Anomalii

congenitale și
diagnosticul
prenatal
Dr. Natalia BARBOVA – şef laborator de
profilaxie a patologiilor ereditare, dr.med.,
conferenţiar universitar
Malformaţiile congenitale (MC)
reprezintă un grup heterogen de stări
patologice, care includ anomalii de
dezvoltare izolate, de sistem şi multiple de
diversă etiologie: genetică, de mediu şi
multifactorială.
Potrivit diferitor date MC se constată la
aproximativ 5% din nou-născuţi, iar
aportul lor în structura mortalităţii
infantile constituie 20%.
Tratamentul simptomatic de lungă durată
a pacienţilor cu patologie congenitală şi
ereditară necesită cheltuieli considerabile.
Nu mai puţin importante sunt şi aspectele
moral-psihologice de influenţă a naşterii
copilului cu MC asupra bunăstării familiei
şi societate în genere (Ijevskii P., 2007;
National Birth Defects Prevention
Network, 2006).
Anomalii congenitale
Multe motive

O mulțime de probleme
Etiologia MC
Potrivit opiniei diverşilor cercetători aportul diferitor factori
etiologici în apariţia malformaţiilor congenitale poate fi exprimat în
felul următor:
Formele determinate genetic (genice şi cromozomiale) constituie
aproximativ 20 – 30% din toate anomaliile congenitale
Multifactoriale – 30 – 40%
Exogene (teratogene) – 2 – 5%
Cazurile de etiologie neidentificată – 25 – 50%
Conform datelor serviciului informaţional al Ministerului
Sănătăţii al Republicii Moldova anual MC ocupă locul II în
mortalitatea infantilă.
Printre copiii mort-născuţi anomaliile cromozomiale se
întâlnesc de 10-20 ori mai frecvent decât la copii născuţi vii.
În structura mortalităţii şi morbidităţii perinatale, neonatale
precoce şi infantile MC constituie 18,1% şi anomaliile
cromozomiale - 30,2%.
Bolile genetice afectează cel puţin 5-8% dintre nou-născuţi şi
probabil 30-40% de indivizi în tot cursul vieţii. Circă 50%
dintre avorturile spontane din primul trimestru de sarcină
sunt cauzate de anomaliile cromozomiale.
 Etapele dezvoltării intrauterine

Perioada de preimplantare 7 zile după fertilizare

Implantare A 7-a zi după fertilizare

Până la sfârșitul a 3-4 luni

Organogeneza și placentarea de dezvoltare intrauterină

Perioada fetală 12-40 săptămâni sarcina

Perioadele gestației
Evenimentele săptămânii a II-a
Perioadele critice de sarcină sau perioadele critice în
dezvoltarea embrionului și a fătului sunt perioade în care
sensibilitatea lor crește și capacitățile lor de adaptare scad

Embrionul devine ușor vulnerabil

(sunt introduse noi volume mari de
informații genetice)
Factori de risc pentru dezvoltarea anomaliilor congenitale
➢sarcini neplanificate
➢vârsta maternă târzie
➢control prenatal insufficient
➢infecții virale
➢luarea de medicamente cu efect teratogen
➢Alcool
➢Fumatul
➢Droguri
➢nutriție insuficientă
➢riscuri profesionale
➢asistență medicală precară în multe țări
Cauzele dezvoltării anomaliilor congenitale
➢ Teratogeni care afectează negativ dezvoltarea fetală în perioadele
critice de embriogeneză ( nu sunt moștenite);

➢ Mutații cromozomiale sau genetice (sunt moștenite)

 Mutații genetice
Acestea sunt modificări ale ADN-ului care duc la denaturarea informațiilor
genetice

De exemplu, sindromul TAR este o boală ereditară rară, cu un tip autosomal

recesiv de moștenire. Incidența bolii nu depășește 1 la 100.000 de nou-
născuți. Imaginea clinică se caracterizează prin trombocitopenie și absența
bilaterală a oaselor radiale.
 Care sunt cauzele mutațiilor?
Există două moduri care pot duce la mutații:
❖Mutațiile pot fi moștenite:
De la părinte la copil

❖Mutațiile pot fi apariții pentru prima dată:

