Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTELECTUALE
Dizabilitatea intelectuală - consecinţă a acţiunii
sumate a mai multor factori care acţionează
simultan sau succesiv
coincidenţa acţiunii a doi factori, fără ca între ei
să existe vreo legătură cauzală directă
o anume cauză poate să acţioneze indirect
asupra dezvoltării psihice, producând mai întâi
un mediu nefavorabil, care apoi poate constitui
un impediment pentru dezvoltarea normală
ulterioară
1. Factorii ereditari-genetici
prin ereditate nu se transmite d.i. ca atare, ci
doar particularităţi anatomo-fiziologice care
influenţează relaţiile individului cu mediul
caracteristicile ereditare pot fi considerate fie
cromozomiale, fie genetice.
Aproximativ 1/3 din cele 25 000 gene umane
sunt exprimate la nivelul creierului, participând la
dezvoltarea și funcționarea sa.
Una din explicațiile eterogenității extreme a d.i,
alterarea uneia sau alteia din gene putând afecta
dezvoltarea cognitivă.
Aberaţiile cromozomiale
Cazul fenilcetonuriei:
face parte din anomaliile genetice dar sub unghi
diferit
celula pare normală, dar funcţionarea sa este
alterată specific
celulele cerebrale suferă iremediabil de pe urma
existenţei excedentare a unei substanţe -
fenilalanina
Deficite hormonale sau erori metabolice
Fenilcetonuria
Sindromul Hurler
Maladia Tay-Sachs
Hipotiroidismul congenital
Neurofibromatoza
Scleroza tuberoasă
Galactozemia
2. Factorii de mediu
Factorii prenatali
Afecţiuni materne: tuberculoză, rubeolă, sifilis,
diabet, toxoplasmoză, citomegalovirusul pot
determina embrio-fetopatiile
Nutriţia necorespunzătoare a mamei: greutate
mică la naştere, creier mai mic cu 1/3
Ingerarea de substanţe toxice:
-Alcool - sindrom fetal alcoolic, care se traduce
prin microcefalie, deficienţă mintală, performanţe
motorii slabe; aproximativ o treime din copiii cu
mame alcoolice în timpul sarcinii prezintă FAS
Insuficient evaluat, tutunul poate fi
responsabil de apariția unor dizabilități
intelectuale și tulburări de comportament.
Este însă dificilă disocierea rolului
expunerilor in utero de cele ale factorilor
psihosociali materni deseori asociați
(Braun & colab., 2009).
- Medicamente (thalidomida – copii cu diferite
malformații)
- Expunerea la radiaţii
Stresul excesiv: cortizolul seric, epinefrina
crescute determină hipovascularizaţie
placentară + fetală
Factorii perinatali
Prematuritatea (< 38 săpt.); suferinţa hipoxic-
ischemică, cu lărgirea ventriculilor
Greutatea scăzută la naştere.
Icterul noului născut
Incompatibilitatea Rh-ului
Anoxia, privarea creierului de oxigen pentru 4-5
minute poate determina modificări ireversibile
Hipoxia
Traumele fizice
Posibilă hipocalcemie sau hipernatremie
netratată în perioada imediat următoare naşterii
o Factorii postnatali
o Leziunile cerebrale post-traumatice
o Factorii nutriţionali – antrenarea unor modificări ale
chimiei cerebrale
o Bolile infecţioase din perioada primei copilării:
gastroenterita, care poate determina deshidratare şi
apoi hemoragiile craniene, extrem de periculoase
pentru dezvoltarea psihică, meningita, encefalita
(demielinizantă), tumorile craniene, SIDA
o Posibile tulburări endocrine sau metabolice:
hipotiroidismul, hipoglicemia
o Intoxicaţiile cu mercur, plumb, CO
3. Factorii psihosociali
acţiunea lor în primii ani de viaţă determină
frânarea dezvoltării normale a copilului şi, în
primul rând, a dezvoltării funcţiilor psihice
carenţele afective şi educative - lipsa stimulării
şi activării structurilor morfofuncţionale ale
sistemului nervos, care trec în primii ani prin
stadii rapide de dezvoltare şi diferenţiere
influenţa factorilor psihogeni va fi mai mare la
cazurile de copii care se nasc cu un deficit
constituţional, determinând o reducere a
posibilităţilor potenţiale de adaptare la mediu
un studiu finlandez a stabilit o corelație pozitivă
între nivelul de instruire al părinților, statutul
socio-economic al acestora și prevalența DI
(Heikura și colab., 2008).
un studiu american a arătat că unii copii
proveniți din mame cu mai puțin de 12 ani de
școală au un risc de 7 ori mai mare de a
prezenta un retard cognitiv comparativ cu cei cu
mame cu studii superioare (Chapman și colab.,
2002).
un alt studiu american a pus în evidență
efectul semnificativ al unui nivel ridicat de
educație al mamelor (Bilder & colab.,
2013).
Leziunile cerebrale - consecinţe
Cortex
-Paralizie motorie
-Deteriorare a funcţiilor intelectuale
Cerebel
- Perturbarea coordonării motorii
- Probleme de echilibru, tonus postural
Trunchi cerebral
- Tulburări ale vieţii vegetative
Măduva spinării
-Tulburări ale motricităţii reflexe
Talamus
-Probleme la nivelul selectării informaţiilor
Hipofiza
- Tulburări de creştere
- Tulburări ale metabolismului apei
Hipotalamus
- Tulburări ale emoţiilor
LCR
- Creşterea cantităţii exercită o presiune
asupra ţesuturilor
- Iritarea centrilor nervoşi
Degradarea funcţiilor intelectuale ca
urmare a diferitelor tipuri de atingeri
cerebrale:
-Inflamare – hemoragii
-Leziuni – encefalite
-Absenţa dezvoltării unei părţi a
encefalului