Sunteți pe pagina 1din 63

HORMONII SI COMPORTAMENTUL

SEXUAL
VOICHITA MOGOS

COMPORTEMENTUL

Comportamentul este un ansamblu de


raspunsuri complexe ale corpului la stimuli
interni si externi, de reactii motivate si
organizate prin reflexe innascute sau cistigate
care permit subiectului integrarea in conditiile
de mediu
Scripcaru 1985

FUNCTIILE COMPORTAMENTULUI
SEXUAL
reproducerea functie biologica
definirea masculinitatii si feminitatii
dezvoltarea si mentinerea respectului de sine
exercitarea capacitatii si fortei de dominatie
sursa de placere
reducetea tensiunilor
exprimarea ostilitatii
exprimarea unui comprtament de risc ca sursa de
excitatie
cistigul material

COMPORTAMENTUL
Dezvoltarea comportamentului sexual:

elemente biologice: cromozomi, hormoni


factori educationali
scenarii sexuale sociale
achizitii culturale
factori etici si morali
conditii social -istorice

COMPORTAMENTUL SEXUAL
STADII DE DEZVOLTARE ALE COMPORTAMENTULUI
SEXUAL:
stadiul prenatal
copilaria
adolescenta si inceputul vietii adulte
parentalitate
imbatrinire

HORMONII NE DETERMINA DESTINUL ?


Hipofiza

Gonade

Thyroid
a

AVP /
oxitocina

Devoltare
intelectuala

Memorie

Hormoni sexuali
GH, factori de
crestere

Fenotip
Atitudine parentala
Identitate de gen si de
rol sexael

Cresterea si
formarea
tumorilor

Stabilitatea
afectiva

Orientarea sexuala
Agresivitate
Statut social
Evenimente cardivasculare
Imbatrinire
Speranta de viata
Vermuelen 1994

PREZENTARE

dimorfismul sexual: structuri si functii sexual dimorfice


dezvoltarea prenatala a dimorfismului sexual rolul
organizational al androgenilor ipoteza aromatazei
Copilaria: dovezi ale efectelor organizationale prenatale ale
hormonilor
Pubertatea: efectele activationale ale androgenilor: identitatea
de gen, de rol sexual, orientarea sexuala
Comportamentul sexual al barbatului adult
Comportamentul sexual al femeii adulte
Comportamentul sexual la virstnici
Androgenii si parafiliile

DIMORFISMUL SEXUAL
STRUCTURLE SEXUAL
DIMORFICE

FUNCTIILE SEXUAL
DIMORFICE
secretia de Gn-RH

Cromozomii

identitatea de gen

Goandele

jocurile si preferintele
pentru jucarii

Organele genitale interne si


externe
SNC- structurile din
hipotalamus implicate in
secretia de Gn-RH
SNC structurile implicate in
comportamentul sexual

rolul sexual
preferintele sexuale
agresivitatea
congnitia si functiile
intelectuale
anumite abilitati visuospatiale si intelectuale

EFECTELE HORMONILOR ASUPRA


COMPORTAMENTULUI SEXUAL
ORGANISATIONALE : efecte persistente care se exercita intr-o
perioada critica
ACTIVATIONALE: efecte reversibile care necesita prezenta
permanenta a steroidului pentru a se manifesta
PERIOADA CRITICA: perioada bine definita din viata prenatala
in care anumit hormoni, actionind asupra anumitor structuri
organzeaza un anumit comportament
La om perioada critica de organizare a comportamentului
sexual este in perioada prenatanalA, cind nivelul hormonilor
este foarte ridicat si SNC este cel mai sensibil la actiunile
steroizilor. In acesta periada are loc diviziunea neurolblastilor
si formarea conexiunilor sinaptice
.

