE1iPGE4via
cAMP) sau prin activarea canalelor de potasiu care determin hiperpolazizarea membranelor
celulare (Lee 1999, cit Andersson2001).EfectulprostaglandineiE1seexercit nprincipalprin
intermediulreceptorilordeprostaglandinePgEsubtipul4,careaumaxim concentra ielanivelul
corpilor cavernoi Prostaciclina produce relaxarea snusoidelor mpreun cu FGF prostanoizii
controleaz fibrozacorpilorcavernoi.
VIP (Vasoactive Intestinal Peptide) este identificabil n fibrele colinergice. Receptorii pentru
VIP 1 i 2 ac ioneaz prin activarea cascadei de semnalizare proteina G adenilat ciclaz . In
cazul diabeticilor receptorii pentru VIP sau proteinkinaz pot func iona defectuos. Alte studii
demonstreaz c efectul relaxant al VIP asupra corpilor cavernoi se poate exercita prin
intermediul unui mecanism dependent de prostanoizi i/sau de generarea de NO (Andersson
2001)
Canalel de clor calciu-senzitive si cele sensibile la tensiune sunt importante pentru
men inereantinderiifibrelormuscularenetedentimpulerec iei.
Corolarulhemodinamiciierec iei
Semnalele emise in cursul stimul rii sexuale determin eliberarea factorilor de relaxare de
natur nervoas idelanivelulendoteliuluipeniancurelaxarearteriolar icapilar .Relaxarea
sinusoidelor corpilor cavernoi determin creterea complian ei acestora i umplerea rapid cu
expandarea sistemului sinusoidelor.
Plexurile venoase subtunicale sunt astfel comprimate ntre trabeculele relaxate i
albugineea inextensibil determinind ocluzia ntoarcerii venoase. n faza de erec ie complet
presiuneadininteriorulcorpilorcavernoiajungelaaproximativ100mmHg.Ulteriorintervine
contrac ia muchilor ischio-cavernoi i bulbo-cavernoi care comprim suplimentar corpii
cavernoicrescndpresiuneadininteriorulacestoralactevasutemmHg.ceeacecorespunde
fazeideerectierigid (Lue2000)
Tratamentecarerezult dincunoatereafiziologieierec iei:
Administrarea de droguri intracavernos:
- papaverinarelaxeaz vaseleimusculaturesinusoidelorcorpilorcavernoincalitatea
de inhibitor non-selectiv al fosfodiesterazelor PDE 3 si PDE 5;

- antagonistii receptorilor alpha adrenergici:

Fentolamina are afinitatea similar pentru receptorii alpha i beta adrenergici
contracarnd mai ales ac iunea catecolaminelor asupra receptorilor alpha 1
adrenergici. Activitatea sa dureaz normal 30 de minute ns eficacitatea
administr riiacesteiaestede3-4ore,ceeacenseamn c fentolaminaimplicai
altemecanismedeac iune.
- Timoxamina (moxisilite) ofer siguran deoarece determin rar erec ie
farmacologic prelungit i / fibroza corpilor cavernoi, dar este mai pu in activ
decit PGE 1.
- PGE1 determin r spunserectilin40-70 % dintre cazuri prin metabolizare n PHEo,
maiactiv biologic.Inhib par ialeliberareadeNA.InasocierecuS-nitroso-glutation
determin rezultatemaibune.Mul isubiec inuaucapacitateadear spundelaPGE1.
- VIP inhib contractilitatea musculaturii netede a corpilor cavernoi i faciliteaz
erecianprezen astimulilorspecificierotici.nasociereacufentolaminaestelafel
deactiv caicombina iapapaverin /fentolamin ,darnudetermin fibrozacorpilor
cavernoi.
- Calcitonin gene-related peptide crete fluxul arterial i determin relaxarea
sinusoidelor corpilor cavernoi, reducerea ntoarcerii venoase i r spuns erectil mai
important dect PGE1.
- Linsidomineclorhidrat ac ioneaz prin donareadeNO care induce cascada guanilat
ciclazei.
- nitroprusiatul de sodium nu determin un r spuns erectil eficient, dar determin
hipotensiuneaarterial .
Droguripentrualteadministr ridectceaintracavernoas :
Nitratiiorganici:Nitroglicerinaadministrat percutanatlanivelulpenisuluiinduceerec ie
suficient pentrupenetra ieiesteactiv isubform deplasturi.
Prostaglandina E1 administrat transuretral prin intermediul MUSE determin erectii la
63,7-75,4%dintresubiec icaresuntcapabilideactsexualcupenetra ie.
Droguricuadministrareoral
Inhibitoriidefosfodiesteraz :
Sildenafil este de 4000 de ori mai activ asupra PDE5 decit pentru PDE3 si de 70 de ori
mai putin active asupra PDE4, de 10 ori mai putin active pe PDE6. Contraindicatia
absolutaainhibitorilordefosfodiesteraz esteadministrareaconcomitentadenitra i.
Agen i care deschid canalelor de potasiu: pinocidul, cromakalim, limakalim, niconardil.
Minoxidilul este metabolizat in ficat in minoxidil NO-sulfatiadministratin solutie de 1-2 %
cresterigiditateapenian .
Antagonitiireceptorilor adrenergici
Yohimbina este antagonist de 2 receptori adrenergici. O treime din cazurile testate
r spundlayohimbin .
Antagonistii de receptori de opioizi
Naltrexone este mai activpeseriilimitate,f r ac iuneasuprafrecven eiactelorsexuale,
darcuameliorareaerec iilormatinale.
Agonitiireceptorilordedopamin
Apomorfinaadministrat sublingualdetermin erec iila58,1vs36,6%pentruplacebo.

Trazodona este un antidepresivcareinhib selectiverecaptareaserotonineiicreteturn-overul

dopamineicerebrale.Poatefiasociatcupriapismlasubiec iicufunc iesexual normal ipoate
fiadministratladepresiviianxioi.
Agonitii receptorilor de MSH. Melanotan II este agonist non-selectiv al receptorilor de
melanocortin .

Fiziologiar spunsuluisexualfeminin
Intimpulexcita iei sexualecretefluxul plasmaticlanivelul organelor genitaleclitoris,
labii, vagin, determinnd vasoconstie, angorjarea structurilor i lubrifierea. Lubrifierea este
determinat de creterea fluxului saguin vaginal care determin transudarea prin muscoasa
vaginal aunui fluidcareseaman cucompozi iaplasmei. Lubrifiereanuestedeterminat de
secrea iagladelorBartholinciesteuntransudat.nabsen aexcita ieisexualetransudatulvaginal
se reabsorbit asigurnd simpla umidificare a vaginului. Calitatea lubrifierii vaginale ca i
cantitatea mic de transudat care asigur umiditatea natural a vaginului scade cu vrsta,
deoarece depinde n mod esen ial de calitatea impregn rii vaginale cu estrogeni, care scade
dramaticlamenopauz .Reac iiledintimpulexcita ieisexualesuntmediatedefibrecarecon in
VIP, monoxid de azot, calcitoni gene-related peptide,helospectin .Aceeimediatoridetermin
angorjarea i alungirea clitorisului, angorjarea bulbilor vaginal i preg tesc dezvoltarea
orgasmului.
Nu exist explica ii exacte ale elementelor care determin orgasmul. Clitorisul este
caracterizat drept cel mai dens inervat organ al corpului. Multe femei experimenteaz
orgasmulprinsaunumaiprinstimulareclitoridian iaceastaimplic integritateaunuiarcreflex
la care particip parasimpaticul sacrat. S-a demonstrat ns la femeile cu sec iune medular
complet posibilitateadeaaveaorgasmcutransmitereaimpulsurilorpornitenivelulcervixului
vaginal i merg pe fibre din nervul vag c tre nucleaul tractusului solitar. Centrul unde se
produce orgasmul nu este sigur demonstrat: Studiile MRI demonstreaz activitate crescut la
nivelulamigdaleidac orgasmulesteob inutprinstimularevaginal ,darnuipentrucelob inut
prin expunerea la material erotic explicit sau indus pur psihologic prin fanteziile sexuale

CICLULDER SPUNSSEXUAL
Meritul primelor studii asupra fiziologiei ciclului de raspuns sexual a om apartine
cuplului Masters si Johnson. Studiile acestora au incercat sa raspunda urmatoarelor intrebari:
Metode ale studiului fiziologiei ciclului de raspuns sexual
subiecti voluntari:
312 barbati si 382 femei heterosexuali si homosexuali
limite de virsta: 18 89 ani
maimultde10.000deciclurider spunssexualcompletestudiate
studiile preliminarii au fost effectuate asupra celor care lucrau in sexul commercial:
prostituate si prostituati
ceimaimultidintrevoluntariaufostselecta idincomunitateaacademicaaUniversit ii
Washington
variabileleraspunsuluifiziologicaufoststudiateincondi iidelaborator.

echipamenteartificialecoitale
penisuri din material plasticculuminareceiposibilit iopticedeobserva iesi
nregistrare,ajustabilepentrutaliasigreutateacelorstudia i;
echipamenteleartificialecoitaleputeauficontrolateelectronicdec tresubiec in
ceeacepriveterataiadncimeapenetra iei;
observa iidirecteasupramodific rilorpresiuniiarteriale,arateipulsului,rateiresira iei,
temperaturii corpului.

Schematic Sexual Response Cycle

Ciclul de raspuns sexual la femeie

Ciclul de raspuns sexual la barbat
Excitatia la ambele sexe

cresterea ritmului respirator

cresterea tensiunii arteriale
cresterea tonusului muscular (miotonia)
cresterea ratei pulsului (tahicardia)
vasocongesti cutanata ("sex flush")
usoara sau extrema dlatatie a pupilelor (aceasta se intimpla in mod particular femeilor)
erectia mameloanelor (mai ales prin stimulare directa )

Excitatia la femeie
excitatia care apare ca urmare a stimulilor fizici sau mentali se asociaza cu urmatoarele
modificari fiziologice la femeie:
incepe lubrifierea vaginala in 10-30 secunde.
cele doua treimi superioare ale vaginului expansioneaza .
uterul si cervixul sunt trase in sus ( tinting)
labiile mari se etaleaza si se despart
labiile mici cresc in volum.
clitorisul creste in dimensiuni.
ca urmare a contractiei musculaturii proprii mameloanelor devin erecte
intr-o stare de excitatie importanta sinul creste in dimensiuni
Excitatia la barbat

tumescent si erectia penisului

emisia fluidului preejaculator
ascensiunea testiculelro
tensiunea si ingrosarea scrotului

Flush-ul sexual

vasocongestia fetei apare in toate cele patru faze de raspuns ale ciclului sexual la. 50-75%
dintre femei si 25% dintre barbati
un grad marcat de vasocongestie poate fi predictibil pentru intensitatea orgasmului care
va urma.
Femeie: se dezvolta peter oz ;a nivelul sinilor, torsului, fetei, miinilor, palmelor si
picioarelor si posibil lanivelul intregului corp. Vasocongestia determina aspectul inchis la
culoare a clitorisului si peretilor vaginali in timpul excitatiei sexuale.
Barbatul dezvolta flush mai putin intens deci femeile, tipic acest flush apare la nivelul
abdomenului superior si se raspindeste de-a lungul pieptului, gitului, fetei, fruntii, la
nivelul spatelui si uneori la nivelul umerilor si a antebratelor
Flushul sexual dispare tipic imediat dupa orgasm, dar poate uneori sa dureze ]ina la doua
ore si uneori este concomitant cu o transpiratie intense

Mecanismul vasocongestiei

Perioada refractara:
pierderea susceptibilitatii la alta stimulare imediat dupa orgasm
dispaitia vasocongesiei
exista o mare variabilitate a perioadei refractare care este de[endenta ca durata de virsta
Autostimularea la femeie:
stimularea directa a glandului clitoridian este rara.
stimularea se face la nivelul ariei pubisului si a muntelui lui Venus
stimularea are loc in timpul intregii experiente orgasmice
sunt uzuale orgasmele multiple
Autostimularea la barbat
este preferata stimualrea glandului
exista variatii importante individuale in ceea ce priveste gardul si presiunea de stimulare
preputul este rareori retractat la barbatii care nu sunt circumcisi
rapiditatea cu care se executa stimularea creste in faza de paltou tardiva
stimularea este oprita in cursul ejacularii

Fluidul preejaculator
Sursa glandele Cowper (bulbo-uretrale)
neutralizeaza pH acid al uretrei ( acid din cauza urinii)
Lubrifiaza pielea de la nivelul preputului
poate contine spermatozoizi
poate contine HIV
ThePhysiologicTakeHome
The parallels in reaction to effective sexual stimulation emphasize the physiologic
similarities in male and female responses rather than the differences. Aside from obvious
anatomic variants, men and women are homogeneous in their physiologic responses to
sexual stimuli.M&J,1966
The psychological responses may be much less homogeneous, however.
Paralelismul in reactiile la stimularea eficienta sexuala intre barbate si femei sibliniaza
similaritatile fiziologice intre raspunsul sexual al femeilor si barbatilor mai mult decit
diferentele. In afara diferentelor evidente anatomice intre barbate si femei, acestia sunt
omologi in ceea ce priveste raspunsul fiziologic la stimualii sexuali Masters si Johnson 1066
Raspunsul psihologic este totusi mi putin omolog.
Descriere detaliata a ciclului de raspuns sexual dupa Masters si Johnson
Ciclul de raspuns sexual la barbat

Reactii genitale

Faza
de Faza
de Faza
de Faza
de
excitatie
platou
orgasm
rezolutie
Aparitia
Cresterea
Initial
Detumescent
Penisul
rapida
a
erectiei care
poate
fi
pierduta
pentru
ca
apoi sa apara
la stimulare
prelungita.
erectia poate
fi suprimata
in
aceasta
faza
cu
usurinta prin
aparitia unui
stimul nonsexual

circumferintei
penisului la
nivelul zonei
coronale
si
modificarea
inconstanta
de culoare a
zonei
coronale
a
glandului

apare
senzatia de
fara
intoarcere
legata de
emisia
lichidului
seminal
din
veziculele
seminale in
bulbul
uretral care
se
destinde.
acesta
senzatie
este cu atit
mai
voluptioasa
cu
cit
cantitatea
de lichid
seminal
este
mai
mare. Apar
apoi
contractii
expulsive
care survin
pe
toata
lungimea
uretrei
peniene
care survin
la interval
de 0,8 sec.
Dupa
primele 34 contractii
acestea se
raresc ca
intensitate
si
frecventa

se produce in
doua etape:
initial
se
produce
o
pierdere
rapida
a
congestiei,
desi penisul
poate ramina
inca marit ca
dimensiuni,
apoi
se
produce
detumescenta
lenta
cu
revenirea la
normal.
detumescenta
este
mai
rapida daca
barbatul se
scoala
imediat din
pat, se spa,
atc si mai
lent
daca
penisul
ramine
invagin dupa
consumarea
orgasmului

si
forta
expunsiva,
unele
contractii
mici putind
pesista mai
multe
secunde
Tensiuninea
Nu
se
Nu
se Pierderea
Scrotul
si ingrosarea constata
constata
rapida
a
tegumentului reactii
reactii
aparentei
scrotal,
particulare
particulare
congestive a
aplatiarea si
scrotului si
elevarea
reaparitia
sacului
aspectului
scrotal
plicaturat a
tegumentului
scrotal.
Uneori
aceasta
reactie poate
fi intirziata
Cresterea cu Fara reactii Reducerea
Testiculele Ridicarea
partiala
a 50
%
a particulare
volumului
testiculelor
volumului
testicular
catre perineu testicular fata
determinate
gratie
de
starea
de
contractiei
nestimulata;
vasocongestie
cordoanelor
Ridicarea
si coborirea
spermatice
testiculelor in
testiculelor ,
pozitie foarte
reactii care
inalta
si
pot fi rapide
placarea
sau lente in
testiculelor pe
functie
de
perineu
este
lungimea
patognomonica
fazei
de
pentru
platou.
iminenta
orgasmului.