➢Deteriorarea ADN-ului de mediu
➢Erori la copierea ADN-ului
 Boli cromozomiale
➢Cauzate de mutații genomice sau modificări
structurale ale cromozomilor individuali.
➢ Ele apar ca urmare a mutațiilor în celulele
germinale ale unuia dintre părinți.
➢Nu mai mult de 3-5% dintre acestea sunt
transmise din generație în generație.
➢ Anomaliile cromozomiale reprezintă aproximativ
50% din avorturile spontane și 7% din toate
nașterile mortale.
Boli cromozomiale
Sindromul Down-trisomia 21
47,ХY,(+21)
 Radiații ionizante
radiații ionizante
radiații electromagnetică
energie ridicată energie redusă

- Cuptoare cu microunde
- raze x - unde radio
- raze gamma - ultrasunete
- radioactivitatea naturală - Valurile radar
- zgomot
- vibrații
 TORCH –infecții
Т - toxoplasmosis - toxoplasmoza
О - others -alte infecții (sifilis, chlamydia, infecții
cu enterovirus, hepatită A și B, listerioză, rujeolă,
oreion, infecție cu papilomavirus, gripă etc.)
R - rubeola - rubeola
С - сytomegalia - cu citomegalovirus
H - herpes - infecția cu herpesvirus
 Teratogeni anorganici
➢Plumbul duce la o încălcare a sistemului nervos central, la dezvoltarea retardului
mental, a paraliziei cerebrale, a microcefaliei
➢Expunerea la mercur duce la afectarea activității motorii și a dezvoltării mentale la
copii
➢Cadmiul, arsenicul, cromații sunt teratogeni care duc la scăderea activității mentale
➢Alți factori de mediu
➢malnutriție
➢recepția produselor substandard
➢contaminarea apei potabile
➢agenți fizici utilizați în medicină
➢alcoolul
➢Fumatul, etc.
▪Talidomida este un medicament care a fost
descoperit și plasat pe piață în 1956 ca
antiinflamator/sedativ.
▪Medicamentul a început să fie prescris aproape
universal pentru orice pacient care suferea de
grețuri puternice.
▪Până în 1960, a ajuns unul dintre cele mai de
succes medicamente din istorie (vândut în cantități
comparabile cu cele ale aspirinei, de exemplu). Era
vândut în 46 de țări, sub diferite denumiri
▪Se estimează că între 5.000 si 20.000 de copii s-au
născut cu deformații grave ca urmare a expunerii
la Talidomidă (phocomelia, absența membrelor
superioare și inferioare, absența auriculelor etc.)
▪Abia cu câțiva ani în urmă s-a descoperit exact
mecanismul prin care se produc malformații la făt:
Talidomida induce moartea celulară în timpul
dezvoltării embrionare.
Clasificarea anomaliilor congenitale:
Potrivit criteriului numeric: După gravitate:
I. Unice: I. Majore:
II. Multiple: Letale

Potrivit criteriului frecvenţei: Subletale

Severe
Comune ≥1‰
II. Minore
Frecvente 0,99‰ – 0,1‰
Potrivit criteriului etiologic
Rare 0,099‰ – 0,01‰
* Factori genetici:
Foarte rare ≤ 0,01‰
Cromozomiale
Monogenice
Poligenice, multifactoriale
* Factori de mediu
* Sporadice (idiopatice)
Potrivit mecanismelor normale de dezvoltare
în timpul sarcinii, identificăm:

Embriopatii Fetopatii

Malformații Displazii Deformații Dizrupții

 Malformaţia.
Malformaţiile congenitale reprezintă nişte defecte de formare a unui organ,
părţi dintr-un organ sau a unei regiuni mai mari din organism, care rezultă
dintr-un proces primar şi intrinsec de dezvoltare anormală, prezentă de la
debutul embriogenezei.
Exemple: Malformaţii congenitale de cord
– defecte cardiace congenitale,
spina bifida,
anencefalia,
polidactilia, stenoza pilorică etc.
Displaziile
Displaziile reprezintă anomalii
morfologice care se produce prin
organizarea anormală a celulelor într-un
ţesut sau în mai multe ţesuturi, consecinţă
a unei dihistogeneze. Displaziile pot fi
localizate, când elementele de ţesut
anormal interesează o parte a unui organ –
hemangiomul şi pot fi generalizate, când
interesează ţesuturi extinse ale
organismului.
Exemple: neurofibromatoza
Recklinghausen, scleroza tuberoasă
Bourneville, melanoza neurocutanată.
Alte ectodermatoze – ihtioza, keratoza palmo-
plantară, displazia ectodermală anhidrotică,
epidermoliza buloasă.