ONTOGENIA COMPRTAMENTULUI SEXUAL


XX/XY
GONADE FETALE- HORMONI
FENOTIP

Efecte organisationale pe creier

LUNILE III-IV

Sex neuro-hormonal: VI-IX

Efecte
organisationale
hipopotalamice
sex neurocomportemental IVVI

Atitudine
parentala

Pubertate rol activator

Sex civil
Imagine corporala

Copilarie
Identitate de gen

Caractere
sexuale
secundare

erotizare pubertara

Role de
gen
Preferinte
sexuale

Adult

fenotip

SEX FENOTIPIC LUNILE III-IV

Y.S.Zhu et al:. Natural potent androgens:lesson from human genetic models. Bailliere.s
Clinical Endocrinology and Metabolism.1998.v.12.nr.1p. 85

ROLE ORGANISATIONAL AL
ANDROGEILOR: Scretia de GnRH IV-VI
Centre tonic

Testosteronul
inhiba centrul
ciclic
hipotalamic

Centre tonic

Centre ciclic

Absenta
testosteronului

Centru tonic
centru ciclic

ROLE ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR


SEX NEURO-COMPORTEMENTAL IV-VI

ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR


SEX NEURO-COMPORTEMENTAL IV-VI
Structuri ale SNC implicate in comprtamentul sexual
APOM: stimuleaza comportamentul sexual fara a afecta secretia de GnRH
NVM et NPV : stimuleaza comportamentul sexual
corpii mamilari
sistemul limbic intervine in geneza
amigdala: nucleul latero-bazal faciliteaza si cel cortico-medial inhiba
comportamentul sexual
cortex fronto-temporal :
lobectomia bilaterala temporala: sindromul Kluver-Bucy
lobectomia frontala inhibitia comportamentului sexual normal si
patologic
bulbes olfactivi
hypothalamus

amigdala

stria terminalis

ROLE ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR


SEX NEURO-COMPORTEMENTAL IV-VI
Structuri sexual dimorfice SNC:
APOM nucelul sexual dimorfic
Nucleul medial al amigdalei
Nucleul hipotalamic ventro-medial
Nucleul arcuat
Cortex cerebral
Maduva spinarii:
nucleul bulbo-cavernos la masculin

ROLE ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR


SEX NEURO-COMPORTEMENTAL IV-VI
5 rductaza

TESTOSTERON

DHT

MASCULINIZARE
A
CREIERULUI

Cyp 19 ARO

ESTRADIOL

DEFEMINIZAREA
CEIERULUI

ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR


IPOTEZA AROMATAZEI
Martor

Masculi
tratati cu
inhibitori ai
receptorului
de androgeni
Cyproteron
Flutamida

Masculi tratati
cu inhibitori ai
aromatazei
Cyp 19 ARO

Femele tratate
cu androgeni in
perioada pre
sau perinatala

Testosteron

Masculinizar
e
monta

Absenta
masculinzarii
Absenta montei

Masculinizare
Prezenta montei

Masculinizare
Prezenta montei

Defeminizare
Absenta
lordozei

Defeminizare
Absenta

Absenta
defeminizarii
Prezenta montei

Defeminizarea nu
are loc daca se
adauga inhibitori
ai aromatazei

lordozei

Tratamentul cu
inhibitori ai receptorilor
de estrogeni MER 45
anuleaza defeminizare

Monta = comportement specific masculin la animalul de experienta


Lordoza = comportement caraceteristic al femelei

AROMATAZA DATE RECENTE

Les proteinele - SRC sunt mediatori ai efectelor


steroizilor asupra transcriptiei genelor specifice
mediate de catre receptorii nucleari ai steroizilor
Facultatea creierului de a exprima SRC si reglarea
locala a acestora reprezinta mecanismul fin de
ajustare prin care hormonii pot controla
sensiblitatea creierului la efectul organizational al
hormonilor

Type de SRC

Caractristiques et distribution dans le cerveau

SRC-1a

SRC-1a est mediateur pour le rcepteur des andrognes. AR. Des niveaux importants
de m ARN pour SRC-1a sont exprims dans l hippocampus, le noyau amigdalien, le
NA, le NPV,le NVM d hypothalamus, et l hypophyse, qui sont des cibles pour les
hormones strodes.

