MALFORMATIILE CONGENITALE MALFORMAIE DEFINIIE Anomalie morfologic congenital a unui organ, a unui aparat sau sistem sau a unei

pri a corpului Defect de conformaie congenital; anomalie fizic. Viciu de conformaie Malformatiile congenitale reprezinta o problema de patologie importanta deoarece: au frecventa relativ ridicata !-"# din nou-nascuti$ mecanismele de producere sint putin cunoscute implicatii medico-sociale mortalitate perinatala si infantila$ DEFINITIE : Dupa %M&, malformatiile congenitale M.cg.$ comporta toate anomaliile macroscopice prezente la nastere, inclusiv cele care nu sint aparente sau imediat decelabile in aceasta perioada. Istoric 'lacutele de argila ale civilizatiei babiloniene si sumeriene sec. ( i.e.n.$ descriu )* malformatii congenitale. +ipocrat descrie ,idrocefalia 'olidactilia este cunoscuta la romani ca - sedigitti . Mall si +iss au alcatuit prima colectie de embrioni malformati. +arve/ !)"!$ arata ca M.cg. se produc ca rezultat al opririi dezvoltarii fetale intrun anumit stadiu. (n !012 +ippel descopera rolul malformativ al radiatiilor 3, iar 4olf obtine e5perimental M.cg. prin iradierea embrionilor. 6reeg face legatura intre M.cg. si rubeola. 7,alidomida 8 medicament folosit pe scara larga la gravide in anii )1 a dat nastere la mii de copii fara brate si membre inferioare M.cg. dau o mortalitate neonatala intre 2-*)# 9omania este de !!#$. &e apreciaza ca !:" din mortalitaea prin M.cg. se situeaza in perioada neonatala ; ; in prima luna de viata si <1# in primul an. =ele mai cunoscute M.cg. sint : piciorul strimb congenital !1#$ malformatii cardio-vasculare )#$ despicaturile labio-ma5imo-palatine *#$ Etiologia malformatiilor congenitale A. =auze genetice sau endogene. "># din M.cg.$ B. =auza e5ogene infectioase, parazitare, medicamentoase$ -># C. =auze mecanice D. (diopatice fara cauza cunoscuta$

A. Ca !e genetice sa en"ogene sint reprezentate de mutatiile genetice si anomaliile cromozomiale. !. Mutatiile genetice. ?ucleotidele A?D pot fi modificate de factori mutageni cunoscuti ca: radiatiile ionizante, agenti c,imici, determinind alterarea mesa@ului genetic. Mutatiile genetice se pot manifesta sub * forme: - mutatia unei singure gene; se adreseaza genei responsabile de sinteza unuia sau mai mutor inductori proteici ai embriogenezei. Aste responsabila de : distrofii condroectodermice, microcefalie, anomalii metabolice. - mutatia mai multor gene ; e cauza unor multitudini de malformatii comune ca : fante palatine, malformatii cardiace,spina bifida, lu5atia congenitala de sold. *. Anomaliile cromozomiale. Ale ating fie numarul fie structura cromozomilor s sunt decelabile prin stabilirea cariotipului. Mii de gene vor fi atinse de anomalie si e5presia tarei va fi multipla. - aberatii de structura cromozomiala 8 sunt rupturi cromozomice care survin in diviziunea meiotica sau in timpul primelor diviziuni ale oului - aberatii de numar ale cromozomilor. Accidentul cel mai frecvent este nondis@unctia a * cromozomi sau a unei perec,i, rezultind monosomii sau trisomii B. Ca !e e#ogene. Bactorii e5ogeni care produc M.cg. se numesc agenti teratogeni. &e considera agent teratogen acela care trebuie sa fie prezent in toata perioda critica a dezvoltarii si care sa produca malformatii congenitale semnificativ mai numeroase la populatia e5pusa fata de populatia martor. a. Mecanismele de actiune ale agentilor teratogeni. Aste importanta perioada e5punerii oului la agentul teratogen : - inaintea fecundarii 8 agentii citostatici pot produce anomalii cromozomiale in timpul gametogenezei ; - inaintea implantarii- intre fecundatie si implantarea din ziua a )-a oul este susceptibil la actiunea agentilor teratogeni, in specila medicamente t,alidomida , barbiturice, tranc,ilizante$ - in timpul organogenezei si embriogenezei intre ziua !" si >) dupa conceptie$. Aceasta este perioada producerii celor mai multe M.cg. Data interventiei factorului teratogen este fundamentala, fiecare organ avind o perioada de sensibilitate ma5ima la agentii e5terni in cursul organogenezei foarte rare inainte de " saptamini de gestatie, mult mai frecvente dupa aceasta perioada$. - in perioada de maturare fetala (fetogeneza $. Dupa ziua >) doar sistemul nervos si organele genitale pot fi sediul malformatiilor. Ca celelalte organe se pot observa alterari ale structurilor pree5istente amputatii, deformatii$ sau anomalii ,istogenetice rinic,iul polic,istic$. b.Factori ce influenteaza actiunea agentilor teratogeni. - factorul genetic ; un agent teratogen nu va actiona la fel la diferite specii t,alidomida e teratogena la om , maimuta, iepure, dar nu si la sobolan$ - factorul biologic ; agentul teratogen actioneaza asupra embrionului, dar actiunea lui este influentata de pasa@ul placentar si de organismul matern care se comporta ca un filtru.