Ciclul de raspuns sexual masculin: reactii extragenitale

Faza
de Faza
de Faza
de Faza
de
excitatie
platou
orgasm
rezolutie

Hiperventilatia Fara nici o Aparitia

reactie

Tahicardia Ritmul

Presiunea
sanguina

cardiac
creste
parallel cu
tensiunea
sexuala
independent
de modul de
stimulare
Cresterea
presiunii
arteriale este
paralela cu
tensiunea
sexuala
independent
de modul de
stimulare

Reactia de Fara reactie

sudoratie

Ritmul
inregistrat
este de 100175
batai/min.

Cresterea
presiunii
arteriale
sistolice cu
20-80 mm
Hg si a
presiunii
diastolice cu
10-40 mm
Hg.
Fara reactie

Faza
de Faza de
excitatie
platou
Sinul

Roseate
flush-ul
sexual

Erectia
mamelonelor
est
inconstanta
si poate fi
raportata si
in faza e
platou
Fara reactie

Ritmul
Disparitia
rspirator
hiperventilatiei
ajunge la 40 in
faza
respiratii/min.
refractara
intensitatea si
durata
hiperventilatiei
indica
intensitea
orgasmului
Ritmul
Revenirea la
inregistrat
normal
este de 110180
batai/min.

reactiei
de
hiperventlatie
la
sfirsitul
perioadei de
platou

Cresterea
presiunii
sistolice cu
40-100 mm
Hg si a
diastolicei
cu
20-50
mm Hg.
Fara reactie

Revenire la
normal

Reactie de
sudoratie
involuntara
si
inconstanta
general
limitata la
plante
si
miini.

Faza
de Faza
de
orgasm
rezolutie

Erectia
mameloanelor
si
turgenscenta
inconstanta a
sinului

Fara
schimbari

Aparitia
unei eruptii
maculopapulara la

Eruptie
bine
stabilita ca
importanta

Involutia
erectiei
mameloanelor
care poate fi
prelungita

Disparitia
rapida
a
eruptiei in
ordinea

Miotonia Tensiunea

Rectul

musculaturii
voluntare,
punerea in
evidenta a
tensiunii
involuntare
a
musculaturii
( ridicarea
testiculelor,
cresterea
tensiunii
musculaturii
abdominale
si
intercostale
Fara reactii

sfirsitul
in functie
fazei poate de
fi
calitatea
inconstanta,
orgasmului
incepe
di care apare
epigastru si la 25 %
se intinde pe dintre
fata
cazuri
anterioara a
gitului.
toracelui, pe
frunte,
uneori
pe
umeri
si
antebrate
Ultima
Pierderea
cresterea a controlului
tensiunii
voluntary,
musculaturii contractii
voluntare si involuntare
involuntare,
si spasm ale
contractii
grupelor
spsodcie ale musculare ,
muschilor
spasm
faciali,
caspo-pedal
abdominali
si
intercostali

Contractii
voluntare a
sfinterului
anal
ca
tehnica de
crestere
a
stimularii (
inconstant)

Contractii
involuntare
a
sfincterului
anal care se
succed
la
interval de
0,8 sec.

Ciclul de raspuns sexual la femeie

Reactii genitale

inverse
aparitiei sale

Miotonia
poate persista
rar mai mult
de 5 min in
aceasta faza
darn u dispare
atit de rapid
ca
alte
modificari de
exemplu cele
datorate
vasocongestiei

Fara
modificari

Faza de
excitatie
Clitoris

Vagin

Marile
labii

Faza de
platou

Faza de
orgasm

Faza de
rezolutie

Reactie de
Corpul
Fara
Revenirea la
tumescenta a
clitoridian, , modificari
pozitie
glandului
glandul si
normala 5-10
clitoridian,
gluga isi
secunde dupa
crestere
modifica
oprirea
determinate
pozitia
contractiilor
de
reliefata si
platformei
vasocongestie se ascund
orgasmice,
a corpului
sub simfiza
detumescenta
clitoridian,
pubiana
lenta si
alungirea
disparitia
glugii
vasocongestiei
clitorisului
Aparitia
Dezvoltarea Contractile Detumescenta
lubifierii
platformei
platformei rapida a
orgasmice
orgasmice
platformei
vaginale la
la nivelul
se produc
orgasmice ,
10-30
treimii
la interval
replicaturarea
secunde
de 0,8 sec. peretilor
dupa debutul externe a
stimularii,
canalului
si apar de
vaginali,
independent vaginal ,
5-12 ori,
revenirea la
sub ce
ultima
dupa a
normal a
crestere in
treia pina
coloratiei
forma,
la a sasea
peretilor
extinderea si lungime si
destinderea
largime a
contractie, vaginali care
canalului
canalului
intervalele poate avea
vaginal ,
vaginal
intre
loc in 10-15
contractii
minute
modificarea
devin mai
colorii
mari si
vaginului
intensitatea
mergind de
acestor
la coloarea
contractii
rosu
diminua
violaceu
normala la o
culoare mai
inchisa
La multipare
Ultima
Multipare:
Multipare;
cresterea prin angorjare
fara reactie
involutia
vasocongestie prin
Nulipare:
vasocongestiei
a diametrului vasocongestie fara reactie
labiale
si uosara
a marilor
Nulipare:
miscare
labii care
revenirea la
laterala care
depinde de
grosimea
desparte
gradul de
normala
si
marile labii
varicozitati a
pozitie
de pe linia
acestora ( la
mediana
mediana
multipare)
Nulipare:
Nulipare:
aplatizarea,
labile pot fi
separarea si
intens
ridicarea
angorjate prin
anterosinge venos

laterala a
in timpul
labiilor care
unei faze
se departeaza prelungite
de orificiul
vaginal
Ingrosarea si Modificare de
Fara reactie
Coloratia
Micile
expansiunea coloratie foarte
labiilor se
labii
micilor labii intense, care
modifica de la
alungeste
merge de la
rosu viu sau
canalul
risu viu la rosu
rosu inchis la
vaginal cu
inchis. Aceasta
roz deschis in
aprox. 1 cm. reactie de piele
10-15sec.
sexuala este
diminuarea
patognomonica
volumului
pentru
labiilor prin
apropierea
disparitia
orgasmului.
vasocongestiei
Fara
Secretie
a
1Fara
Fara
Glandele
modificari
2 picaturi de modificari
modificari
Bartolin
substanta
mucoida
care
participa la
lubrifierea
suplimentara
a canalului
vaginal in
timpoul unui
coit
prelungit
Ridicarea
Contractii ale
Beanta
Uterul Ridicarea
partiala a
completa a
corpului uterin
orificiului
uterului in
uterului in
care incep de la
continua
pozitie
marele
nivelul fundusului
pentru 20-30
superioara si bazin,
si se termina la
minute.
anterioara,
ridicarea
nivelul
revenirea
dezvoltarea
corpului
segmentului
uteruluidin
excitabilitatii produce o
inferior,intensitatea pozitie inalta
uterine
cresta in
contractiilor este in in pozitie
plan median functie de
normala in
a vaginului,
intensitatea
micul bazin,
cresterea
exprientei
colul cade in
excitabilitatii orgasmice. La
cavitatea
corpului
multipare volumul seminala
uterin
uterin creste cu 50
%.

Ciclul de raspuns sexual la femeie: reactii extragenitale

faza
excitatie
Hieprventilatia

Tahicardia

Presiunea
arteriala

Reactia
sudoratie

de

Fara reactie

de Faza
platou

de Faza
orgasm

Aparitia
unei
reactii
la
sfirsitul fazei

de Faza
rezolutie

de

Ritmul
Disparitia
respirator este hiperventilatiei la
superior
la debutul fazei
40./min indicind
gradul
de
tensiune sexuala
Ritmul
cardiac Ritmul
cardiac Ritmul inregistrat Revenirea
creste pralel cu inregistreaza 100- merge dela 110 la la normal
tensiunea sexual si 170 batai /min
180 batai/min si
este independent
un ritm cardiac
de
modul
de
superior reflecta
stimulare
mai intens gradul
experientei
orgasmice
la
femeie decit la
barbat.
Cresterea acesteia Cresterea
Cresterea
Revenire
la
este
direct presiunii
presiunii
normal
proportionala cu sistolice cu 20- sistolice cu 30tensiunea sexuala 60 mm Hg. si a 80 mm Hg si a
independent de diastolicei cu 10- presiunii
modul
de 20 mm Hg.
diastolice cu 20stimulare
40 mm Hg.
Fara reactie
Fra reactie
Fara reactie
Adesea aparitia
unei pelicule de

sudoare care nu
este legata de
gradul
de
activitate fizica

Ciclul de raspuns sexual la femeie : reactii extragenitale

Faza
excitatie
Sinul

Roseata
sexuala

Miotonia

Rectul

de Faza de platou
Erectia
mameloanelor,
aparitia evidenta
si extinsa a retelei
venoase,
tumescenta
areolara, cresterea
volumului sinului

Faza de orgasm
Turgescenta
mamemlonului,
cresterea
in
continuare
a
volumului sinului,
angorjarea
vizibila
a
areolelor

Faza
rezolutie

de

Detumescenta
rapida a sinului, si
erectiei
mameloanelor,
diminuarea lenta
de
volum
a
sinului
si
revenirea
la
normal a retelei
venoase
Roseate
bine Gradul de roseate Disparitia rapida
dezvoltata care este
direct a rosetii sexuale
uneori se poate proportional cu in ordine inverse
intinde la nivelul intensitatea
a aparitiei
corpului
la experientei
sfirsitul fazei
orgasmice la 75
% dintre femei
Continuarea
Pierderea
Miotonia persista
crestererii
controlului
rar peste 5 minute
tensiunii
voluntar,
in aceasta faza
musculaturii
contractii
darn u dispare atit
voluntare
si involuntare
de rapid precum
involuntare,
spasmodice
a reactiile
contractii
diferitelor grupe vasocongestive
semispasmodice a musculare
musculaturii
faciale,
abdominale
si
intercostale

Aparitia
unei
eruptii maculopapulare
la
sfirsitul
fazei,
initial la nivelul
epigastrului, apoi
cu extensie la sin
Tensiunea
musculturii
voluntare
,
punerea
in
evidenta
a
temsiunii
musculaturii
involuntare,
expansiunea
peretelui vaginal
tensiunea
musculaturii
intercostale
si
abdominale
Fara reactie
Contractii
voluntare
sfincterului
tehnica
stimulativa

a
ca

Fara modificari

Contractii
involuntare
ale
sfincterului
cre
survinsimultan cu
cele
ale
platformei
orgasmice

ORGASMUL
Zwang: iluminare constienta asupra unei placeri fara echivalent

Fara modificari

Neurofiziologie:
Probabil are loc la nivelul sistemului limbic: amigdala
La nivelul vaginului au fost descrisi corpusculii orgasmici care ezulta probabil din
depolimerizarea glicoproteinelor locale
Orgasmul masculin:
Initial barbatul percepe emisia respective trecerea lichidului spermatic din veziculele
seminale in bulbul uretral, distensia bulbului uretral determina o senzatie placuta cu atit mai
mare cu cit cantitatea de lichid seminal este mai importanta. Cantitatea de lichid seminal
depinde de androgeni si in consecinta aceasta senzatie este mai puternica la tineri si scade cu
virsta.
Orgasmul propriu zis este simultan dar diferit de ejaculare, senzatia de placere fiind
determinate de contractiile care au loc de-a lungul uretrei.
10 % dintre barbati pot avea orgasm multiplu
Orgasmul feminin:
Orgasmul clitoridian: senzatia pare sa se transmita prin intermediul nervilor rusinosi. Freud
afirma ca este forma imatura a orgasmului in vreme ce Masters si Johnson considera ca
orgasmul clitoridian sic el vaginal sunt oarecum echivalente si important este ca femeia sa
inteleaga acest lucru pentru a nu se simti frustrata daca are numai orgasm prin stimulare
clitoridiana. Acest orgasm este scurt, ca o descarcare electrica
63 % dintre femei au orgasm clitoridian si necesita stimulare clitoridiana inainte si in timpul
penetratiei vaginale pentru a atinge orgasmul.
35 % dintre femei au orgasm vaginal dupa stimularea clitoridiana.
Orgasmul vaginal : senzatia pare sa se trasmita prin intermediul nervilor pelvici. Aparitia sa
este legata de stimularea punctului G ( descoperit de Grafenberg care este o zona situate pe
peretele anterior al vaginului, la aproximativ 5 cm de intrarea in vagin. Acest orgasm se
insoteste uneori de senzatia de eliminare a unui fluid si chiar eliminarea de fluid ceea c ear fi
ejacularea feminine.Acest gen de reactie nu a fost descries de catre Masters. Orgasmul
vaginal este mai prelungit si lasa femeii o senzatie de liniste si relaxare completa.
Orgasmul uterin este o forma rara a orgasmului si se asociaza cu manifestari specifice: un
inspir lung urmat de expir scurt, strigat characteristic
1 % dintre femei au orgasme multiple
Semnificatia sociologica a orgasmului feminine:
- orgasmul feminin poate fi independent de contactul penis-vagin
- orgasmul feminin este independent de reproducere
- constientizarea aceastei realitati a stat la baza ritualurilor de mutilare sexuala,
excizia si infibulatia care au rolul de a elimina clitorisul ca element stimulabil
sexual.

R spunsul sexual feminin este complex i mai puernic influen at hormonal dect se
credea.Concep iilemaivechipuneauaccentulasupraelementuluipsihogen,legatdedispozi ia
femeii,contextulrela ieiimaipu inpeimpregnareahormonal .
Studiile recente au demonstrat rolul estrogenilor ovarieni i androgenilor de origine
adrenal i ovarian n excita ia sexual feminin . Femeile aflate n perioad de activitate
genital prezint fluctua ii ale dispozi iei de a se angaja sau de a ini ia actvitatea sexual n
func ie de fazele ciclului ovarian. Cele mai multe afirm o cretere a excita iei sexuale n
perioada periovulatorie i unele afirm c administrarea de contraceptive orale care anuleaz
flucuta iilenaturalealeestrogenilordetermin anulareaacestorini iativesauscaddorin asexual
n ansamblu.
Femeileaflatelamenopauz prezint attdeficitdeestrogenictideandrogeni.Dorin a
i r spunsul sexual sunt ambele influen ate de androgeni i de estrogeni i n aceste condi ii
dorin a i calitatea r spunsului sexual, inclusiv a orgasmului sunt negativ infleun ate de
menopauz .Nunumaiaspectelepsihologicecontribuielaaceast deteriorareafunc ieisexuale
feminine dup menopauz . Atrofia vulvo-vaginal inerent defictului estrogenic determin
deficit de lubrifiere, durere la contactul vaginal,iarcalitateaorgasmuluiestediminuat .
Administrareaterapieihormonaledesubstitu iecuestrogeninaturalisauatibolonului,un
hormon cu ac iune estrogenic i androgenic amelioraz evident calitatea vie ii sexuale
feminine la menopauz . Nu sunt neglijabile problemele psihologice pe care menopauza le
determin : sentimentul de pierdere a femininit ii i atrac iei, apari ia unor maladii cronice:
diabet,bolicardiovasculareagraveaz tulbur rilesexualefemininenpostmenopauz .
DISFUNCTIA ERECTILA
MASCULININ ETIOLOGIE INVESTIGATII
DEFINITIE
Incapacitatea persistenta de a obtine sau mentine o erectie pentru o performanata sexuala
adecvata (Feldman 1944)Incapacitatea de a obtine sau mentine o erectie pentru actul sexual
Impotenta:
sens strict: disfunctia erectila
sens larg: - disfunctie erectila
- ejaculare precoce
- tulburare de libodo, avestiunea sexuala
- tulburare de ejaculare
- tulburare de orgasm
Epidemiologie
Mc Carthy: 50 % DE, ejaculare prematura, inhibitia
dorintei
Bancroft 1984: dintre cuplurile cu probleme sexuale:

barbatii: 45 %
femeile: 48 %
ambii parteneri: 7 %
KINSEY 1940
la 30 ani: < 1 %
la 45 de ani <3 %

intre 45-55 ani: 6,7 %

la 65 de ani: 25 %
la 80 de ani: 75 %

Feldman 1994:
barbati intre 40-60 ani: 52 % din care:
usoare: 17 %
moderate: 25,2 %
completa: 9,6 %