Fetopatiile
apar în perioada fetală de
dezvoltare intrauterină, când fătul
s-a format normal dar suferă
modificări ulterioare.
Există două categorii de anomalii
congenitale din acest grup:
disrupţia
deformaţia.
Disrupţia numită şi malformaţie
secundară, constituie un defect morfologic
al unui organ, părţi dintr-un organ sau o
regiune mai mare din organism, care rezultă
din interferenţa extrinsecă anormală (de
origine infecţioasă, vasculară, mecanică,
medicamentoasă) cu un proces de
dezvoltare original normal.
Exemple: boala benzilor amniotice (benzi
amniotice care pot duce la amputarea unor
segmente ale fătului, de obicei mâînile,
picioarele sau chiar capul), atrezia
intestinală (blocarea vaselor de sânge ce
alimentează intestinul fetal duce la
displazia unui segment al acestuia cu
întreruperea sa.).
benzi amniotice
reprezintă anomalii de formă sau de poziţie a unei
Deformaţiile
regiuni a corpului sau a unui organ după ce acestea s-
au formai iniţial corect. Se pot produce prin forţe
mecanice anormale, extrinseci sau intrinseci. Forţele
extrinseci pot fi anomalii sau tumori uterine,
oligohidroamnios, feţii multipli, anomalii ale
pelvisului, anomalii ale organelor abdominale de
vecinătate, prezentaţii fetale anormale. Forţe
mecanice intrinseci pot fi miopatiile sau neuropatiile
fătului dar şi agenezia renală care determină
oligoamniosul, şi consecutiv, restrângerea spaţiului
intrauterin. Recunoaşterea deformaţiilor este deosebit
de importantă pentru că putem asigura părinţii încă
din perioada neonatală asupra diagnosticului precum
şi riscul de recurenţă.
Exemple de deformaţii:
picior strâmb congenital cu variantele de equino-var,
equino-valg sau calcaneo-valg, prin cauze extrinseci,
(în oligoamnios) sau intrinseci, (în mielomeningocel)
craniostenoza
torticolisul congenital
micrognatia
bolta palatină despicată sau înaltă
campodactilia
plagiocefalie poziţională
arcuire a membrelor inferioare în rahitism (postnatal)
 Diagnosticul prenatal reprezintă o preocupare importantă,
permanentă pentru medicina contemporană şi una dintre
problemele prioritare din domeniul Geneticii Medicale.
Diagnosticul prenatal (DP) cuprinde un complex de măsuri şi
metode, îndreptate spre diagnosticarea dereglărilor morfologice,
structurale, funcţionale şi biologice de dezvoltare intrauterină a
organismului fătului.

DP a devenit un instrument important de cercetare în

MEDICINĂ, ce contribuie la reducerea semnificativă a
mortalităţii infantile şi micşorarea numărului copiilor nou-
născuţi cu anomalii cromozomiale şi malformaţii
congenitale.
Posibilitățile diagnosticului prenatal al anomaliilor
congenitale ale fătului
 În Republica Moldova DP se realizează la nivel
populaţional prin intermediul
❖metodelor de DP invazive (biotehnologii de
diagnostic citogenetic şi molecular-genetic) şi

❖ neinvazive (testele screening – ului biochimic şi

ecografic).
 metodă de diagnostic prenatal neinvaziv şi profilaxie
secundară a bolilor genetice
scopul:
• determinărea exactă a termenului sarcinii,
• evaluărea stării fătului,
(corelând datele obţinute în mai multe etape de
examinare).
• diagnosticărea anomaliilor de dezvoltare,
• depistarea unor markeri ecografici specifici
pentru malformaţii şi aberaţii cromozomiale
• îngroşarea pliului nucal,
• defectele de tub neural,
• spina bifida,
• anencefalia
sunt doar unele semne ecografice care pot suspecta patologii
fetale grave.
Ecografia fetală de rutină
• Ecografia fetală:
• metodă neinvazivă,
• screening-ul ecografic
11-13s+6z. săptămâni gestaţie