SRC-1e

SRC-1e est pariculirement mdiateur pour le rcepteur des oestrognes. Le mARN


pour SRC-1e se trouve dans le noyau acumbens, lamigdale basale, dans les noyaux
talamiques et dans lhypophyse. Son expression est module par les oestrogenes dans
lhypophyse ( rgulation basse).

SRC-2

SRC-2 est homoloque avec SRC-1 et peut compenser le dficit de SRC-1. Le stress
rduit le SRC-1 dans lhypotalamus et le cortex frontal du mle et augmente le SRC-1
dans l hippocampus de la femelle.

ROLUL ORGANISATIONAL AL
ANDROGENILOR IPOTEZA AROMATAZEI

ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR


IPOTEZA AROMATAZEI noi probe

ROLUL ORGANISATIONAL AL ANDROGENILOR


IPOTEZA AROMATAZEI lectii din clinica umana
Un homme avec mutation inactivatrice de la cyp 19 aro a
t trait avec de la testosterone 250 mg. tous les 10
jours sans rsultats. Lassociation de la E2 TTS a t
suivie par:
- laugmentation du libido
- laugmentation de la frquence des actes sexuels
- laugmentation de la frquence de la masturbation et de
fantaisies rotiques
Caroni C.et.al. J.Endocrinol(Oxf) 1999,v. 5, no .4.
Laromatase est prsente dans les vesicules
prsynaptiques. Les oestrogenes produites dans les
vasicules prsynaptiques produisent une rgulation nongnomique de la physiologie neuronale dune manire
similaire aux neuropeptides et aux neurotransmeteurs.
Balthazart J.et al. J.Neuroendocrinology.2001, v.13, nr.
1.p.63
Faustini-Faustini Marco: Cyp 19 ARO deficiency in man. Chromosome.
15q21.1.Eur.J. Endocrinol, 1999, 140, 111-129

Copilaria identitatea de gen

Identitatea de gen: sentimentul subiectului ca apartine


sexului masculin sau feminin

Dezvoltarea identitatii de gen este un proces cognitiv

Identitatea de gen se dezvolta in sensul aparentei fizice si a


atitudinii parentale

Identitatea de gen este mai putin dependenta de expunerea


prenatala la hormoni si mai mult dependenta de fenotip

Inversarea identitatii de gen se poate dezvolta in diferite


forme de intersexualitate:

Hiperplazia congenitala a suprarenalei

Deficitul de 5reductaza, 17 hidroxisteroid dehidrogenaza si


la transsexuali

Copilaria comportamentul sexual


Comportement auto-explorator intareste
identitatea de gen
Comportement de auto-stimulare nu este
determinat de hormoni si nu se asociaza cu
preferintele sexuale manifestate mai tirziu
Jocurile sunt expresia identitatii de gen si pot
anticipa rolul sexual. Jocurile sunt dependente de
expunerea prenatala la hormoni si nu sunt influentate
de expunerea la hormoni in timpul copilariei.
Unumite comportamente de travestire pot fi
observate inca din copilarie

Copilaria jocurile la baieti si fetele expuse


prenatal la androgeni
Comportament auto-declarat
interes mai mare pentru jocurile de tip masculin
baietii sunt preferati ca parteneri de joc
preferinta pentru jucarii: armele si vehiculele, jocurile cu
consum mare de energie sunt preferate papusilor : in jocul dea mama si de-a tata prefera uneori rolul tatalui
fetele nu au grija de fratii mai mici si nu manifesta interese
de tip matern pentru copiii mai mici
interesul pentru jocuri masculine si auto-definirea ca
baietoase este mai importanta la fetele cu CAH cu pierdere
de sare si expunere prenatala masivala androgeni si nu sunt in
relatie cu gradul de virilizare fenotipica observat la nastere.

ROLUL DE GEN LECTII DIN PATOLOGIA


UMANA
Rolul de gen reprezinta toate actiunile/activitatile prin care
subiectul isi demonstreaza apartenenta la genul feminin
sau masculin: atitudini, vestimentatie, preferinta pentru
anumite profesiuni sau sporturi

Expunerea prenatala la androgeni aromatizabili este


esentiala pentru exprimarea comportamentului legat de
rolul de gen.