Disfunc iaerectil etiologie

FACTORI LOCALI

malformatii congenitale

traumatisme: rupturi uretrale: 46 %

maladia La Peyronie inclusiv fibroza subclinica

insuficienta veno-ocluziva congenitala, traumatica

VASCULARA

arteriogenica:
- ATS - peste 50 de ani: explorarea ATS
- Anevrismectomia, grefele vasculare, angioplastiile
- Arteriopatii periferice
- Sclerodermia

venoocluziva
- prinfugavenoasa

NEUROGENA
Traumatisme accidentale sau chirurgicale
- suprasacrale: 5-8 %
- infrasacrale: 60-80 %
- disectia ganglionilor retroperitoneali
Alte boli neurologice:
- epilepsia temporala
- AVC - 85 %

- malformatii vasculare: 50 %
- scleroza multipla: 50 %
- sindromul de atrofie sistemica: 96 % - 38 % debut
- Alzheimer: 53 %
- SIDA- neuropatie autonima:
- ciclism de performanta: 29 %

cuplu

IATROGENIA - INTERVENTII CHIRURGICALE

amputatie abdomino-perineala rectala: 59 %
interventii conservatoare pentru adenom periuretral
- accentuarea DE anterioare: 23 %
- DE completa: 10 %
interventii pentru cancer de prostata: 34-83 %
iradiere pentru cancer de prostata: 26 %
implante de 125-I pentru cancer de prostata: 10% - 62 % - 70,3 %
tratament multimodal- variabil
IATROGENIA defecte de comunicare sau de apreciere a importantei problemei pentru
TOXICA:

Droguri recreationale: marijuana, cocaina

Alcoolul: 54 % dintre etilici, 75 % dintre cei

asistatati in programele de
psihoterapie
Tutunul

PSIHOGENA
educatie restrictiva, ortodoxie religioasa
experiente sexuale traumatizante reale sau imaginare: tabu incest
istoric de dominanta familiala materna sau paterna
anxietatea de performanta si atitudinea de spectator
false asteptari-dublul standard- modelulfantezistalpenisului
evolutia progresiva a ejaculatorului precoce
tulburari de identitate sexuala larvate
deviatii sexuale larvate
personalitate anhedonica
lipsa educatiei sexuale
probleme legate de virsta - sindromul vaduvilor
in sistemul familial- lipsa de atractie a partenerei, modificari ale raporturilor de
putere
lipsa abilitatii si interesului partenerei
incapacitatea de a fuziona dragostea cu dorinta fizica

FORME MIXTE : medicatie, depresie, stress

diabet: neuropatie, cresterea tonusului musculaturii CC
IRC:
- hipogonadism clinic manifest
- hiperprolactinemie
- transplant renal: 75 %
- eritropoetina amelioreaza DE

Insuficienta hepatica cronica: ciroza etilica - 70 %

Boala pulmonara obstructiva cronica: 30 %
Priapism- thalasemia: 11 %
Bruceloza: 70 %

Disfunctia erectila forme mixte organica-psihogena

Factorul psihogen este aproape intotdeauna prezent in DE organica:
Afectiuni vasculare: teama de agravare a afectiunii, atitudiena hiperprotectiva sau de
neglijare a partenerei
Boli vaculare periferice: durere, dificultatide mobilizare
Boli pulmonare cronice: dispneea, reducerea capacitatii de effort, reducerea
testosteronului datorata hipoxiei, necesitatea adoptarii de pozitii care sa reduca efortul si
dispneea
Diabet: neuropatie, tulburari vizuale, depresie, reducerea respectului de sine
Artrita: reducerea capacitatii de mobilizare si depresie accentuata de tratamentul cu
glucocorticoizi
Obezitatea: deteriorarea imaginii proprii, reducerea oportunitatii de gasire a partenerei,
autoizolare.
DISFUNCTIA ERECTILA
EXPLORARE
S H I M - SEXUAL HEALTH INVENTORY FOR
MEN
INVENTARUL SANATATII
SEXUALE A BARBATULUI

I I E F - INTERNATIONAL INDEX of
ERECTILE FUNCTION
INDICELE INTERNATIONAL AL
FUNCTIEI ERECTILE
Date clinice
Scala de durata a disfunctiei erectile:
tulburare ocazionala a dorintei si sau satisfactiei
Tulburare ocazionala care se repeta in aceleasi circumstante
Tulburare electiva ( infidelitate)
Dificultati cronice, de durata cu caracter intermitent sau permanent

1.
2.
3.
4.

Disfunctie erectila primara aparuta in adolescenta sau postpubertar

Prezenta sau absenta tumescentei nocturne si matinale:organic /functional
Dorinta de masturbatie si rezultatele acesteia
Probleme ale partenerei: lubrifiere, orgasm, dispareunie
Stabilirea tipului de personalitate pentru o prima evaluare a initierii sau nu a demersului
de investigare si terapeutic: inteligenta sexuala?
In ipoteza unei terapii sexuale: stabilirea dorintei potentiale a partenerei de a se implica
sau nu in programul de terapie sexuala
Medicatie care creste riscul DE
hipoglicemiante orale: 26 %
antihipertensive: 14 %
vasodilatatorii: 36 %
subiecti supusi altor terapii: 9,6 %

Alti factori de risc:

exprimarea moderata a furiei si agresivitatii: DE: 19 - 35 %
exprimarea dominantei si tendintei de control: 9,6 - 7,9 %
alte: chirurgia vasculara, boli neurologice, priapismul, hipo si
hipertiroidia, hipocorticismul, conflictele familiale, divort,
infidelitate, sindromul vaduvilor
anxieteta de performanta, decesul partenerei
ciclismul de performanta sau recreativ

EXAMENUL CLINIC:
GENERAL
SEXUALIZARE
NEUROLOGIC: sensibilitate, reflex cremasterian
TUSEU RECTAL: reflex bulbo-cavernos, tonus sfincter rectal, prostata

SCREENING:tumescentanocturn
1944 Ohlmeyer, Brilmayer si Hulstrug
1953: Aserinsky, 1865: Aserinsky si Kleitmann
REM : activarea emisferului non-dominant
TN: 13-15 ani: durata totala: 191 minute / 6 ori pe noapte
70-79 ani: durata totala : 96 minute / 3,4 ori pe noapte
Se determina: la nivelul bazei penisului si retrocoronal: normal : + 81 100 %
Se asociaza cu nivelul androgenilor si al dorintei sexuale
TN + REM + EEG
Erectiile la stimuli erotici nu se asociaza constant cu nivelul androgenilor
Bucking pressure: > 100 mmHg traduce rigiditatea compatibila cu penetrarea

Eficienta metodei de diagnostic: 77,8 88.9 %

TESTUL ERECTIEI FARMACOLOGICE

PAPAVERINA 20,40,60,80 mg
Pg E1: 20 microg, phentolamina: 10 mg
Lisidomine clorhidrat (donator de NO)
INTERPRETARE
DEBUT: 5- max 10 minute
GRADUL ERECTIEI:
I : erectie la radacina penisului
II : tumescenta completa
III : erectie compatibila cu penetrarea ( rigida)
Incidente: erectia farmacologica prelungita si priapismul

Tratament medical: Sectral 200-400 m

Terbutelina: 5 mg repetat de maximum 3 ori
Urologic: injectare intracavernoasa de fenilefrina, adrenalina
Aspirarea /stoarcere a corpilor cavernosi + bandaj compresiv
Shunt

INVESTIGATII VASCULARE
determinarea presiunii sanguine peniene
index penis/brat (PBI)
normal > 90
< 0.6 : predictibilitate pentru DE arteriogena: 91 %
0.6 - 0.75 incert
Doppler Duplex : pentru artere inainte si dupa ICI,modificarea calibrului arterial,
determinarea velocitatii peak sistolic si a minimului diastoloc dupa ICI, calcularea
indicelui de rezistivitate
Cavernosometria si cavernososgrafia

INVESTIGATII NEUROLOGICE
BIOTESIOMETRIA
Viteza de conducere a nervului dorsl al penisului
Stimularea electrica a NDP = EMG pentru muschiul bulbocavernos
stimularea electrica a NDP + EEG pentru potentiale evocate corticale = deficit senzorial

INVESTIGATII HORMONALE
Testosteron
Prolactina
LH/FSH

TSH/T4

INVESTIGATII BIOCHIMICE
Glicemie
bilant lipidic
uree/creatinina

EVALUAREA STATUS-ULUI PSIHOLOGIC SI EMOTIONAL

PERSONALITATE OBSESIVA:ejacularea pematura, lipsa unei partenere complemetare,
teama de a nu putea controla actul,teama de a avea probleme, predispus la dezvoltarea
anxietatii de performanta
PERSONALITATEA NARCISISTA: se iubeste mai mult pe sine
PERSONALITATEA PARANOIDA: teama de pesecutie, ignora adevarata cauza a unei
relatii falimentare
PERSONALITATEA SCHIZOIDA: incapabil de fuziunea sex/dragoste si de a se implica
emotionalinrelatie,orgasmanesteziat
PERSONALITATEA DEPRESIVA: fara respect de sine, cu tendinta de a se autoexclude
dintr-o relatie sexuala

CONDITIONERI PERIFERICI
SILDENAFIL
VARDENAFIL
TADALAFIL
AVANAFIL

Utilizare cu success a inhibitorilor de PDE 5:

DE psihogena, diabet, neuropatii, traumatisme spinale, depresie minora, spina bifida
Noi directii de utilizare :

la subiecti cu dializa cronica peritoneala

cancer de prostata operat
insuficienta renala in stadii terminale
transplantati (nu interfereaza cu terapia imunodepresiva)
cresterea nivelului de satisfactie la subiectii cu proteze peniene
cresterea nivelului de satisfactie la cei tratati cu ICI, MUSE
atentie la posibilitatea de tahifilaxie la 2 ani cresterea dozei sau abandon 20 %

Contraindicatii pentru protezare

dializati cronic
imunodeprimati
la cei care urmeaza sa primeasca grefa renala cu precautie
Functionare:la 3 ani 91, 2%, la 5 ani 86,2 %
Nefunctionale: 8,4 %

EJACULAREA PREMATURA
DEFINITIE
DIFICILA:
nu exista date epidemiologice asupra duratei perioadei de latenta la subiectii care se
consideranormaliWaldinger MD , 2002
subaspectbiologicejaculareaprematuranuesteinadecvata,exceptindformaante
portas,Dinmomentulintromisiuniiproblema ejacularii devine din una biologica una
interpersonala Munjack 1987
Este o problema de timp?
Kinsey arata ca 75 % dintre barbati ejaculeaza la apoximativ 2 minute de la intromisiune cit.
Munjack 1987
DSM III:
Criterii pentru definirea ejacularii premature
Ejaculare persistenta sau recurenta cu stimulare minima inainte, in timpul sau in scurt
timp dupa penetratie sau inainte ca persoana sa o doreasca. Clinicianul trebuie sa ia in
considerare factorii care afecteaza durata fazei de excitatie de tipul virsta, noutatea
partenerului sexual, alte situatii, sau frecventa recenta a activitatii sexuale

Tulburarea cauzeaza disconfort marcat si dificultati interpersonae

Ejacularea prematura nu este datorata in exclusivitate efectelor unei anumite substante
Seftel AD, Althof SE:
Masters si Johnson 1970 definitia Fundatiei
Definitia trebuie efectuata in termeni socio-culturali in care se iau in consideratie
necesitatile partenerei si nu in termeni cronologici
Situatiaincarebarbatulnu-si poate controla ejaculare astfel incit sa asigure satisfactia
partenerei in 50 % dintre actele sexuale. In cazul in care partenera este anorgasmica din
altemotivedecitejaculareaprematuraabarbatuluidefinitianuestevalabila
Majoritatea femeilor corect stimulate ajung la orgasm in 2-8 minute dupa penetratie, dar
foarte putine reusesc sa atinga orgasmul intr-un minut sau mai putin, in acesti termeni, un
barbat care ejaculeaza in mai putin de un minut este sigur un ejaculator precoce

CLASIFICARE
Cooper 1993:
1. Primara care se manifesta de la debutul activitatii sexuale si se asociaza cu un nivel
important al anxietatii
2. Secundara se asociaza sau evolueaza catre disfunctii erectile si este mai putin asociata cu
anxietatea
Orzurk 1997:
1. Primara:22,7%fugavenoasa,9%asociatacuDEmixta
2. Secundara:39,1%fugavenoasa,8,6%insuficientaarteriala
PREVALENTA
Nathan 1986:
Barbat:
Inhibitia excitatiei sexuale : 10 20 %
Inhibitia dorintei : 1-15 %
Ejaculare prematura: 35 %
inhibitia orgasmului: 5 %
disfunctii sexuale: 31 %
dificultati de exictatie: 10-20 %
ejaculare prematura: 30 %
Waldinger 2002:
ejaculare prematura: 4-39 %
ETIOPATOGENIE
Masters si Johnson 1975: ejacularea prematura comportamentinvatatintimpul
dezvoltarii psihosexuale
Remarca caracterul familial al problemei:
in trecut primele tentative coitale se consumau cu prostituate care erau multumite
ca partenerii sa ejaculeze cit mai repede
ulterior baietii au avut posibilitatea de a avea relatii cu partenere din anturaj , dar
in circumstante care favorizau deasemeni ejacularea prematura: pe bancheta din
spate a masinii, in dormitor cu teama de a fis surprinsi de parinti

practicarea heavy petting pina foarte aproape de ejaculare, cu aparitia acesteia

imediat ce barbatul se aseza in pozitie superioara. Nevoia de a ajuta la eliberarea
tensiunii barbatului fara a se interesa de situatia partenerei sporeste riscul
practicarea coitului intrerupt ca metoda contraceptiva de catre cupluri, vaginul
fiind utilizat numai pentru a constitui ultimul si cel mai important stimulator al
placerii barbatului
eliberareabarbatuluifaraaseluainconsideraresituatiafemeii,sauchiar
incurajatadeaceastaesteconsecintadubluluistandard
Munjack 1987:
Ejacularea prematura ca fenomen psihogenic este intermitenta si selectiva.
Alte cauze: neurologice, prostatice,
EP primara care apare de la primele contacte. Subiectii au un nivel de excitabilitate
normal sau crescut , un grad important de anxietate si sunt perfectionisti.
Uniisuntejaculatoriprecoceantrenatiprinactemasturbatoriiintimpulcaroradin
cauzasentimentuluidevinasauteamasestraduiesaejaculezecitmaicurindposibil.
Situatii clasice care incurajeaza ejacularea prematura:
Sexulpebanchetadinspate
Sexul cu prostituate care sunt interesate doar ca sa ejaculaze clientul
Sexulrapiddeteamaparintilor
In general nu sunt situatii menite sa creeze senzatia de relaxare, de apreciere a prezentei
partenerei, de apreciere exacta a nevoilor partenerei
In alte cazuri ejacularea prematura primara nu recunoaste nici una dintre cauzele mentionate
Waldinger 2002 ipoteza pragului de ejaculare:
Studiile de neurofiziologie si genetica sugereaza existenta unui prag pentru timpul de latenta al
ejacularii intravaginale.
Acest prag este definit de tonusul receptorilor 5HT-2C
Pragul scazut este legat de tonusul scazut al receptorilor 5HT-2C ejaculare prematura
Pragul inalt este legat de tonusul crescut la receptorilor 5HT-2C ejaculare tardiva
Anumiti inhibitori selectivi ai receptorilor de 5 HT cresc pragul stimulind receptorii 5 HT2C. Raspunsul la SSRI este individual si probabil genetic determinat
TRATAMENT
PSIHANALIZA: incercarea de a rezolva conflicte sau ostilitatea inconstienta fata de femeie
care deriva din dezvoltarea psihosexuala din copilarie
TERAPIA SEXUALA: cea mai frecventa optiune a sexologilor (lawrence 1992)
Tehnica Semans: stop/start
Tehnica de squeezing MasterssiJohnson,combinatacusensatefocus
Asociatii intre diferitele tehnici
TERAPIA SEXUALA
Masters si Johnson 1970
1.
pozitie de stimulare relaxanta
aplicarea stimularii genitale prin orice mijloc cu care cuplul este de acord; se elimina
astfelprincipiulnumaatinge
aplicarea squeezing-ului in momentul in care barbatul semnaleaza iminenta ejacularii cu
degetul mare plasat pe zona ventrala a penisului si celelalte doua degete deasupra si sub