• Apoi: la 20-21 de s. g.
o echipament performant,
o multă experienţă.
Ecografia
fetală
Ecografia fetală detailată (de nivelul II)

• Reprezintă o analiză de fineţe

• Indicată când există riscul unei anomalii specifice

• Se efectuează de către medici specialişti în

medicină fetală

• Perioada optimă:
• între săptămâna 16-18 şi 20-21de sarcină
 Ecografia fetală detailată (de nivelul II)

• Necesită:
• aparatură de înaltă
performanţă (focalizată pe
un anumit organ, ecografie
Doppler sau imagini
tridimensionale)
 Screening prenatal biocimic
Ce este un triplu test?

Triplul test sau „testul markerilor serici”, adică din singe, este o investigaţie
folosită la inceputul trimestrului II de sarcină (14-18 săpt.) şi care poate
evidenţia prezenţa unor afecţiuni genetice şi anomalii congenitale la făt: defect
de tub neural (spina bifida, anencefalia) sindrom Down, etc.

Cantitatea de proteine ​de la 0,5 la 2,0 MoM este considerată normală.

 Triplu test
• Nivel ↑ AFP în serul matern sau în lichidul amniotic:
➢ apar ca urmare a unui defect fetal
➢ permite diagnosticul unor defecte fetale:
• Defecte deschise de tub neural (spina bifida, anencefalia)
• Omphalocel, gastroschizis,
• Atrezia esofagiană şi intestinală,
• Sindromul nefrotic congenital,
• Hipoplazia dermică sau alte leziuni cutanate.

• Alte cauze care determină ↑ AFP din serul matern :

▪ Sarcini multiple
▪ Supraestimarea vârstei gestaţionale
▪ Iminenţele de avort tratate
▪ Decesul spontan intrauterin
AMNIOCENTEZA:
Definiţie: - este o procedură care face posibilă evaluarea stării
de sănătate a fetusului pentru depistarea diferitelor tipuri de
defecte ereditare,

Metoda constă in extragerea unei cantităţi mici din lichidul

amniotic care inconjoară fătul din uter. Procedura se efectuează
intr-un spital de obstetrică-ginecologie, cind virsta sarcinii este
de 16-18 săptămini.
Inainte de aplicarea acestei proceduri, medicul face o scanare
ultrasonografică, care evidenţiază imagini ale uterului, placentei,
lichidului amniotic şi fătului, după vizualizare, medicul va
introduce un ac extrem de fin, străbătind peretele abdominal al
femeii, in uter, şi va preleva aproximativ 20 ml de lichid
amniotic.
Diagnosticul prenatal citogenetic
 Biopsia vilozităţilor coriale
• Se obţin fragmente de vilozităţi
coriale:
➢ recoltare sub ghidaj ecografic pe cale:
✓ transcervicală (cu ajutorul unui
cateter flexibil)
✓ transabdominală
Cordonocenteza

Se efectuează de obicei la
saptamana 18-21 de gestație
Indicații:
• boli cromozomiale,
hemoglobinopatii, hemofilie
• rubeola, virus citomegalic
• incompatibilitate de grup sangvin
• deficite imunologice
Riscul -5-15%. Se folosește rar.
Cordocenteza

• prelevarea a 2-3 ml de
sânge fetal,

• prin puncţie ghidată

ecografic, la rădăcina
cordonului ombilical
 Fetoscopia
• Se realizează prin introducerea în uter, pe cale transabdominală a
fetoscopului

• Permite:
• vizualizarea fătului,
• colectarea de ţesuturi de la acesta (piele, muşchi, ţesut
hepatic),
• detectarea unor defecte şi boli de obicei limitate
(genoderamtoze, distrofii musculare, tulburări metabolice ce
interesează ficatul), imposibil de detectat prin alte metode.
 Fetoscopia
• Este utilizată numai în:

• trimestrul II de sarcină (> săptămâna 20),

• centre de diagnostic prenatal specializate, pentru tratamentul

intrauterin al unor afecţiuni fetale.
Dinamica natalității în comparație cu numărul copii cu
malformații congenitale în anii 2013-2021
45000

40000

35000 numărul total de nou-

născuți pe an
30000

25000

20000

15000

10000
numărul nn cu MC
5000

0
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
https://eu-rd-platform.jrc.ec.europa.eu/_en
https://eu-rd-
platform.jrc.ec.europa.eu/eurocat/eurocat-
members/collaborators

• Moldova
• Registry leader: Vladimir Egorov
Address: National Register of Congenital Anomalies
(NRCA), Burebista str. 82, Chisinau, MOLDOVA
Tel: +37322 506415
Fax: +37322 568466
Email: egel_s@yahoo.com
• Registry description: MoldovaPDF
Frecvenţa anomaliilor congenitale la 1000
naşteri, anii 2013-2021.