- rolul placentei. 'entru producerea unor malformatii fetale este necesara trecerea transplacentara a unui agent agresiv sau a produsilor de degradare ai acestuia. A5perimental s-a demonstrat ca in@ectia de Albastru-7r/pan la sobolanul gravid coloreaza tot organismul cu e5ceptia lic,idului amniotic si a embrionului ; antreneaza insa anomalii ale fetusului desi acesta nu contine Dleu-7r/pan. A5ista posibilitatea trecerii transplacentare a virusurilor, microbimor, parazitilor, agentilor c,imici in functie de greutatea moleculara. c. Principalii factori teratogeni EMedicamentele si toxinele ; medicamentele considerate teratogene la om sunt : - anticonvulsivantele. Bemeia epileptica are risc de a naste feti malformati de *-F ori mai mare decit femeia normala.+idantoina este mai teratogena decit fenobarbitalul - psi,otropele. 7,alidomida are rol cert teratogen. ?eurolepticele, amfetaminele, an5ioliticele, antidepresivele sunt resonsabile de anomalii ale membrelor, inimii si despicaturilor labio-palatine. - antitumoralele 8 produc actiune teratogena constanta si severa e5: aminopterina, metotre5at$ - antibioticele : streptomicina produce defecte auditive la fat ; tetraciclina produce coloratie a dintilor - ,ormonii. Androgenii sunt teratogeni asupra fetilor feminini.Astroprogestativele nu par a avea efect teratogen. Dietilstilbestrolul administrat in sarcina poate da la fetite cc. Vaginal sau anomalii uterine iar la baieti anomalii testiculare. Antitiroidienele de sinteza actioneaza asupra tiroidei fetale. - to5icele. 7utunul e responsabil de ,ipotrofia fetala si prematuritate. Alcoolul in doze mari determina ,ipotrofie fetala, cardiopatii, anomalii articulare, si intirziere psi,omotorie. *Radiatii ionizante : - razele 3 8 actiune teratogena cu risc ma5im in saptamina "-<. Malformatiile intereseaza oc,iul microftalmie, cataracte, coloboma$ si creierul microencefalie, encefalopatie$ - elemente radioactive.7iroida fetala poate sa capteze (od !"! din a !*-a saptaminasi poate se fie distrusa de acest element radioactiv. Bosfor "* este de asemenea teratogen *Factori materni. Doli ale mamei ca : diabetul , epilepsie, fenilcetonurie, antreneaza riscuri malformative ca ; malformatii cardio-vasculare, anomalii ale sc,eletului, despicaturi labio-palatine, ,ipotrofii si intirziere mentala. *Factori infectiosi si parazitari. 'rincipalii agenti de contaminare sunt virusurile, bacteriile si protozoarele. Agentii etiologici implicati in geneza m.cg. sunt grupati in sindromul 7%9=+ : 7o5oplasma, 9ubeola, =itomegalovirus, +erpes virusuri. =ontactarea unei asemenea infectii de catre mama in timpul sarcinii va determina, cu mare probabilitate, afectarea produsului de conceptie. Cisteria monocitogenes, bacil gram pozitiv, poate da moartea intrauterina a prod. de conceptie sau meningita ,emoragica la nou 8 nascut. - infectiile virale responsabile de malformatii : rubeola, ,erpes , varicela, ru@eola, parotidita epidemica, gripa, ,epatita, virusul co5sacGie, virusul poliomielitic .

"

Malformatiile mai frecvente sunt : cardiace, oculare, microcefalii, purpure, anomalii digestive si uro-genitale. - infectiile parazitare sunt reprezentate in special de to5oplasmoza congenitala. =ele mai frecvente malformatii sunt corioretinita si decesul neo-natal.