santul coronal. In cazul in care femeia are anumite retincente asupra presiunii prea mari
aplicare, barbatul isi va plasa degetele deasupra celei ale partenerei si va efectua el insusi
presiunea pina la descurajarea erectiei.
presiunea , pina la limita durerii, se aplica timp de 3-4 secunde. Barbatul poate pierde
pina la 30 % din erectie. Femeia va stepta 30-60 secunde pentru ca apoi sa reia stimularea
metoda se bazeaza mult pe exprimarea directa a senzatiilor si ameliorarea comunicarii
intre parteneri, care aduce un plus de incredere cuplului
2. aplicarea metodei in conditiile mentinerii penisului in vagin, dar fara sa se solicite ejacularea,
cu femeia in pozitie superioara
penisul este mentinut in vagin fara miscari, daca barbatul simte nevoia de a ejacula
femeia aplica tehnica de squeezing
3. autorizarea miscarilor din partea partenerei in pozitia cu femeia deasupra
4. aplicarea pozitiei laterale in care barbatul are sansa unui maxim control asupra ejacularii.
Toate actele sexuale vor fi precedate de un preludiu corespunzator si de aplicare de 2-3 ori a
squeezing-ului
5. cuplul poate reveni la pozitiile cu care este obisnuit
6. intermitent cuplul va reveni la exercitiile de squeezing
Masters si Johnson de pronunta impotriva incuajarii acestor exercitii asociate cu masturbatia,
motivind ca barbatul care se masturbeaza poate obtine repede controlul asupra ejacularii dar
recidiveaza atunci cind este in prezenta partenerei
Henry si Morales 2002:
Unguent cu lidocaina 7,5 mg. si prilocaina 2,5 mg per aplicare
aplicarea se face cu 15 minute inainte de actul sexual
se sterge produsul inainte de contactul sexual pentru a preveni pasajul vaginal
Efecte secundare:
parestezii
incapacitatea de a mentine erectia 15 minute pina la intromisiune
Rezultate (Bercovitch 1995) :
excelente : 40 %,
foarte bune: 40 %
fara efect: 20 %
FARMACOTERAPIA SSRI
MECANISM DE ACTIUNE:
impiedica recaptarea serotoninei de catre neuroni crescind nivelul acesteia in fanta
sinaptica
determina stimularea autoreceptorilor 5HT din aria dendritica reducind elibererarea
ulterioara a serotoninei, dar rezultatul general este cresterea concentratiei serotoninei in
fanta sinaptica si stimularea receptorilor serotoninici
efectele SSRI sunt diferite in diferite arii din creier
efectele antidepresive se manifesta in timp
deoarece efectele asupra prelungirii timpului de latenta al ejacularii se manifesta
contemporan cu blocarea receptorilor se presupune ca acestea se datoreaza cresterii
imediate a serotoninei in fanta sinaptica
CLOMIPRAMINA 25 50 mg ( Clomipramin, Anafranil, Hydiphen).
efectul este mai bun in administrare continua

indicele de satisfactie este direct proportional cu doza

25 mg.: 2,07 3,2
50 mg.: 3,8
4,2
administrarea se face cu 12 24 ore inainte de actul sexual
IELT creste la 6,1 minute la 25 mg si la 8,4 minute la 50 mg.
se adauga efectele emotionale pozitive
Nu este omologata farmaceutic pentru tratatemntul EP
FLUOXETINA: 20 40 mg (Prozac).
efectele maxime se manifesta dupa 2 saptamini si sunt excelente dupa o luna
alungirea IELT ar putea fi determinata si de efectele asupra cresterii pragului de
sensibilitate peniana
administrarea a 20 mg/zi creste IELT la 3,37 minute
administrarea a 90 mg/saptamina in priza unica creste IELT la 3,57 minute
(Manasia 2003)
efecte secundare: greata, cefalee, dispepsie
Nu este omologata farmaceutic pentru tratatemntul EP
CLOMIPRAMINA > FLUOXETINA > SERTRALINA
Rezultate comparative:
Fluoxetina: vindecare: 30,8 %, ameliorare: 42,3 %, esec: 20,9 %
Sertralina: vindecare: 38,7 %, ameliorare: 32,3 %, esec: 23 %
CITALOPRAM: rezultate excelente IELT: 7, % ( Atmaca 2002)
DAPOXETINA: SINGURUL SSRI ACCEPTAT DE FDA pentru tratamentul
ejacularii premature
Priligy 30 mg ,
Filagra: 100 mg sildenafil + 60 mg. dapoxetina
Inhibitoriiderecaptareaserotonineisuntutilizabilimaialespentruformelelife
longfamilial,caresemanifestadeladebutulactivitatiisexuale

Disfunc iilesexualefeminine

CLASIFICAREA DISFUNC IILORSEXUALEFEMININE

Reducerea interesului i dorin ei sexuale: reducerea interesului si dorintei
sexuale,afanteziilorleagtedesex,absen ar spunsuluilaexcita ieefectuat departener
Aversiuneasexual :anxietateaextrem saudezgustlaanticiparearela ieisexualesaua
tentativelorderela iesexual
Tulburareaexcita ieisexualesubiective:absen asaudiminuareamarcat aexcita ieii
pl cerii sexuale resim it din punct de vedere cognitiv fa de orice fel de excita ie
sexual ,chiardac aparsemnelefizicealeexcita iei.Lubrifieresauangorjareagenital
Tulburarea excita iei sexuale genitale: absen a sau tulburarea marcat a excita iei
genitale cu minim lubrifierea sau angorjare genital la stimulare, absen a lubrifierii
vaginalelaoricetipdestimularegenital
Tulburarea combinat a excita iei subiective i genitale:Absen a sau diminuarea
marcat a oric rui tip de de excita ie sexual , independent de stimularea aplicat ,
incapacitatea de a sim i semnele excita iei sexuale genitale ( angorjarea genital sau
lubirfierea

Sindromul de excita ie sexual persistent : excita ie sexual care aapre spontan,

neateptat manifestat prin lubrifiere, pulsa ii vaginale, in absen a oric rui tip de
stimulare sexual sau a dorin ei sexuale. Sindromul nu este neap rat o manifestare
nepl cut , dar excita ie nu poate fi eliberat dup unul sau mai multe orgasme si poate
dura ore sau zile
Dezordini ale orgasmului feminin:Deifemeiaresimteexcita ieidorin asexual ,nu
poate ajunge la orgasm sau sentimentul de orgasm este nesatisf c tor independent de
tipul de stimulare
Dispareaunia durerea sexual : durerea persistent si recurent la orice tentativ de
penetra iesauintimpulactuluisexual
Vaginismul: Dificultatea persistent sau recurent a femeii de a permite penetra ia
vaginal a penisului, degetului sau oric rui alt obiect cu toate c femeia ii manifest
dorin a de a avea un act sexual. Este o manifestare fobic de evitare i team de a
experimentadurereasicareseasociaz cucontrac iainvoluntar amusculaturiipelvine.
FACTORIPREDISPOZAN IPENTRUDISFUNC IASEXUAL FEMININ
BIOLOGICI:
Afec iuni endocrine: hipoandrogenie, hipoestrogenie, disfunc ii adrenale,
disfunc iitiroidiene,diabetul
Vaginitasaucistitarecurent
Tulbur rialeplanseuluipelvincongenitalesauctigate
Tratamentecareinterfereaz cuproduc iadesteroizisaucareinterfereaz cuc ile
detrasmiterealeexcita ieisexuale
Boli cronice: cardio-vasculaer, neurologice sau psihice
Boli benigne genitale: endometrioza care predispun la menopauza iatrogen sau
dispareunie
FACTORI PSIHO-SEXUALI:
Dezvoltarepsihosexual inadecvat
Tulbur rilalimit alepersonalit ii
Experine ie sexuale traumatizante in antecedente abuz sexual sau traumatism
psihologic in copil rie,coerci iesexual
Tulbur rialeimaginiicorporeale
Boli afective: distimie, depresie, manie sau dezordini leagte de anxietate
Educa iesexual inadecvat
Incapacitateadeastabilirela iicordialecupartenerul
FACTORI DE CONTEXT:
Mesaje etnice,culturalesaureligioasenegativeinrela iecusexualitatea
Constrngeri in mediul familial legate se sexualitate
Ambivalen a fa de activitatea sexual n sensul disocietii intre reproducere i
sexualitatesauc s torie
Atitudininegativefa de contracep ie
Nivel socio-econimic redus, lipsa de acces la servicii sanitare sau de consilierea
asuprasexualit ii

FACTORIPRECIPITAN IPENTRUDISFUNC IASEXUAL FEMININ

FACTORI BIOLOGICI :
EVENIMENTE REPRODUCTIVE RAUMATIZANTE: sarcini nedorite,
avorturi,delivraretraumatic cutraumatizareaplanseuluipelvin,problemelegate
de copii, infertilitate
Depresie de post partum
Bolicutransmiteresexual
Tulbur rilegatededurereasexual
Vrstalamenopauz :preamtur ,inaintede40sauchiar45de ani
Menopauzachirurgical cudeficitiestrogenicsiandrogenicsecundar
Tulbur riseveredeterminatedemenopauz
Boli cronice sau acute
Droguricareinterfereaz cufunc iasexual
Abuzul de alcoo sau opiacee
FACTORI PSIHOSEXUALI :
Pierderea afec iuniifa departener
Experien esexualenepl cutesauumilitoare
Dezordini afective si anxietate
Pierdereafertilit iisauincapacitateadeaatinge intelepropuse

FACTORI CONTEXTULI
Tulbur rialerela ieicupartenerul
Stressori din mediu: bolialecopiilor,divor ul,separatia,infidelitateapartenerului
Pierederea unui membru drag la familiei sau a unui prieten
Incapacitateadeaaveaacceslaserviciimedicalesaulaserviciideconsilieresexual
Dificult ieconomice
FACTORIDEMEN INERE PENTRUDISFUNC IASEXUAL FEMININ
FACTORI BIOLOGICI :
Femeia nu se adreseaz sau nu este consultat pentru disfunc ii ale planseului
pelvin
Comorbidit inetratatesauincomplettratate:
Tulbur rialefunc ieiplanseuluipelvin
Urologici: incontinen urinar ,prolapsgenital
Proctologici:constipa iecronic ,fisurianale
Metabolici: diabetul
Tratamente farmacologice
Boli cronice asociate sau secundare menopauzei: modific ri locale
vasculare, hormonale, musculare, imunologice
Contraindica ipentruterapiahormonal desubstitu ie
Terapiehormonal desubstitu ieinadecvat
FACTORI PSIHOSEXUALI :

Pierderea ncrederi in sine

Anxientateadeperforman
Triste epersonal ,ocupa ional ,sexual
Diminuareaafec iuniifa departener
Depresie sau anxietate
Perceptianegativ aimaginiicorporalecareaparedup menopauz
FACTORI CONTEXTUALI
Omisiuneamediciuluideaintrebafemeiaasuprafunc ieisisatisfac ieisalesexuale
Lipsadeaceeslangrijireadecvat iconsiliere
Problemedes n tate ale partenerului
Conflictepermanentecupartenerulsaucuetr i
Probleme de mediu: lipsa de intimitate, lipsa de timp
CUMSEABORRDEAZ FEMEIACUDISFUNC IISEXUALE

Seimpuneoconduit empatic
Utlizarea de termeni simpli
Semanifest sensibilitate atuncicndseabordeaz problemeleemo ionale
Aten ie la manifest rile nonn-verbale care pot manifesta anxietatea sau nesiguran a
femeii n discutarea problemelor sexuale
Aten iecndseabordeaz problemaavortuluisauatraumelorsexuale:abuz
Dac nuexist siguran asupraorient riisexualeafemeiisevorutilizatermenineutriin
leg turacupartenerulsaupartenera(lesbiene)
Explicarea si justificarea manevrelor de investigare ginecologice
Intervenitipn lapunctulncarecunotin eledumneavosat suntsuficiente.Atuncicnd
problemele cazului dep sesc posibilit ile i calificarea unui practician pacienta va fi
ndrumat c trealtspecialist
C TRECINESETRIMITEFEMEIACUDISFUNC IISEXUALE

Ginecolog: cond este necesar evaluarea durerii sexuale sau necesitatea terapiei
horminaledesubstitu ie
UROLOG:cndpartenerularedisfunc iisexuale
INTERNIST:pentrutulbur rilemetabolice
ONCOLOG: pentru tratamentul de substitu ie hormonal este indicat la o femeie cu
afectiuneoncologic nantecedente
PSIHIATRU:cndexist depresiesauanxietatecareseasociaz disfunc ieisexuale
SEX TERAPEUT: cnd sunt probleme de cuplu de natur psihosexual , pierderea
interesuluisexual,disfunc iisexualepsihogenealepartenerului
TERAPIE DE CUPLU: cndrela iainterpersonal estedeteriorat
TERAPEUT INDIVIDUAL: cnd femeia nu dorete s -i antreneze partenerul n
rezolvarea problemei
FIZIOTERAPEUT:cndexist tulbur rialeplanseuluipelvin,hiposauhipertonicitate
DISFUNC IADORIN EISEXUALELA FEMEI

Defini ie: dezordinea dorin ei sexuale hipoactive este absen a sau diminuarea
interesuluisexual,absen afanteziilorsexuale,lipsadorin eicar spunsla ncerc rile
partenrului
Prevalen :
32%dinpopula iafeminin ntre18i59deani
29 % nainte de 40 de ani
42%lafemeilecumenopauz fiziologic
46%dintrefemeilecumenopauz chirurgical
De investigat:
problemelemenopauzeisiimpreganreahormonal local
determinarea androgenilor, estrogenilor si hormonilor tiroidieni
Troficitatea planseului pelvin
Factoriipsihosexualiiafectivi
TRATAMENT:
Terapiadesubstitu iehormonal sistemic saulocal
Droguriantiprolactinicedac esteohiperprolactinemie
Tiroxina in cazul hipotiroidiei
Antidepresiveuoarecarenuinterfereaz cumetabolismulserotoninei
Controlul glicemic la diabetici
Cautareafactoriloriatrogenicaredetermin reducerealibidoului
Modificareastiluluidevia cuabandonareafumatuluisiaconsumuluidealcool
Consiliereasexual specializat
Tratamentulcomorbidit ilor
AVERSIUNEASEXUAL
DEFINI IE: sentiment de anxietate i dezgust fa de tot ceea ce privete actiivitatea
sexual . Se caracterizeaz prin fobie fa de orice stimulare sexual care recunoate n
antecedenteprinexperien esexuale traumatice .
Femeia are mereu emo ii negative nt rite intermitent i manifest vigilen fa de orice
evenimentcare inedeactivitateasexual
PREVALEN : 75 % dintre femeile abuzate sexual demonstreaz aversiunea fa de 21 %
dintre cele care nu au fost abuzate
Femeia are o claustrofobie emo ional , cu atacuri de panic , anxietate, sau are un partener
inadecvta sexual
TRATAMENT:Abordareadec treunspecialistnpatologiadecuplu,psiholog,psihiatrucare
efectueaz nacestecazurioactivitatedeechip .
MEDICAL:seadreseaz femeilorcareaufostvictimealemutil riisexaulerituale
DISFUNC IIALEEXCITA IEISEXUALE
DEFINI IE:
Tulburareaexcita ieisubiective:absen asaudiminuareaputernic asentimentului
subiectiv, cognitiv, al excita ieisexualesiapl ceriisexuale,independentdetipul

destimulare.Cutoateacestear spunsulobiectivgenitallubrifiereaiangorjarea
vaginal potapare
Tulburarea excita iei genitale: Absen a sau insuficien a excita iei vaginale cu
minim lubrifiere si angorj rii genitale independent de modul de stimulare
efectuat de partener. Excita ia subiectiv poate s apar din stimulare nongenital .
Tulburarea combinat a excita iei subiective i genitale: Absen a excita iei i
pl cerii sexuale att sub aspect cognitiv ct i sub aspectul reac iilor genitale
caracteristiceexcita iei:lubrifiereiangorjaregenital ,independentdestimularea
aplicat
FACTORI BIOLOGICI:
Hipoestrogeniacareprecedesauseasociaz menopauzei
Afectareac ilorneurologiceimplicarenexcita iasexual
Diabetul
Neuropatiile
Infectii urinare recurente
Precedee chirurgicale sau rituale aplicare la nivel genital
FACTORI CONTEXTUALI
Lipsadorin eisexuale
Inhibi iasexual
Anxietatea, teama, lipsa de energie
Lipsa de intimitatesaudestimularesexual suficient
Probleme ale partenerului
Altesitua iidevia :traume,doliu,teamadesarcin ,problemeinterpersonale
Principii de tratament:
Se va baza pe cauzalitate
Sensatefocus:concentrareaasuprasenza iei,omodalitatedeterapieimaginat de
Masters i Johnson care permite femeii s abadoneze anxietatea i s se
concentrezeasuprasenzatiilordepl cere
Tratamentul farmacologic:
Terapiahormonal desubstitu ie
Tratamentul cu Tibolone
Terapie non-hormonal :
sildenafilul cu rezultate incerte, lubrifiante locale
Utilizarea EROS CTD un dispozitiv care emite vibra ii care determin
angorjareaclitoridian atuncicndesteaplicatlanivellocal
SINDROMULDEEXCITA IESEXUAL PERSISTENT
Prevalen anuestecunoscut
Fiziopatologie:nuestedectprezumat :
Modific rilanivelulsistemuluinervoscentral
Modific rineurologiceperiferice
Exercitarea unei presiuni mecanice asupra organelor genitale
Indusdeanumitemedica ii
Tulbur ripsihologice
Combina iintrefactoriimen iona i
Tratamentul : nu a fost identificat