Rolul de gen lectii din patologie


Sex
genetic

Expunere prenatala la hormoni

Rol de gen - comportament

XX

Androgeni -CAH

Uneori masculin

XX

Progestative derivate din


androgeni

Role masculin

XX

Progestative derivate de
pregnan

Role feminin normal

XX

Expunere la DES

Uneori rol masculin si preferinte


homo sau bisexuale

XY

Insensibilitate la androgeni

Role feminin normal

XY

Sindroame de insensibilitate
partiala la androgeni

Inversarea idnetitatii de gen/rol


sexual la pubertate cind la efectul
organizational al androgemilor se
asociaza cel al androgenilor
pubertari

Deficit de 5 RD
Deficit de17HSD-3
XY

Progestative derivate din


androgeni

Rol masculin

XY

Progestative derivate de
pregnan, DES

Expresie redusa a rolului masculin


uneori

Rolul de gen lectii din patologie

No of
affected
individual
s

16

Retained
female
gender
role

Changed
female for
male
gender role

Reared
as male

12

5 RD

10
17HSD-3

Herculine Barbin: first individual with 5 RD


deficiency that changed her legal sex from
one sex to another in 19th century
Wilson J.D.:Endocrine reviews 2000, .5..726

Rolul de gen lectii din patologie


Rolul de gen este organizat in perioada
prenatala si se manifesta independent de
gradul de virilizare al OGE
Uneori fortele biologice pot fi mai
puternice decit cele organizationale in
determinarea rolului de gen.
Androgenii aromatizabili nu sunt singurii
implicati in determinarea rolului de gen.
Factorii sociali si psihologici pot juca in alte
circumstante un rol mai important decit cei
biologici in determinismul rolului de gen.
inversarea rolului de gen feminin/masculin
a fost observata mai ales in grupurile
etnice in care barbatul are un rol social
dominant

PUBERTATE ROLUL ACTIVATOR AL


ANDROGENILOR
PUBERTATE:
Cresterea frecventei de manifestare a comportamentuui sexual
schimbarea naturii comportamentului sexual
cresterea raspunsului sexual la excitatie
dezvoltarea diferentelor de comportament sexual dependente
de sex.
excitatie legata de stimularea vizuala la baieti
excitatie legata de componenta imaginativa la fete
pentru aceeasi virsta baietii manifesta un comportament mai
avansat decit fetele
nivelul de testosteron la baieti se coreleaza cu frecventa masturbatiilor
a polutiilor nocturne si gindurilor legate de sex.
dupa obtinerea unei concentratii critice de testosteron, cresterea
suplimentara a testosteronului nu determina augmentarea raspunsului
sexual (3 ng/mL)

PUBERTATE Rolul activational al hormonilor

Finkelstein et al. Effects of estrogen and testosterone on self-reported sexual responses and
behaviors in hypogonadal adolescents.J.Clin.Endocrinol. Metab. 1998.v.86.nr.7.p. 2281

PUBERTATE ROLUL ACTIVATIONAL al


ANDROGENILOR

Finkelstein et al. Effects of estrogen and testosterone on self-reported sexual responses and behaviors in
hypogonadal adolescents.J.Clin.Endocrinol. Metab. 1998.v.86.nr.7.p. 2281

Comportamentul sexual al fetelor la


pubertate
Este in relatie cu gradul de angajare in relatii de tip sexual al
fetelor din anturaj si mai putin in relatie cu hormonii
Este posibil ca gradul de control social si familial al
comportamentului sexual la fetelor sa nu permita expresia
libera a impreganrii hormonale
Fetele sunt mai usor de controlat
Normele sociale sunt mai stricte pentru sexualitatea feminina
Tendinta de maturizares exualaa mai rapida observata in
prezent la fete risca sa depaseasca normale morale, sociale,
femilial si religioase impuse acestora din perioade cind
maturizarea eramai tardiva