25

20.46 20.57
18.72
17.45 17.14
16.5 16.62
15.83
14.59
15

10.38
9.62

5
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 medie în EUROCAT
RM
• Frecvența medie de MC pentru anii 2013-2019 a fost 17,14 la 1000 nou-
născuți comparativ cu datele EUROCAT, acestea fiind aproximativ 20,57/1000
de nou-născuți.
Structura malformatiilor congenitale anii 2013-2019 în
Moldova, în comparație cu EUROCAT (%)

40

35 33.6
Republica Moldova aa.2013-
30 2019

25 22.9

20 18.8 19.1
16.9

15
14.4

10.1 10.8 10.8

10 8.2
7.2 5.8
5.7 6.3
4.9
5 3.9
1.4 1.7
0
Osteomuscular Cardiovascular Reproductiv Multiple Maxilofacial Digestiv Renal Nervos Respirator
Structura nozologică a malformațiilor congenitale în anii 2017 și 2021 (%)
16
14.8

14

12

10
8.2 8.2
8

6 5.4

4 3.7
4 3.4 3.1 2.8 3
2.4
2 1.7
2
1
0.5 0.7 0.4
0
0
Atrezie esofagului Dehiscența buzei Anomalii Omfalocele Polidactilie Sindrom Down Spina bifida Displazie Picior strâmb
și palatinului reducționale coxofemorală
2017 2021
Dinamica frecvenței Sindromului Down
1,6

1,4

1,2

0,8

0,6

0,4

0,2

0
2008 2010 2012 2014 2016 2018
 Dinamica naşterii copiilor cu spina bifida la 1000
nou-născuţi în Republica Moldova în anii 2008-
2018
0,7

0,6

0,5

0,4

0,3

0,2

0,1

T
08

09

10

11

12

13

14

15

16

17

18

U ie

A
ed
20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

C
m

O
R
E
• După diagnosticul prenatal ultrasonografic în
2018 au fost întrerupte 58 sarcini (24,8%), în
2017 au fost întrerupte 86 sarcini (31,5%), în
2016 au fost întrerupte 109 sarcini (37,7%).
• (2,3/1000 gravide, în EUROCAT – 4,52/1000
femei gravide)
Fortificarea scrining-ului ultrasonografic al gravidelor prin efectuarea obligatorie a morfologiei fetale la 18-21 săptămîni de
sarcina
în anul 2018 au fost depistate prenatal ultrasonografic 234 malformatii congenitale la făt față de 273 în anul 2017.

2017 2018 2019

Sistemul (cazuri) (cazuri) (cazuri)
% % %

Osteomuscular 21 7,7 30 12,3 16 10,7%

Cardiovascular 64 23,4 44 18,0 40 26,9%

Reproductiv 2 0,7 7 2,9 4 2,7%

Multiple 57 20,9 38 15,6 27 18,1%

Maxilofacial 12 4,4 11 4,5 6 4,0%

Digestiv 11 4,0 13 5,3 3 2,0%

Renal 29 10,6 29 11,9 14 9,4%

Nervos 68 24,9 58 23,8 37 24,8%

Respirator 5 1,8 7 2,9 4 2,7%

Alte 4 1,5 7 2,9 1 0,7%

Total 273 244 149

 Direcții generale în strategia prevenirii MC
➢ Diagnosticul prenatal

➢ Întroducerea de noi metode USG

➢Creșterea cantității de consultului genetic înainte și în

timpul sarcinii

➢prevenirea nașterii copii cu MC (acidul folic, antioxidante,

vitamine)
Scopul lucrului nostru – naşterea unui copil sănătos

Mulţumesc pentru atenţie!