TULBUR RILEORGASMICELAFEMEI
DEFINI IE:absen apersistent irecurent sauntrziereaorgasmuluidup stimulare
genital eficient incondi iilencarefemeialdorete.Femeileauomare variabilitate n ceea
ce priveste modul i timpul de stimulare pentru a ajunge la orgasm. Problema deficien elor
orgasmuluiesteunacaretrebuiejudecat depracticianinfunctiedeexpectativelefemeii,darsi
deexperien asasexual iniveluldestimulare care este aplicat.
PREVALEN :anorgamsiaafecteaz 24-37 5 dintre femei, dar sunt studii care dau o
prevalen de50%.Orgasmulfemeilorvrstniceestedeamiscurt durat iimpuneostimulare
maiprelungit dectceanecesar femeilortinere.
Anorgasmia este primar sau secundar unor experien e traumatizante sau unor probleme de
ordingeneral,localsaurela ional
TRATAMENT:
In cazul in care sunt indep rtate cauzele organice se apeleaz la tehnici de
reeducaresexual ,consiliere
Se efectueaz consilierea pentru reducerea inhibitiilor generate de educa ia
restrictiv inleg tur cusexualitate
Seapeleaz laexerci iidetipsensatefocus
Initialfemeiaesteinva at s -icunosc prinautostimularemodulncare
poate ajunge la orgasm:prinstimulareclitoridian deexemplu
Apoipartenerulaplic stimulareclitoridian pn laorgasm
Seadopt apoipozi iincarestuimulareaclitoridian poatefiaplicat n
timpul penetra iei vaginale: pozi ia cu femeia deasupra este cea mai
potrivit .
DISPAREUNIAIVAGINISMUL
DEFINI IE:
Dispareunia: durerea persistent i recurent asociat cu tentativa de penetra ie sau cu
penetra iantimpulactuluisexual.
Vaginismul:dificultateapersistent irecurent afemeiideapermitepenetra ia penisului,
adegetuluisauoric ruialtobiectcutoatec femeiavreaacestlucru
Severitatea vaginismului:
GradulI:spasmulridic toruluianalcaredisparencondi iide
relaxare
GradulII:spasmulpersit laoriceexaminaregenital ,orictdeblnd
Gradul III: spasm al ridic torilor si tensiunea fesierilor care nu permite nici o
examinare
Gradul IV: la reac iile anterioare se adaug adduc ia coapselor , atitudine
defensiv iretrac ie
GradulXO:reac iedefensiv intens carenupermiteniciun fel de examinare
PREVALEN
dispareauni apare la 12-15 % dintre femeile care sunt active sexual
Vaginismul apare la 0.5 1 5 dintre femei

ETIOLOGIA DISPAREUNIIEI: cauze superficiale

Afec iuniinflamatoriialevulveisauvaginului
Atrofiavaginal la menopauz
Hieprreactivitateamusculatoriiridic toriloranali
Dup perineorafieincorect
Iatrogen :radioterapie,bolivasculareineurologice

ETIOLOGIA DISPAREUNIIEI cauze profunde

Endometrioza
Boalainflamatoriepelvin
Varicele pelvine
Durerea pelvin cronic
Dup iradierevaginal iuterin

ncomorbiditatecudisfunc iaexcita ieisauorgasmului

Istoric de abuz sexual
Boliafective:depresieianxietate
Lipsadeintimitateemo ional
Preludiu inadecvat
Incompatibilitateanatomic
Insatisfac iesexual

TRATAMENTUL DISPAREUNIEI
Deetiologieinflamatorie:tratamentulinflama iei,aplicareadegellubrifiant
De etiologie muscular : automasaj al ridic torului anal, fizioterapie,
electroterapie,injectareadetoxin botulinic pentruvaginism
De etiologie neurologic analgezice sistemice: gabapentin, amitriptilina,
pregabalin, analgezie local prin electroanalgezie, blocarea ganglionar cu
analgetice
Terapiehormonal
Aplicarealocal deestrogenisautestosteron
Terapiadesubsitut iehormonal
Terapiecomportamental simpl saudegrup,terapiedecuplu

DISFUNC IISEXUALEFEMININEIATROGENESIPOSTTRAUMATICE
Droguri care induc hiperprolactinemie
Antidepresivele
Contraceptiahormonal carereduceimpreganreaestrogenic
Chemoterapia
Chirurgiaoncologic asnuluisauorganelorgenitale histerectomia
Radiotarepianzonagenital
Traumatisme spinale
MUTILAREAGENITAL RITUAL
Tipul 1 exciziaprepu uluiclitoridiansauclitorectomiepar ial (Sunna)
Tipul 2 excizia complet a corpului clitorissului i excizie par ial a labiilor
mici

Tipul 3 clitorectomie,excizialabiilormariiacelormiciicoasereapl giicu

l sareaunuiorificiupentruactulsexualimic iune(mutilareafaraonic )
Tipul 4 serefer laaltegenuride mutilare: arderea clitorisului sau piercing

DEVIA IILESEXUALE

Deviatiile sexuale sunt definite in raport cu normele de comportament sexual

normalcarecaracterizeazaoanumitacultura.
Opinia psihologilor: nu exista comportamente sexuale normale in sens strict ci comportamente
sexuale culturale
CRITERII DE DEFINIRE ALE SEXUALITATII NORMALE SI PATOLOGICE
1. CRITERIUL STATISTIC
Manifestare statistic rara in cadrul mediei comportamentelor sexuale umane intr-un
anumit context social. Este un criteriu greu de acceptat deoarece exista o variabilitate inerenta a
comportamntelor sexuale umane individuale. Multe dintre comportamentele sexuale nu sunt
practicate la vedere si in consecinta aprecierile statistice nu sunt valabile. Un anumit
comportament nu este normal pentru ca este frecvent ci este frecvent pentru ca este normal
2. CRITERIUL NORMATIV
Un comportament deviat este acela care nu este in concordanta cu normele de comportament
impuse de societate la un moment dat. Un anumit comportament este mentinut prin reglementari
socialepresiunesociala
Definitia normativa a unei deviatii sexuale:
violeaza asteptarile institutionalizate, recunoscuted e catre cei mai multi dintre membrii
societatii
se abate de la normale stabilite ca obligatorii pentru toti membrii unei anumite societati
se afla intr-o directie dezaprobata de norme si se manifesta cu suficienta intensitate
pentru a depasi toleranta sociala
are un caracter culpabil in fata opininiei publice declansind reactii din partea acesteia
intra in conflict deschis cu conventii sociale si codurile morale sau juridice violind
reglementarile impuse de conventiile sociale
CRITERIUL MEDICAL
Conform acestui criteriu o deviatie nu est responsabilitatea individului ci este dobindita in
timpul diferitelor etape ale procesului de sexualizare reprezinta o alegere fortata de care
subiectul nu este responsabil.
Boala este singura modalitate ca o anumita deviatie sa fie scoasa de sub incidenta codului penal
si in acest sens s-au efectuat demersuri ale medicilor, psihologilor si sociologilor mai ales in
epoca moderna
HOMOSEXUALITATEA
DEFINITIE:
Atractie erotica fata de subiectii de acelasi sex ( Palem 1976) sau orice tip de activitate sexuala:
fizica, fizica si psihica sau numai traita psihologic
HOMO: acelasi ( grec)
Definitia presupune doua componente:
relatia fizica propriu zisa
orientarea sexuala: atractie erotica, fantezii, comportament, afilierea la o subcultura
homosexuala

In cazul aplicarii definitiei anterioare homosexualitatea intra imediat in domeniul

perversiunilor deoarece substituie scopului biologic al sexualitatii care este reproducerea ca
normalitate cu un act de alta natura
OBLIGATORIE EXCLUSIVA
FACULTATIVA SITUATIONALA
PSEUDOHOMOSEXUALITATE
teama de relatiile heterosexuale
lipsa de performanta
consecinta bisexualitatii latente a creierului
INCIDENTA HOMOSEXUALITATII :
BARBATI : 4-5 %
FEMEI : 2-4 %
IN GENERAL 2-10 %
Cauzele homosexualitatii
Factori genetici :
elemente pro :
Dorner: efectul stress-ului. Acelasi autor a demonstrat un raspuns inadecvat al hipotalamusului
dupa administrarea de estrogeni
- se implica diferentierea sexuala anormala a creierulu, pornind de la indicii date de exemplu
defaptul ca la anumiti homosexuali s-a demosntrat existenta unui raspuns anormal al hipofizei la
LH-Rh ( un rapsuns al homosexualilor este intermediary intre cel maxim de la femei si cel minim
de la barbatii heterosexuali
Kallman: citeaza o anumita concordanta la gemeii monozigoti: la un anumit moment americanii
pareau a fi descoperit gena care este implicata in determinismul homosexualitatii, dar evidnete
ulterioare nu au aparut.
Margolese: demonstreaza prezenta unui raport anormal intre androstendion si etiocolanolon la
barbatii homosexuali
Lorraine a efectuat studii asupra lesbienelor fara a putea trage concluzii care sa demonstreze
implicarea hormonilor sexuali
gemenii monozigoti homosexualitatea este concordanta la 52 % dintre cazuri

la gemenii dizigoti homosexualitatea este concordanta la 22 % dintre cazuri

la copii adoptati de o familie in care un alt copil este homosexual homosexualitatea

apare la 9 % dintre cazuri ( conversiune pentru ca rata obisnuita a homosexualilor este
de aproximativ 4 %)
9 % dintre fratii care nu sunt gemeni dar au gemeni homosexuali in familie sunt
homosexuali
la gemene homozigote concordanta homosexualitatii este de 48 %
la gemene dizigote concorfdanta homsexualitatii este de 16 %
la fete adoptate de familii cu fete lesbiene homsoexualitatea apare la 6 %
5 % dintre surorile homosexualilor sunt homosexuale
6-25 % dintre surorile unei lesbiene sunt lesbiene sau bisexuale
baietii homsoexuali au sanse mai mari de a avea un frate homsoexual
fetele homosexuale au sanse mai mari de a avea surori lesbiene

Aspecte ale structurii cerebrale

Nucleii interstitiali ia hipotalamusului anterior 4 grupe sunt mai mari la barbat decit la femeie.
Nu se stie daca acest dimorfism este stabilit prenatal sau se dezvolta postnatal.Comisura
anteriora care face legatura dintre cele doua emisfere cerebrale este mai bine reprezentata la
homosexuali decit la heterosexuali
Androgenii influenteaza aspectul amprentelor si lungimea degetelor:
raportul dintre degetul II si IV este mai mare la femei decit la barbati
femeile lesbine au raportul II/IV mai mic decit heterosexuale
baietii homosexuali sunt mai frecvent nascuti de mame stresate in trim II de sarcina
homsoexualii sunt mai frecvent stingaci
abilitatea visuo-spatiala a homsoexualilor este mai redusa decit a heterosexualilor
Argumente contra:
sub aspect evolutionist homosexuali nu ar trebuie sa-si transmita problema pentru ca au
sanse reduse de procreere
genele homsoexualitatii ar supravietui pentru ca un anumit avantaj si influenta favorabila
asupra fertilitatii femeilor
genele homosexualitatii ar face parte din ADN-ul mitocondrial si se transmit la
descendentii de ambele sexe
membrii homosexuali din familiile numeroase contribuie la sansa de supravietuire a
descendentilor din familia respectiva participind la ingrijirea copiilor
Calitatea relatiilor parentale:
Freud: bisexualitatea este starea normala a preferintei sexuale a individului, care se
achizitioneaza in timp. Homosexualitatea rezulta din oprirea procesului normal evolutiv catre
bisexualitate
Biegler: heterosexualitatea este o stare normala de dezvoltare a prefderintelor sexuale;
homosexualitatea rezulta din directionarea eronata a libido-ului
Green : a identificat unele trasaturi feminoide in jocuri si vestimentatie la copii care vor
dzvolta tendinte homosexuale. Acesti copii mnaifesta dezinteres fata de preocuparile paterne,
dezinteres care nu permite creerea unor punti de legatura cu tatal pentru perceptia modelului de
comportament masculine.
Familia nu poate uneori oferi un model pentru ca este profound nefericita si sediu de
permanente conflicte. Copilul. Care are un astfel de model familial refuza sa repete experienta
trista a parintilor sai. narcisimul
este favorizat de personalitatea fragile a unor baieti
accentueaza cultivarea fanteziilor erotice homosexuale. La originea admiratiei fata de un
individ de acelasi sex sta autoadmiratia
Conversiunea de mediu
Initierea precoce in relatiile sexuale poate apare de la 15 ani penru homosexualii exclusivi si la
20 ani pentru bisexuali. Dupa unii autori seductia exercitata de un subiect de acelasi sex nu este
un element inductor.
Teoriii care explica dezvoltarea preferintelor homosexuale:

Psihanalitice:
teoria spaimei de castrare
teoria identificarii materne
teoriaimpartasanieinegareapreferintelorhomsoexualefacepetinarulhomosexualsacaute
relatii, de regula orale cu alti tineri pentru probarea propriei virilitati.
Teoria respingerii paterne
Conceptia regresiunii: incearca sa explice lesbianismul prin afectivitate exagerata a fetei
fata de mama, cu cautarea de partenere substitut pentru mama sau fata de care poate juca rolul
tatalui.
Incidenta avansate de anumite studii oscielaza intre 0.5-68 % ( daca se aiau in
considerare toti cei care au avut cel putin o experienta homoerotica)
Franta homosexualii practicanti: 3-5 %
Germania ( Romer 1960): 2,3 %
Olanda: 2 %
Israel: nu exista?
5-6 % din popualtia amercana adulta ar fi predominant homo ( Kinsey cit Radulescu
1996)
Prouteau G- 1984 10 % din populatia globului ar cuprinde homosexuali de ambele sexe,
la un barbat homosexual revenind 3 femei lesbiene
Se poate aprecia ca la sfirsitul secolului XX si in anul 2025 in lume vor fi intre 600 800
milioane de homosexuali
Cifrele difera in fucntie de cei care dau statisticile: daca se iau in considerare cifrele avansate de
catre homosexuali, acestea sunt mult mai mari decit in realitate, pentru ca reflecat asa numita
homoerotizare a lumii inconjuratoare sau dorinta unei minoritati de a pare mai importanta decit
este in realitate.
SCARAKINSEYPT.INTENSITATEAHOMOSEXUALIT II

Homosexualitatea feminina
Femeile aleg mai frecvent relatii stabile, locuiesc mai frecvent impreuna si pentru o mai
mare pwerioada de timp. In general, chiar daca comunitatea homosexualilor ar putea sau poate in
anumite culturi sa ofere suport homosexualilor pentru a avea relatii de tip familial, acst suport
este mult mai fragil decit acela pe care-l ofera societatea cuplurilor heterosexuale casatorite.
Independent de orientarea lor sexuala, femeile ataseaza o mai mare valoare relatiei
interumane sub aspect emotional si egalitatii in cadrul cuplului decit acorda barbatii. Femeile
homosexuale daca fac parte dinr-un cuplu manifesta un simt al egalitatii mult mai intens decit
cuplurile de barbate homosexuali si cuplurile heterosexuale.
Nu exista modificarea identitatii de gen/rol/atitudine la femeile homosexuale