HORMONII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL AL


BARBATULUI ADULT
Indexul testosteronului liber se coreleaza cu :
dorinta sexuala,
polutiile nocturne
tumescenta peniana nocturna
frecventa masturbatiei
excitatia sexuala
frecventa coitala
nu exista relatii intre nivelul Testosteronului si
excitabilitatea obtinuta prin expunerea la material
erotic explicit

COMPORTAMENTUL SEXUAL AL BARBATULUI


ADULT
Reducerea androgenilor :

Tratamentul cu androgeni produce :

reducerea dorintei sexuale

cresterea frecventei gindurilor si


fanteziilor legate de sex

reducerea gindurilor legate


de sex
reducerea fanteziilor sexuale
reducerea frecventei
activitatii coitale, care se
poate manifesta insa in
virtutea unor circuite
preformate
Dozele suprafiziologice de
testosteron produc :
cresterea interesului sexual
cresterea excitatiei sexuale
nu creste crecventa masturbatiei,
a actelor sexuale si a claitatii
relatiilor sexuale

cresterea dorintei si excitatiei sexuale


erectii nocurne si matinale spontane
cesterea numarului de ejaculari
cresterea comportamentului sexual cu
si fara partener
cresterea calitatii orgasmului

ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL


ADULT

GR Cunningham J.of Andrology 1982, 3, 241 cit par: J.Bancroft 1989

ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL


ADULT

Bagatell CJ. J.Clin.Endocrinol.Metab. 1994.78.3.

ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL


ADULT

Bagatell CJ. J.Clin.Endocrinol.Metab. 1994.78.3.

ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL


ADULT

Bagatell CJ. J.Clin.Endocrinol.Metab. 1994.78.3.

ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA


BARBATUL ADULT BAZE MOLECULARE
TESTOSTERON

OESTRADIOL

Reglarea nongenomica a
circuitelor neuronale in care
estrogenii se comporta
probabil ca nisteneuromodulatori

iNOS

Reglarea
pozitiva a NOS
in SNC

ANDROGENII SI COMPORTAMENTUL SEXUAL LA BARBATUL


ADULT
Testosteronul:
crester frecventa TNP
reducere perioada de latenta
pentru aparitia excitatiei la material
erotic
creste volumul lichidului seminal
creste placerea asociata cu
irgasmul prin amplificarea
contractilitatii musculaturii netede a
glandelor accesorii si distensia
bulbului uretral
Testosteronul nu modifica
capacitatea de a obtine erectii la
expunerea la material erotic

COMPORTAMENTUL SEXUAL LA
FEMEIA ADULTA
trebuie prvit dincolo de contextul hormonal
este activat de estrogeni si probabil androgeni prin actiune
la nivelul nucleului ventro-medial al hipotalamusului
ovariectomia nu reduce comportamentul sexual deoarece
ramine sursa adrenala de androgeni si estrogeni de conversie
rolul androgenilor este atesta de faptul ca fanteziile sexuale
si satisfactia la stimularea directa se coreleaza mai bine cu
nivelul testosteronului decit cu acela al androgenilor
interactiunea cu partenerul este uneori invers proportionala
cu nivelul testosteronului

COMPORTAMENTUL SEXUAL LA
FEMEIA ADULTA

studiile asupra receptivitatii si proceptivitatii in relatie cu


nivelul hormonilor au dat rezultate contradictorii

S-a demonstrat ( Sanders si Bancroft) existenta unei stari de


buna dispozitie in perioada foliculara care cresc activitatea
coitala

In perioada luteala a cicclului unele femei manifesta o noua


crestere a interesului sexual care este uneori mascata de
sindromul premenstrual

Relatia dintre fluctuatiile hormonale si activiatea coitala sunt


perturbate probabil la femei de unele tabu-uri de natura
motala, religioasa sau igienica

S-a imputat contraceptivelor orale reducerea


testosteronuluiliber si prin aceasta a interesului sexual. In
realitate femeile aflate sub contraceptive sunt mai dispuse

HORMONII SI ACTIVITATEA SEXUALA A BARBATULUI VIRSTNIC


Probleme asociate cu imbatrinirea :
reducerea T leber cu 1 % pe an dupa 40 de ani
reducerea raportului