Se exclud femeile viriloide care prefera societatea barbatilor

Sunt intr-o permanenta cucerire a barbatilor cu care se angajeaza in relatii nongenitale
Sexualitatea proprie este un esec
Se identifica permanent din punct de vedere psihologic cu tata

Femeia homosexuala - lesbiana

exclude prezenta masculine din viata sa
nu manifesta tendinta de rivalitate cu barbatul
atasmentul sau reflecta atasamentul fata de mama
homosexualitatea latenta a unei femei poate fi dureros constientizata in cazul esecului
intr-o relatie heterosexuala si antrenarea intr-o relatie homosexuala ce este facilitata de
fondul unei carente afective a abandonului, angoasei sau insensibilitatii partenerului

Practici in homosexualitatea feminine:

Cunilingus
Excitatia bucala a sinilor
Trabadismul : frecarea clitorisurilor
Rar,utilizareaunorjucarii
Femeia homosexuala este narcisista, cautind sa descopere, prin erotizarea efectuata de
catre partenera propria sa frumusete
Terapia homosexualitatii
Bergler ( psihanalist): homseoxualitatea la cele doua sexe este o boalavindecabila cu
prognostic excelent. In realitate psihanaliza nu reuseste mai mult decit sa transforme un
homsoexuala plin de angoase intr-un homosexual mai linistit.
S-au incercat dpua categorii de tratamente:
deconditionarea reflexa
tratamentul cu antiandrogeni
FrankKameny:(psihologhomosexual):homosexualiitrebuietratatidehomofobie
Homosexualitatea a fost retrasa din indexul de boli psihice a APA ( Asociatia Psihiatrilor
Americani) pentru ca nu intruneste dupa opinia majoritatii caracteriticile unei boli psihice.Pentru
a fi o boala psihica este necesar ca afectiunea sa:
produca o detresa interioara puternica
sa interfereze puternic cu viata sociala a individului
Homosexualitatea nu indeplineste aceste conditii.
Profilaxia si terapia homosexualitatii
Dreptul de a se interveni pentru tratamentul homosexualitatii. Scopul tratamentului
facilitarea confortului psihologic si insertia sociala a individului
reducerea stigmatizarii in grupul social din care acesta face parte
unii afirma ca se poate ajunge la un comportament franc heterosexual sau bisexual
Decizia aplicarii tratamentului trebuie sa apartina in exclusivitate subiectului. Ideea de
ostracizare in grupul social trebuie s fie ultima motivatie. Pentru un astfel de subiect care se
simte marginalizat tratamentul trebuie mai degraba sa faciliteze insertia sociala fara schimbarea
preferintelor sexuale. Unii homosexuali doresc sa se poata casatori si sa aiba o viata de familie
ca heterosexuali, in care caz se poate tenta o terapie.

CONTRACEP IA
Primele metode contraceptive
Fragmente din papirusul g sit la Kahun n El Faiyum n 1889 (Dinastia a XII a anul
1850 B.C) este primul document medical al antichit ii care recomad utilizarea de pesarii cu
excrementedecrocodilcareapoiaufostinlocuitecuexcrementedeelefantimetodaarezistat
timp de 3000 de ani. Efectul contraceptive se baza pe aciditatea acestor excremente. Amestecul
demiereigum arabic aveaeffectdeblocareamotilit iispermatozoizilor.PapirusulEbers
(1550 B.C.) recomanda tampoane de bumbac nmuiate n sucuri fermentate de acacia care
con ieneauacidlactic.

METODE CONTRACEPTIVE:
Naturale:al ptarea,coitulntrerupt,metodamenotermic ,metodaBillings
Barier :condonul,diafragma,spermicidele,implantele,
Dispozitive intrauterine
Sterilizareadefinitv

Metodele naturale de contracep ie

Este utilizarea lactatiei ca metoda contraceptiva si se bazeaza pe efectul suptului asupra
suprimarii ovulatiei. Pentru ca metoda sa fie eficienta este necesar ca sa fie alaptat copilul
exclusiv la sin sau macar in cea mia mare parte a timpului sa fie alaptat la sin.
sa aiba mai putin de 6 luni si menstrele mamei sa nu fi revenit. Pentru utilizarea metodei este
necesar ca
Alaptatullasns fieincurajat
Sa nu se intrerupa alaptatul pentru ca sa fie utilizata o alta metoda de contraceptie
Metoda contraceptivautilizatademamasanu aibaefectenociveasupra al ptatului sau
asupra sanatatii copilului
Eficienta 1-2 sarcini la 100 de femei in primele 6 luni de utilizare
Imediat eficienta
Nu interfereaza cu actul sexual
Nu are efecte adverse sistemice
Nu necesita supraveghere medicala
Nu necesita costuri suplimentare
CONTACEPTIA IN POSTPARTUM BENEFICII NON CONTRACEPTIVE
PENTRU COPIL:
Imunizare pasiva si protectie fata de maladiile infectioase
Cea mai buna sursa de nutritie
Scade expunerea la agenti contaminanti din apa, alte formule de lapte sau
ustensilele utilizate
PENTRU MAMA
scade sngerarea din postpartum
CONTACEPTIA IN POSTPARTUM - LIMITE
Este dependenta de utilizator: impune instructiuni asupra modului de alaptare
Poate fi dificila de practicat in aumitecircumstante socia;e
Poate fi utila numai timp de 6 luni sau pin al arevenirea menstrelor

 Nuprotejeaz mpotrivaBTS
CINE POATE UTILIZA CONTACEPTIA IN POSTPARTUM
FEMEILE CARE
Al pteazanexclusivitatesauaproapenexclusivitate
nu le-au revenit mentrele
Aumaipu inde6lunipostpartum
OMSrecomandasuplimentareaalimen atieiedela6luni,ncarecazmetodanu mai
esteeficient

CONTACEPTIA IN POSTPARTUM
Tabelele anterioare indica metode contraceptive care pot fi utilizate de catre femeile care
alapteaza.
Implantarea unui DIU sau sterilizarea voluntare se pot efectua in primele 48 de ore post
partum
In cazul in care nu au fost practicate imediat atunci trebuie efectuate mai tirziu:
DIUseimplanteaz celmaidevremedupa4s pt mni,iarsterilizareavoluntar
se va face dupa 6 saptamini
COC se pot utiliza de la 6 sapatmini postpartum pentru ca nu afecteaza copilul.
Acestea trebuie utilizate abia dupa 6 sapatmini pentru a se evita problemele de
coagulare imediat postpartum
CONTACEPTIA IN POSTPARTUM INSTRUCTIUNI PENTRU CLIENTE
S al ptezedinambiisinilacerere de 6-10 ori pe zi
S al ptezecelputinodataincursulnoptii(sanutreacamaimultde6oreintredoua
alaptari
Sanusubsituieal ptatulcualte lichide
ncazulincarecopilulnudoretesafieal ptatde6-10 ori pe zi sau doarme in cursul
noptiimetodaestemaipu ineficienta
Din momnetul in care este utilizat alt aliment sau lichid n locul laptelui matern, copilul
vasugemaipu insimetodanumaiesteeficient pentrucontraceptie
CONTACEPTIA IN POSTPARTUM INSTRUCTIUNI PENTRU CLIENTE
Saaib landeminaaltametodadecontracep ieimediat de exemplu prezervativul, care
va fi utilizat in cazul in care:
Revin menstrele
Se ncepe suplimentarea dietei cu alte alimente
Copilul ajunge la 6 luni
S consulteimediatinvedereaalegeriiuneialtemetodedecontraceptie
In cazul incare partenerul este la rsc sa aiba o afectiune transmis sexual se va utiliza
condomulmpreun cumetodaal ptatului la sn
METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE NFP
METODA CALENDARULUI
METODA TEMPERATURII BAZALE

 METODA MUCUSULUI CERVICAL ( BILLINGS)

METODA SIMPTOTERMALA (BBT+MUCUSUL CERVICAL)
Dac seutlizeazametodenaturaledecontracept ieambiiparteneritrebuiesa seabt ina
de la actul sexual in timpul fazei fertile a ciclului femeii sau poate avea raporturi sexuale atunci
cindcupluldoresteosarcin .
METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE
MECANISM DE ACTIUNE
PENTRU CONTRACONCEPTIE:
Evitarea actului sexual in timpul fazei fertile a ciclului femeii cin dnu este dorita
conceptia
PENTRU CONCEPTIE
Planificarea actului sexual in apropierea de mijlocul cilcului, in general intre
zilele 10-15 cind conceptia este cel mai probabil sa se produca
METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE
LIMITE
Eficacitatemoderat :1-25 sarcini la 100 femei in timpul primului an de utilizare
Eficacitateadepindededorin acupluluideaurmainstructiunilecorecte
Estenecesaruntrainingseriospentruinsuireacunotintelor
Impuneabstinen a inperioadafertilapentruevitareaconcep iei
Necesit inregistrareazilnic
Infec iilevaginalefacmucusulmaipu ininterpretabil
Este necesar un termometru special pentru nregistrarea temperaturii bazale
Nuprotejeaz impotrivamaladiilortransmisesexual

CINE POATE UTILIZA

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE
Femeile/cuplurile care:
Au orice virsta reproductiva
De orice paritate inclusiv nuliparele
Care care au credinte religioase sau filozofice care impiedica utilizarea altor metode
contraceptive
Cele caresuntincapabiles utilizezealtemetode
Celecaredorescsaseab in delaactulsexualtimpdeos pt mnancursulunuiciclu
Doritoareimotivates observe,s interpretezeis notezesemneledefertilitate
METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE
CINE NECESITA CONSILIERE SPECIALA

Femeile:
Care au vrsta, paritatea sau probleme de sanatate care fac ca sarcina sa aib un risc
important
Cele la care nu s-arestabilitciclul:celecareal pteaz saucaresuntimediatpostabortum
Cele care au cicluri neregulate ( pentru metoda calendarului)
Careauunpartenernecooperantcaresaseab in nperioadafertil

 Femeilecaroranuleplaces -iating organelegenitale

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE
SITUATII CARE IMPUN PRECAUTII
MENSTRE NEREGULATE
LEUCOREE PERSISTENTA
ALAPTAREA

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE

instructiuni pentru metoda calendarului
Monitarizarea lungimii a cel putin 6 cicluri menstruale
Din numarul de zile a celui mai lung ciclu extrage i 11 zile: acesta este ultima zi a
perioadei fertile
Dinnum ruldezilealceluimaiscurtcicluextrage i18,acestamarcheaz primazifertil
a ciclului
Perioadafertilaestecalculat s fientreziuaa8-a si a 19 a ciclului, fiind necesare 12
ziledeabstinen pentruevitareauneisarcini
Abtine i-v delaactulsexualnperioadafertil calculat
Metodadetermin riitemperaturiibazale

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE

instructiuni pentru temperatura bazala
Reguli de determinare temperaturii bazale
Lua itemperaturalaacelaimomentdiminea a(naintedesculareadinpat)inregistra i
tempraturapegraficulpecareild instructorul
Utiliza itemperaturanregistratapegraficpentruprimele10zilepentruadeterminacea
mai mare dintre temperaturilenormale sau sc zute, respectiv temperatura zilnic
nregistrat f r evenimentedeosebite
Ave i nvederetemperaturacarepoatecretedinaltemotive(febra,altele)
Desena i o linie de 0.01-1C peste cea mai mare tempratura a acestor prime 10 zile.
Acestaestedenumit liniadetemperatura
Faza infertila incepe din cea de a treia seara in care temperatura se mentine deasupra
liniei temperaturii trasate anterior (thermal shoft rule)
Ab inerea de la actul sexual de la nceputul ciclului mentrual pn la nceputul fazei
infertile
Dac unadintretemperaturiscadesubliniatrasadeacoperirentimpuluneim sur ri
de trei zile acesta nsemna ca ovulatia nu a avut loc. Pentru evitarea sarcinii asteptati pina
ce inregistrati trei zeile consecutiv temperaturi peste linia de acoperire, inainte de a
incepe activitatea sexuala
Dupa ce incepe perioada infertila, puteti sa opriti luarea temperaturii pina incepe noul
ciclu menstrual si continuati sa aveti activitate sexuala pina la prima zi a menstrei
urmatoare

METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE

instructiuni pentru metoda Billings
Aspectul mucusului se schimb n cursul zilei, de observat aspectul acestuia n timpul
unei zile de mai multe ori. n fiecare zi inainte de culcare se va determina nivelul maxim
defertilitateimarca ipeungraficcu un punct acest moment
Femeiasevaab inedelaactivitatesexual petimpulunuiciclupentruaobservaziuain
caremucusularefilan amaxim .Nuvaefectuaactivitatesexual ncursulmenstrua iei
Intimpulfazeiuscateamucusuluisepoateaveaactivitatesexual nfiecareadouazi
Imediatceaparesenza iademucusaposseevit contactulsexual
Marca iultimaziincaremucusulestefilantisentindecuunX. Acesta
este
momentul de maxima fertilitate
Dup acestmomentcuplusevaab inedelaactsexualtimpde3zileinopti.Aceste zile
nu sunt sigure
ncepnd din diminea a celei de-a 4-a zile actul sexul este sigur, pn la nceputul
menstrei urmatoare
METODE NATURALE DE CONTRACEPTIE
instruc iunipentrumetodasimptotermal
Dup cesetermin perioadamenstrual pute i aveaactivitatesexual in fiecaresearaa
fiecarei zile in care mucusul este uscat, inainte de ovulatie
Perioadafertil ncepedinmomentulncareaparesenzatia de umiditate vaginala: nu se
vaproducecoitulpn laterminareaperioadeifertile
Ab inereadelaactivitateasexual vaavealocpinalaziuadevirfatemperaturiisis-a
produs schimbarea termica
In cazul in care cele dou reguli nu indica aceeai zi ca terminare a perioadei fertile,
urma intotdeaunaregulacareindic perioadafertil ceamailung

Coitul intrerupt
O metoda traditionala de contraceptie in care barbatul isi retrage penisul din vagin inainte
de a ejacula
Sperma nu intra in vagin si aceasta previne fertilizarea
Coitul intrerupt: beneficii contraceptive
Imediat eficienta
Nuafecteaz al ptarea
Poatefiutilizat nateptareaaltormetode
Nuexist riscurilegatedeutilizareametodei
Este intotdeauna disponibil
Nu este costisitoare
Coitul intrerupt: beneficii non-contraceptive

 Promoveaza implicarea barbatului in planificarea familiala

Poate stringe relatiile de cuplu
Coitul intrerupt: limite
Eficacitatea depinde de dorinta cuplului de a utiliza metoda la fiecare contact sexual
4-19 sarcini la 100 de femei utilizatoare timp de 1 an
Eficacitateapoatefiredus prinramnereaspermatozoizilortimpde24deorepeuretra
dintr-o ejaculare anterioara
Poatediminuapl cereasexuala
Nuprotejeaz mpotriva BTS

Cine poate utiliza coitul intrerupt:

Barbatii/cuplurile
Care vor sa particpe activ la planificarea familiala
Caredinra iunifilozoficesaureligioasenuutilizeaz altemetode
Careaunevoiedeocontraceptieimediat
Care au nevoie de o metoda temporar nateptareaalteimetode
Careaunevoiedeometod deacoperire
Care au acte sexuale mai rar
Coitulintrerupt:cinearenevoiedeconsiliereasuplimentar
Barba ii
Careauejaculareprematur
Au dificultati in retragerea penisului din vagin inainte de ejaculare
Au alte probele de natura fizica sau psihologica care poate afecta retragerea la timp a
penisului
Femeile
Ac rorvrsta,paritateasauproblemedesanatatencaresarcinaestedemarerisk
Femeileacarorpartenernucoopereaz
Cupluri cu probleme de comunicare in relatie
Cupluri in care un partener are mai multi de un partener sexual
Coitulintrerupt:instruc iunipentruclient
S amelioreze comunicarea si sa inlature neintelegerile inainte de actul sexual cuplu
trebuie sa discute intentia de a utiliza metoda
Inainte de actul sexual barabtul trebuie sa urineze si sa-sitearg vrfulpenisuluipentrua
sterge orice spermatozoid care ar putea fi acolo inainte de ejaculare
Cind barbatul simte ca este aproape de ejaculare, trebuie sa-si retraga penisul din vagin si
sa fie sigur ca ejacularea se produce in afara cailor genitale ale femeii ( femeia poate sa
faca si ea o miscare de retragere in acest moment)