T/E

cresterea SHBG si reducerea T liber


reducerea pulsatiilor eliberatoare de LH
reducerea numarului de celule Leydig
reducerea productiei de DHEA, precursor de T
reducerea GH IGF1 (IGF1 care stimuleaza si raspunsul celulelor Leydig la
LH)
declinul capacitatii functionale a axului H h -testicul
aparitia unui hipogonadism hipogonadotrop idiopatic
testosteron redus
LH normale sau redus
raspuns redus al LH la

GnRH

reducerea numarului de neuroni cu NOS in SNC


raducerea raspunsului la apomorfina agonist de dopamina
reducerea presiunii intracavernoase maximale .

ACTIVITATEA SEXUALA A BARBATULUI VIRSTNIC

Raspunsul sexual diminua cu virsta:


reducerea interesului si a activitatii sexuale
reducerea erectiilor nocturne si matinale
reducerea volumului de lichid seminal
cresterea stimualrii necesare pentru obtinerea erectiei
prelungirea fazei de platou
mentinerea erectiei impune stimulare coitala continua
sentimentul de inevitabilitate al ejacularii este mai putin intens
detumescenta peniana este mai rapida
perioada refractara este mult prelungita
Adminsitrarea de testosteron creste dorinta sexuala si calitatea
activiattii coitale in unele cazuri dar se impune selectia celor tratati

DPABV (PADAM)
Reducerea sentimentului de bine
Reducerea pilozitatii sexuale
Reducerea libido-ului
Reducerea functiilor cognitive
Reducerea volumului eritrocitelor
Reducerea fortei musculare
Osteoporoza
Reducerea competentei imune
Cresterea masei grase si modificarea distributiei acesteia
Cresterea frecventei evenimentelor cardio-vasculare
Tulburari de somn si secretie a melatoninei

FEMEIEA VIRSTNICA
reducerea lubrifierii vaginale
modificarea imaginii corporale
excitabilitatea si capacitatea orgasmica se
conserva
in sexualitatea femeiii virstnice intervin mai mult
tabu-uri de ordin moral, religios, igienic, social
decit elemente de declin a posibilitatilor sexuale
TH la menopauza poate ameliora elementele de
ordin trofic

ANDROGENII SI PARAFILIILE

Homosexualitea disociatia dintre identitatea de gen sexual care este


feminina sau masculina si preferinta sexuala

Homosexualitatea masculina
determinism genetic posibil vezi dermatoglifele si lungimea
degetelor
masculinizare neuro-comportamentala tradusa prin anomalii ale
raspunsului LH
asociata cu stress- prenatal Dorner ( stress-hiperprolactinemiereduction masculinizarii SNC)
stress reglare negativa a SRC cu
fucntiunea anormala a neuro-steroizilor la nivelul SNC

ANDROGENII SI PARAFILIILE
Homosexualitatea feminina
uneori asociata cu CAH
femeile cu CAH pot avea:
37 % homo ou bisexual
20 % au fantezii homoerotice si 10 %
au contacte homosexuale

ANDROGENII si PARAFILIILE
Transsexualismul:
Indivizi la care identitatea de gen nu corespunde cu fenotipul si sexul
civil
pot fi efectul unui proces anormal de organizare a creierului
expunerea prenatala la anticonvulsivante poate determina prin
anomalii ale productiei si metabolismului homronal la:
un comportement de travesti mai frecvent decit s-ar putea anticipa
3 / 243 transsexuali
2 / 243 homosexuali
Trasnssexualii tratai cu hormoni ai sexului opus pentru schimbarea
fenotipuliu pot cistiga abilitati ale sexului opus si pierde abilitati ale
propriului sex genotipic
Anti-androgenii: MPA, cyproterone acetate, agonistii de GnRH produc o
diminuarea semnificativa a comportamentului sexual deviant la subiectii
cu deviatii sexuale

IN LOC DE CONCLUZIE

HORMONII NE DETERMINA
SOARTA !