Condomul masculin: definitie

Un invelis din cauciuc, vinil sau alte materiale naturale care poate fi tratat cu spermicide
pentru cresterea protectiei
Seplaseaz numaipepenisulnerec ie
Condoamele difera ca si calitate, forma, culoare, lubrificare, grosime, textura si
spermicidele aditionate ( de obicei nonoxynol B)
Tipuri

 Letex ( cauciuc)
Plastic (vinil)
Material natural ( produse de animale)
Condomul masculin:beneficii contraceptive
Imediat eficient
Nuinterfereaz culacta ia
Poatefiutilizat nasteptareauneialtemetode
Nu implica riscuri legate de sanatate
Nu are efecte sistemice
Este imediat disponibil in farmacii si alte locuri din comunitate
Nuimpuneprescrip iemedical
Nu este costisitor pe termen scurt
Condomul masculin:beneficii non-contraceptive
Promoveaza implicarea barbatului in planificarea familiala
Este unica metoda contraceptiva care protejeaza impotriva BTS ( latex si vinil)
Poate prelungi erectia si timpul pina la ejaculare
Poate preveni cancerul cervical
Condomul masculin: limite
Eficienta moderata 3-14 sarcini la 100 de femei utilizatoaretimpde1ansaudac
utilizareaestecorect 94-98 %
Eficienta depinde de dorinta cuplului de a utiliza corect metoda
Este dependenta de utilizator impune motivatia si utilizarea la fiecare act sexual
Poate reduce sensibilitatea penisului facind mentinerea erectiei mai dificila
Depozitatea condoamelor utilizate poate fi o problema
Un anumit numar de condoame trebuie sa fie oricind disponibile la domiciliu
Trebuie procurate inainte de inceperea actului sexual
Reprocurarea trebuie sa fie imediat posibila

Cinearenevoiedesfaturiadi ionalepentruutilizareacondomului
Cuplurilecareaunevoiedemetod foarteeficieint decontracep ie
Cndsarcinareprezint uinriscmajorpentrufemeie
Cnd unul dintre parteneri este alergic la componentzele condomului
Ceicareaunevoiedecontracep iededurat
Ceicaredorescometod cares nuinterferezecuactulsexual
Ceicarenusuntcooperan icuutilizareametodei
Condomul feminin
Mecanismuldeac iune
Prevenireaintr riispermatozoizilornvagin
Prevenireabolilorcutransmiteresexual
Beneficii contraceptive ale condomului feminin
Imediat efecient

 Nuafecteaz lacta ia
Nuinterferreaz cuactulsexual
Poatefiutilizatcametod deacoperire
Nu are efecte sistemice
Nunecesit prescrip iemedical
Esteometod careestecontrolat defemeie
Beneficii non contraceptive ale condomului feminin
Poateprevenibolilecutransmisiesexual
Poate preveni cancerul de col uterin
Eficien aestemoderat :5-21 sarcini la 100 de femei pentru primul an de utilizare.
Efecien adepindedeutilizareacorect conforminstruc iunilor.

Femeile care pot utiliza condomul feminin:

Carenudorescsaunutrebuies utilizezeometod hormonal (femeile
peste 35 de ani)
Femeile care nu doresc utilizarea dispozitivelor intrauterine
Femeilecareal pteaz
Femeilecaredorescprotec iefa deboliletransmisesexual
Femeilecarenutrabuies utilizezecondomulfeminin
Cele pentru care sarcinarepeezint unriscmajor
Celecareaudisabilit iinu-l pot monta
Celecarenudorescs -iating vulva
Celecucistorectocelavansat,stenozevaginalesaumalforma iivaginale
Spermicidele
Defimi ie:compuichimicederegul nonoxinolcareomoar spermatozoizii.
Ac ioneaz prin ruperea tensiunii superficiale care protejaz membrana
spermatozoidului
Tipuri: spume, tablete vaginale, supozitoare vaginale, creme, pelicule care se
dizolv
Care spermicide sunt de utilizat:
spumelesunteficeinteimediatdup introducere
tabletelecaresedizolv isupozitoarelevaginaleincepac iuneade
10-15minutedelainser ie
gelurilecuspermicideseutilizeaz pentrudiafragme

Beneficiile contraceptive ale spermicidelor:

sunt imediat eficiente
nuafecteaz al ptarea
pot fi utilizate ca metode de acoperire
nudetermin riscurisistemice
sunt facil de utilizat
nunecesit prescrip iemedical
amelioreaz lubrifierea

Beneficii non-contracepttive ale spermicidelor

Protejeaz relativfa debolilecutransmiteresexual
Limite:
eficacitate moderat 6-21 de sarcini n rimul an de utilizare, depinde de urm rirea
instruc iunilordeadmnistrare.Impununtimpdeateptarepn laapari iaefectului
eficien numai 2 ore de la aplicare i necesit rezerve de spermicide dac exist mai
multe contacte

Utilitate:
femei care nu pot utiliza contraceptive orale
femeicarenupotsaunuvors utilizezedispozitiveintrauterine
femei care carevors seprotejezefa deblicutransmisiesexual (BTS)
metod deacoperirenatepatareauneimetodemaieficientepentruutilizaredelung
durat
cupluricuactivitatesexual neregulat saurar
Nusuntutilizabiledec tresaunecesit consiliere:
femeilepentrucaresarcinareprezint unriscmajor
carenuvors -iapliceprodusul
care sunt alergice la spermicide

Nusevorutilizadec trecuplurile:
careaunevoiedeometod foartesigur
carenudorescometod cares interfreze cu actul sexual
care nu sunt suficient de compliante cu metoda
Efecte secundare ale spermicidelor:
irita iapenian sauvaginal :seschimb spermicidul
dac senza iadec ldur determinat despermicidcareestenormal nustesuportat se
schimb spermicidul sau metoda
uneletabletevaginalenusedizolv
este important s se respecte condi iile de aplicare nscrise pe prospecte (timp de
ateptare)

DIAFRAGMA
Este un dispozitiv de latex n form de dom care acoper cervixul n timpul contactului
sexual.Impiedic accesulspermatozoizilorlanivelulcervixului.
Beneficii contraceptive:
efectl ste imediat
nuafecteaz lacta ia
nuinterfer cuactulsexual
nudetermin efectesistemice
nuexist efectesecundarelegatedemetod

Beneficii non-contraceptive
protejeaz impotrivaBTS
Limite ale metodei:
Eficien limitat 6-20 sarcini la 100 femei n primul an de utlizare
Eficien adepindedeutilizatoareimotiva iaacesteia
Poatefiasociat cuapari iadeinfec iiurinare
Trebuiel sat peloc6orede la utilizare
Necesit gelspermicidpentruunnouactsexual
Poatefiutilizat de:
Femeicarenudorescutilizareaalteimetodebarier
Lacelecareal pteaz
Dorescprotec iafa deBTSipartenerulnudoretes utilizezeprazervativ
Cupluri care nevoiedeometodedeacoperiresausuntindeciseasupraalteimetode
Femeicareaumaimul iparteneri
Precau ii:
Femeicuistoricdeszndromdeoctoxic
Alergie la cauciuc sau spermicide
Infec iiurinarerepetate
Prolaps uterin
Stenoze vaginale
Anomalii anatomice genitale
Situa iicareimpunconsiliere
Femeilacaresarcinareprezint unriscmajor
Femeicudisabilit icarenupermitinser iacorect
Cupluricareuanevoiedeometod denalt eficien
Cupluri care nu doresc metode legate de actul sexual
Cupluricarenun elegutilizareacorect

Managementul efectelor secundare

Pentrusindromuldeoctoxicdeexaminat:febra,erup iacutanat ,v rs turi,diarree,
conjunctivit ,astenie,hipotensiune,oc.Dac suntsemnefemeiavafirehidratat iva
primiantibioticeiantitermice
Pentruinfec iileurinare:femeiavaficonmsiliat s urinezeimediatdup actulsexual,va
primiantibioticeprofilacticsaudac apareinfec ia
Sevaaveanvederecaplicareacontracep ieideurgen dac :femeiaaavutcontacte
dup 6oreinuaaplicatunnoustratdespermicid,dac nuafostcorectinserat
diafragma,dac nuafostl sat 6oredup contact
Metode hormonale
Contraceptive combinate injectabile:
Cyclofem: 5 mg estradiol cypionati25mgacetatdemedroxiprogesterondepot
injectatodat pelun
Mesygina: 50mg.noretindroneenanthati5mgestardiolvalerateinjectati.m.o
dat pelun

Efecte: inhibi iaovula iei,reducereatransportuluiovululuiprintrompe,modific

endometrulf cndu-limpropriupentruimplanta ie,ngroa mucusulcervicalimpiedicnd
trecerea spermatozoizilor

Beneficii contraceptive:
Eficien mare0,1-0,4 sarcini la 100 de utilizatoare n primul an de utilizare
Imediateficient
Nunecesit examinarepelvin pretratament
Arepu inefectesecunadre
Poatefiadministrat depersonalf r antrenamentspecial

Beneficii non-contraceptive
Reducereaflucxuluimenstrual,adismenoreiiianemiei
Protec iefa decanceruldeendometruicelovarian
Reducereainciden eiboliipolichisticeovarieneiamastozeifibrochistice
Previnesarcinaectopic iboalapelvic inflamatorie

Limit

rideutilizareacontraceptivelorcombinateinjectabile
Grea ,v rs turi,tensiunemamar ,micisnger rigenitale,
Eficacitateapoatefidiminut eanumitemedicamenteluatedeutilizatoare
Poatedeterminarevenireatardiv afertilit ii
Nuprozejeaz fa deBTS
Potdeterminairegularit imenstruale
Depinde de complian aclientei

CONTRACEPTIVELE ORALE COMBINATE

Tipuri
Monofazice: 21pilulecarecon inocombina ieunic deestrogenidesintez
ethinilestradiolndiferiteconcentra iiiunprogestativdegenera ia2sau3
Bifazice:21depilulecarecon in2combina iideestrogeniiprogestativn
diferitecombina ii(10/11)
Trifazice: 21depilulecudiferitecombina iintreestrogeniiprogestative
Moduldeac iune:inhibi iaovula iei,reducereatransportuluiovululuiprintrompe,
modific endometrulf cndu-limpropriupentruimplanta ie,ngroa mucusulcervical
impiedicnd trecerea spermatozoizilor
Beneficii contraceptive:
Eficien mare(0.5+5sarcinila100deutilizatoarenprimulandeutilizare
Eficien iimediat dac seinceppin laziuaa7-a a ciclului
Nunecesit examinarepelvin naintedeadministrare
Nuinterfereaz cuactulsexual
Aupu ineefectesecundare
Potfintrerupteladorin aclientei

Instruireasepoatefacedec trepersonalcutrainingminim

Beneficii non-contraceptive:
Reducerea flucxului menstrual, a dismenoreiiianemiei
Protec iefa decanceruldeendometruicelovarian
Reducereainciden eiboliipolichisticeovarieneiamastozeifibrochistice
Previnesarcinaectopic iboalapelvic inflamatorie
Reducerea fluxului mentrual reduce riscul sau amelioreaz anemiadat depolimenoree
Reduc riscul de cancer ovarian cu 40-80%efectulncepedup primulandeutilizarei
persist 10-15anidup terminareaadministr rii.Reducrisculdecancerendometrial
Risculdecancermamarnupoatefiluatnconsidera iedectlafemeilefoartetinerela
careprobabilaccleareaz unprocesdejanceput.Asigur protec iempotrivacancerului
desnnperioadapostmenopauzal .
Limitealeutiliz riiCOC:

Depind demotiva iautilizatoarei

Potaparegre uri,v rs turi,tensiunemamar ,cefaleeimicismger ri
intermenstruale
Eficacitatea poate interfere cu alte medicamente pe care le ia utilizatoarea
Potprelungiintervalulpn lareluareafertilit ii
Efectele secundare severe sunt rare
Potfiprocuratef r probleme
Nuportejeaz fa deBTS

Cine poate lua COC:

Femeilavrstareproductiv OMSrecomad pn la35deani
Femeicareal pteaz ,dup 6lunideal ptare
Femeiinpostpartumcarenual pteaz
Femei n postabortum, imediat sau in primele 7 zile
Cu anemie
Cudismenoreesever
Cu cicluri neregulate
Cuistoricdesarcin ectopic
Careimpuncontracep iedeurgent
Aunevoiedeconsiliereaeteant femeilecarenusuntsigurec vorluat
regulat contraceptivul
Nu vor COC :
Peste35deani,fum toare
Care au diabet de peste 20 de ani
Careaumigren
Care au HTA (180/110)
Care au avut cancer de sn
Careauperspectivadechirurgiemajor carevaimpunestatlapatprelungit

Femeilelacareseimpunprecau iisuplimentare :
Lacarenuserecomad COCcuexcep iacazurilorncarefemeianudoretealt metod :
La3s pt mnipostpartumchiardac nual pteaz
Careausnger rivaginaleinexplicabile
Au HTA (peste 110/100 si sub 180/110)
Care au avut istoric de cancer de sn
Aulitiaz biliar simptomatic
Careiaumedica iepentruepilepsie : fenitoina sau barbiturice) sau tratament pentru TBC
(rifampicina)

Nuexist restric ii :
Vrst (totuivrstade35deanitrebuie avut nvedere)
Diabetulnecomplicatdemaipu inde20deani
Cancere genitale : cervical, endometrial sau ovarian)
Hipertensiune sub 160/100
Icterlegatdesarcin
Boalatrofoblastic bening saumalign

Cnd se ncep COC:

noricemomentdac femeia estesigur c nuestegravid
In primele 7 zile ale ciclului menstrual
Lafemeilepostpartum:la3s pt mnidac nual pteaz ,dup 6lunidac al pteaz
Postabortum : imediat sau n primele 7 zile de la avort

Efecte secundare comune:

Amenoree
Creterea tensiunii arteriale
Grea ,v rs turi,ame eal ,
Micisnger riintermnstruale
Mastalgie
Durerimamaremaialesintimpulexerci iuluifizic
Depresie(sauschimb ridedispozi ieireducerealibido-ului)
Instruc iunipentrucliente:
Lua icteopilul nfoecarezi,depreferatinavelasimomentalzilei

Lua icomprimatelencepnddinunadinprimel7zilealeciclcului,depreferatdin
prima zi
Cndpachetulare28depiluleincpe iurm torulblisterimediat

Dac pachetulare21detableteface iopauz de7zile

Dac a ivomitatn30minutedelapilul lua ionou pilul
Dac atiuitats luatiopilul ,luati-oimediatcev amintiti,chiardacpaceasta
mseamn spluati2pilulenaceeaizi
Dac a iiutat2saumaimultepilulelua i cte2piluileinfiecarezipn cndv
inscrie idinnounprogramuldeadministrare.Utilizatiometodedeacoperiren
cele6zilecareurmeaz uit rii
Dac nuavetisngerarelaterminareapiluleloratunciverifica ioeventual sarcin

Semne dealarm :
Contacta imediaculdac avetiunadintreurm toareleprobleme:
Durereputernic npieptsidispnee
Cefaleesever itulbur ridevedere
Absen asinger riimenstrualesauaspoturilorlaterminareapilulelorpoatefi
semnul unei sarcini
IMPLANTELE
Reprezint 6 capsule fine i sub iri care con in levonorgestrel care se inser
subcutanat la nivleul antebra ului. Rta de absorb ie depinde de permeabilitatea
tuburiloridecanctitateadesteroidpecareocon in.
Efecte: suprimarea ovula iei, modificarea mucoasei uterine, reducerea motilit ii
tubare,ingroareamucusuluicervical.
Norplant: beneficii conraceptive:
Eficacitate 0,05-1 sarcini la 100 utilizatoare in priml an
Eficacitateaseinstaleaz imediat
Metodaofer protec iedepn la5ani
Nunecesiat examinarepelvin naintedeimplantare
Nuinterfereaz cucactulsexual
Nuafecteaz al ptarea
Revenireafertilit iisteimediat
Aupu ineefectesecundare
Clientanutrebuies vin laclinic dectdac aparefectesecundare
Nucon ineestrogeni
Inser iasepoateefectuadec trepersonalcucalificareadecvat
Beneficii non-contracpetive:
Scadrisculdesarcin ectopic
Reducfluxulmesntrualidismenoreea
Are impact pe anemie
Protejeaz impotrivacanceruluideendometru
Scadeboalabenign asnului
Protejeaz mpotrivaboliipelvineinflamatorii

Limite:
Poate determina anomalii ale fluxului mentrual
Necesit unpersonalanrenatpentruinser ie
Femeiatrebuies revin lacentrupentrureinser iaunuinounorplat
Femeianuoates scoat implantulcnddorete
Efectul poate interfera cu medicaii pe care le ia clienta
Cost-eficie dependent detimpuldeutilizare
Nuportejeaz mpotrivaBTS
Caresuntutilizatoarelepoten iale:
oriicevrst reproductiv inclusivnuliparele
pentrucinedoresteometod foarteeficient petermenlung
femeileinpostpartumcareal pteaz la6s pt mnipostpartum
femeiinpostpartumcarenual pteaz
femei care sunt in post abortum
celecarenudorescsterilizareadefinitiv
cu istoricdesarcin ectopic
femeicuhipertensiune,siclemiesauproblemedecoagulare(nucon inestrogeni)
cele cu dismenoree
fum toare
carenudorescs iaestrogeni
Nu se vor utiliza:
cndsessupecteaz osarcin
femei cu antecedente de cancer de sn
femeicusnger riinexplicabile
Nuserecomand (cuexcep iasitua iilorncarefemeianudoretealt metod :
femei cu icter chiar asimptomatic
cuboalaischemic
careauavutcancerdesnsauneoplaziehepatic
femeile care iau droguri pentru epilepsie ( fenitoin) sau TBC ( rifampicina)

Situa iicarenumaiimpunprecau iisuplimentare

Potfiutilizareinsigurant lafemeicudiabetnecomplicat
Careauhepatitaasimptomatic
Cu tensiune sub 180/110
Au avut istoric de eclampsie
Suntfum toare
Vorfisupuseuneiinterventiicareimplic statlapat
Au boli valvulare
Au avut tromboflebite sau au probleme de coagulare
Inserarea se face cnd :

norciemomentcucondi iacafemeias nufiegravid

La6lunidac al pteaz iesteamenoreic
La6s pt mnidac al pteaz darnufolosescal ptareacametod contraceptiv
Dac nual pteaz imediatsauinprimele6s pt mni
Postoabortum: imediat sau in primele 7 zile

PROGESTATIVE INJECTABILE
Depo-Provera 150 mg medroxiprogesteron acetat administrat i.m. la 3 luni
Noristerat 200 mg norethindron enantat i.m. la 2 luni
Mecanismele de ac iune: inhibi ia ovula iei, reducerea transportului ovulului prin trompe,
modific endometrul f cndu-l impropriu pentru implanta ie, ngroa mucusul cervical
impiedicnd trecerea spermatozoizilor
Eficien :
0.3 sarcini la 100 de utilizatoare timp de 1 an
eficien aimediat dac seadministreaz nprimele7zilealeciclului
metod intermediar careasigur contracep iepentru2-3 luni
nuinterfereaz cuactul sexual
nuafecteaz lacta ia
nucon ineestrogeni
poate fi administrat de personal cu training minim
Beneficii non-contraceptive :
reducerea riscului de sarcini ectopice
reducereafluxuluimenstrualiadismenoreii
amenlioraz anemia
protejeaz fa decancerulandometrial
scadeboalabenign asnului
scadefrecvenacrizelorhemoliticeinsiclemie
proejeaz fa deboalapelvin inflamatorie

Cine sunt femeile care pot lua progstative injectabile:

dorescometod sigur ireversibil
sunt in postpartum sau postabortum
suntfum toare
nusuntinteresatedeeventualelesnger rineregulatesauamenoree
careaudismenoreesausnger risevere
careiaudroguripentruepilepsiesautuberculoz
prefer s nuiaestrogenisis nuiaiopilul ritmic
prefer ometod cares nuinterferezecuactulsexual

Nu se vor administra:
la femeile gravide
la femeile suspecte de cancer
la femeile care au avut cancer de sn

Nu sunt recomandate :
cuboalaischemic
care au avut cancer de sn sau neoplazie hepatic
ictersimptomaticsauciroz
HTA peste 180/110
Diabet cu durata peste 20 de ani
Femei care au avut accident vascular cerebral
Femei cu tumori benigne sau maligne hepatice
Cndserecomand imjectarea :
Injec iaini ial inprimele7zilealecicluluisauoricndincursulcicluluidac femeianu
estegravid
Postpartum. Imediat dac nu al pteaz sau la 6 luni dac al pteaz ca metod
contraceptiv
Postabortum : imediat sau in primele 7 zile
Reinjectarea : DPMA pin la 4 s pt mni mai devreme sau mai trziu, NET_EN mai
devremesaumaitrziucu2s pt mni
PILULA NUMAI PROGESTATIV

Efectele : inhibi ia ovula iei, reducerea transportului ovulului prin trompe, modific
endometrul f cndu-l impropriu pentru implanta ie, ngroa mucusul cervical impiedicnd
trecerea spermatozoizilor
Beneficii contraceptive :
efciein : 0.05-5 sarcini la 100 utilizatoare timp de 1 an
eficien imediat sub24deore
nunecesit examinarepelvin preadmiistrare
nuinterfereaz cuactulsexual
nuafecteaz lacta ia
fertilitatea reapare imediat ce se intrerupe administrarea

Beneficii noncontraceptive :similarecontraceptivelorcucon inutdeprogestativ

Limite :
pot determina anomalii menstruale
potaparecreterisausc deringreutate
femeiatrebuies fiemotivat
pilulatrebuieluat nfiecarezilaaceeior
eficien apoatefidiminuat deanumitemedicamentepecareleiaclienta

Cine poate lua POP (progestative-only pill):

oricefemeielavrstareproductiv
orice paritate
vreaometod sigur decontracep ie
estela6s pt mnipostpartumiarenevoiedecontracep ie
este postobortum

tensiunea sub 180/10

suntfum toare
nu doresc estrogeni
doresc numai porgestative dar nu sub alte forme de administrare
Instruc iunipentruadministrare:
lua i pilulalaaceeior dinzidinprimaziaciclului
dac lua ipilulamaitrziu,darnudup ziua7,atinciiutiliyzatiometod deacoperire
pentruurm toarele48deore
lua itoatepiluledinblistersiincepetiimediatcel laltblister
dac ati vomitat la 30 minute de la pilul luati alta si utilizati o metod de acoperire
pentru 48 de ore
dac atiuitats luatipilulalaaceeasior luati-ocindv amintitisifolositiometod de
acoperirepentruurm toarele48deore
proceda ilafeldac ati uitats luatipilulaozi
dac mentruatianuapareverifica ioeventual sarcin
DISPOZITIVE INTRAUTERINE
Utilizarea dipozitivelor intrauterine n lume

Mecanismdeac iune:
interfereaz cucapcitateaspermatozoizilordeatreceprincavitatea uterin
interfereaz cucapacitateaouluideaseimplanta
schimb mucoasaendometrial
celemedicatecuprogestativcontribuielangroareamucusuluicervical

Beneficii contraceptive:
eficient crescut 0.6-0.8 sarcini la 100 de utilizatoare timp de 1 an
imediat eficient
metod petermenlung:pnla10anipentrudispozitivelecucupru
nuinterfereaz cuactulsexual
fertilitateaserestaureaz imediatdup extragereadispozitivului
nuafecteaz lacta ia
este cost eficient
arepu ineefectesecundare
poate fi inserat de un paramedic cu training
nu este costisitor (cel cu cupru)

Beneficii non-contraceptive :
reducerea dismenoreii pt cele medicate cu progesteron
reducerea fluxului menstrual pt. Cele medicate cu progesteron

Limite :
necestit examinarepelvin naintedeinser ie
necesit unspecialistpentruinser ie
femeiatrebuies apelezelaspecialistoridecteoriarecrampeimportantesausinger ri
carepotaveasemnifica iauneiexpulziiadispozitivului
creterfluxulmenstrual(cuexcep iacelormedicate)
poate fi expulzat
poateporduce(1/1000)perfora ieuterin
poatecreterisculdeboal pelvin inflamatorie

Caresuntutilizatoarelepoten ialepentruDIU :
femeilavrstareproductiv caredorescometod sigur pe termen lung
intimpulal pt rii
postabortum
caresuntlariscsc zutdeBTS
carenupotsaunuvors iapilula
aunevoiedecontracep iedeurgen

Situa

iincarenuseutilizeaz DIU :
sarcin
sngerarevaginal inexplicabil
boal pelvic inflamatorierecent
ausecre iiuterinepurulente
audistorsiunialecavit iiuterine
auboal trofoblastic malign
TBC uterin cunoscut
Au avut cancer genital
Auinfec iivaginaleacute

Inserarea :
In orice moment din primele 7 zile de ciclu
In postpartumimediatdup delivraresauinprimele4-6spt mnisaula6lunilafemeile
careauutilizatal ptareacametod contraceptiv
Inprimele7zielpostobortumdac nuexist elementedeinfec ielocal

Efecte secundare:
Cretereafluxuluimentrual
cicluri neregulate

crampe intermenstruale
leucoree
amenoree pentru cele medicate cu progestativ

pierderea firului de ancorare

cresterea frecventei infectiilor genitale
perforatii uterine (rare)
expulziespontan
sarcin ectopic
avort spontan
partenerulpoatesim ifiruldeancorare
nuprotejeaz fa deBTS

Indica iideextragere:
clientaodorete
la terminarea limitei de utilizare
la 10 ani pentru DIU cu cupru
dac apareuncomportamentsexullarisccareimpuneaplicarea prezervativului
tratamentpentruBTSsauinfec iepelvin
menopauza

STERILIZAREAVOLUNTAR
vasectomiapentrub rba i
ligaturatubar laparoscopic sauprinminilaparotomie
Utilizareasteriliz riivoluntarenlume

Sterlizareamasculin :metodano sclapelsauceacuincizieculigaturaisec iuneasau

ocluzia deferentelor fapt care nu mai permite trecerea spermatozoizilor
Sterilizarea feminin : minilaparotomie (postpartum sau la un anumit interval) sau
laparoscopie, in afara sarcinii anterioare. Metode: sec iune i ligatur , clipuri metalice,
electrocauterizare

Beneficii:
eficient
permanent
niinterfereaz cuactivitateasexual
metod simpl practicabil cuanestezielocal
f r efectesecundaresausistemice
numodific func iasexual
metod eficient pentrucuplurilecarenumiadoresccopiisausarcinareprezint unrisc
vital pentru femeie.
Limite:

metod definitiv pecaresubiectulopoateregretaulterior

riscdecomplicatiidac seutilizeaz anesteziageneral
disconfort pe termen scurt
necesita un practician antrenat
nuportejeaz fa deBTS
OCLUZIATUBAR
Utilizarea ocluziei tubare n lume

Postpartum : prin minilaparotomie

Launintervaldup parturi ie:laparoscopicsauminilaparotmie
Problemecaresediscut cuclienta:
esteometod definitiv augreureversibil
nu se vor exercita presiuni pentru acceptarea metodei
pacientavasemnaunconsim mntinformat
nu este necesar acorsul partenerului
Metodedeocluzietubar

Cinebeneficiaz deocluzietubar :
femei peste 22 si sub 45 de ani
celecaredorescometod foarteeficient
celecareauriscmarelegatdesarcin
post partum sau postabortum
femeicareal pteaz
celecareconsider c dimnesiuneafamilieiafostatins
celecaren elegmetodaiconsimtpentruprocedur .

Utilizarea vasectomiei n lume

Sepractic prininciziescrotal (1-2),subanestezielocal iasepsiecorect .Sepractic
ligatur ,cauteruzaresaucombina iadintrecele2metode.
Metodanoscalpel,f r bisturiu. Afost dezvoltat n China1988.Nunecesit dect
inserarea f r incizie a unei pense care exteriorizeaz deferentul care se ligatureaz sau se
cauterizeaz .Nuestenecesar sutura.
Problemele clientului:
trebuies n eleag caracterulireversibilsaufoarte greu reversibil al metodei
metodaestepermanent
nu se vor exercita presiuni pentru acceptarea metodei
estenecesarconsim mmntulinformatalclientului
nu este necesar acordul partenerei
CONTRACEP IADEURGEN

Apar aproximativ 1,7 milioane de sarcini nedorite in USA in fiecare an

1,9 milioane dintre sarcinile nedorite sunt deetrminate de absenta utiliz rii metodelor
contraceptive
1,6milioanedeavorturisuntefectuateanualpentruconcenp iinedorite
Denumiri: pilula de a doua zi, contracep iapostcoital ,contracep iasecunadr .
Posibilit idecontracep iedeurgen :
Contraceptive orale combinate:
Doze mici 30-35 microg. etinilestradiol sau 150 microg levonorgestrel
Doze mari 50 microg. etiniestradiol sau 250 microg levonorgestrel
Contraceptivenumaiporgestativ
750 microg. Levonorgestrel ( de preferat)
30 microg Levonorgestrel
37,5 microg levonorgestrel
75 microg levonorgestrel
Dispozitive intrauterine
Tcu 380 A, Multiload 375, Nova T

Efecte
Altereaz endometrul
Arputeablocaovula ia
Arputeaalteramotilitateatubar
Nu dau efecte secundare pe termen lung
Grea aiv rs turilesuntsingureleefectesecundareimputabileproduselor care
con inestrogeni

Consiliere
v asigura ic femeianudoretesarcina
explica imoduldeutilizare
metodelehormonalesunteficientenumaidac seaplic pn lacelmult72deore
de la actul sexual
DIUesteeficientnumaidac seinser pn la5ziledelaactulsexual
nu este o metod deutilizatinmodregulat(celmultde2oripean)
dup COCsauPOPpotaparegre uriiv rs turi,iardup DIUcrampe
protec iaesteretroactiv nuprospectiv (cuexcep iaDIU)
nuofer protec iefa deBTS
oferi iclienteipentruviitorconsiliere pentru alte metode

Rata de insucces estedenumai2%dac metodaestecorectutilizat

DIUd contracep iededurat

Instruc iunipentrudiferitemetode:
COC:
Timpul 1. 4 pilule cu 30-35microg.EE2luatelaintrvaldemaxim72deoredup actul
sexual.
Timpul 2 se iau alte 4 pilule la interval de 12 ore de la primele.
Total 8 tablete
Timpul 3: dac menstrua ia nu apare la 3 s pt mni femeia va fi consultat pentru o
eventual sarcin
Alterantive:
Seiau2tabletedecontraceptivecuconcentra iemaredeEE250microglainterval
de maxim 72 de ore de la actul sexual. Semaiiaualte2tabletedeacelaitipla12
oredup primele.Intotal4tablete
POP:
1.
Seiaotablet de750microglevoneorgestrellamaxim72deoredelaactulsexual
Seiaoalt tablet de750microg.levonorgestrella12oredup prima
dac menstrua ia nu apare la 3 s pt mni femeia va fi consultat pentru o eventual
sarcin
2.
Se iau 20 tablete de 30 mcriog., 37,5 microg. sau 75 mcirog norgestrel in primele
72 de ore de la actul sexual
Seiaualte20detabletedeacelaitippeste12oreinterval
Total 40 tablete
dac menstrua ianuaparela3s pt mnifemeiavaficonsultat pentruoeventual
sarcin

Dispozitivul intrauterin :
previne fertilizarea prin ascensiunea spermatozoizilor si implantarea ovulului fertilizat
Eficien abun .Ratadeeecestedesub1%
Nu se vor insera la femeile care sunt la risc de BTS

Timpul1.Dispozitivulseinser lamaipu inde5ziledelaactulsexualneprotejat

dac menstrua ia nu apare la 3 s pt mni femeia va fi consultat pentru o eventual
sarcin