GENETICA:

Determinismul
genetic
Cazan Alexandra Calinescu Anna
Combei Erika Dinu Cristina
• Temele alese:

Determinismul genetic al
01 comportamentului si
temperamentului
03 Determinismul genetic
al culorii ochilor

02 Determinismul genetic
al inteligentei 04 Determinismul genetic al
culorii parului
01 Determinismul genetic al
comportamentului şi temperamentului
De ce am ales aceasta tema?
Am ales această temă pentru a înţelege de ce noi, oamenii,
suntem aşa diferiţi, în pofida apartenenţei la aceeaşi
specie. De ce unii oameni par a fi fericiţi din naştere şi
sunt optimişti indiferent de situaţie, iar alţii se
demoralizează complet la cel mai mic inconvenient. De ce
unii sunt mai tot timpul motivaţi şi sensibili, iar alţii
pasivi şi total indiferenţi la orice s-ar întâmpla în jurul
lor. Pentru a înţelege de ce există probabilitatea ca,
alegând doi copii inocenţi şi veseli ce provin din familii
aparent normale, când vor fi adulţi, unul să devină un
notoriu criminal în serie care ucide cu sânge rece şi
celălalt, un om de ştiinţă care munceşte din răsputeri
pentru a găsi leac la cât mai multe boli.
Genotipul determină fenotipul sau, cu alte cuvinte, determină
felul în care arătăm. Dar tot genele determină şi cum suntem,
adică personalitatea noastră. Personalitatea este rezultatul
combinaţiei a doi factori: temperamentul şi caracterul. Genele
noastre ne determină temperamentul, iar ansamblul factorilor
de mediu şi felul în care învăţăm din interacţiunile cu aceşti
factori ne modelează caracterul. Temperamentul se
exteriorizează devreme, în copilărie, şi nu se modifică mult de-
a lungul vieţii. Această caracteristică susţine determinarea
genetică a temperamentului şi, implicit, a comportamentului
uman.
Plecând de la definiţie, temperamentul este condiţionat de doi factori: factorii genetici şi
o Recent
factorii au fostdin
modelatori identificate
mediu. 3 gene, localizate în cromozomul 7, responsabile
de hiper-sociabilitate,
Hipocrate manifestare
identifică următoarele componente: specifică sindromului
tipul coleric, Williams,
tipul sanvinic, tipul produs
flegmatic şi
tipulprin deleţia a peste 20 de gene din cromozomul 7. Cercetările gemenilor au
melancolic.
adus o contribuţie
Se presupune în identificarea
existenţa a două aspectelor determinării genetice a
cupluri de gene:
genatemperamentului;
dominantă E – produce excitabilitate;
rămâne însă ca acestea să fie confirmate la nivel
genamolecular.
recesivă e – absenţa excitabilităţii;
gena dominantă C – produce dispoziţie optimistă;
o Modul de organizare a facultăţilor psihice şi interrelaţiile cu organele
gena recesivă c – produce depresii.
neuro senzitive ale corpului, reprezintă principiul “ascuns” din
Prin personalitatea noastră.
comportament, genele ar fi situate pe cromozomi diferiţi, cu transmitere independentă şi
o Personalitatea
recombinare geneticăeste un sistem
aleatorie. complexunbio-psiho-socio
În consecinţă, individ ar puteacultural.
fi:
Personalitatea umană aparţine şi biologicului pentru că este
“programată”
homozigot şi determinată genetic.
E (E-E) – coleric
o Prin temperament
heterozigot E (E-e) – sangvinic
înţelegem “ansamblul trăsăturilor neuro-fiziologice ale
homozigot C (C-C) – normal,
persoanei care determină optimist
diferenţieri psihice interindividuale în privinţa
heterozigot C ( C-c) – flegmatic
capacităţii şi dinamicii comportamentului.
absenţa factorului C – melancolic, depresiv.
 In prezent se crede ca inteligenta
este influențată atât de factorii
ereditari cât și de cei ambientali.

02 Determinismul
genetic al inteligentei
Încă din 1966, in sfudiile realizate
de Sir Cyril, se arata ca factorii
ereditari au o pondere de 80% in
O întrebare frecventa in determinarea genetica a
rândul oamenilor, mai ales in inteligentei, dar in prezent se
admite ca ponderea acestora este
cazul celor care au, sau vor
undeva intre 50-60%. Alte studii
avea copii, este aceea, imi va au arătat, in cazul copiilor
moșteni inteligenta? adoptați, ca aceștia indiferent de
nivelul de studii sau mediul in care
trăiesc, nu depășesc cu mai mult de
10% IQ-ul fraților lor biologici.
 Prin intermediul studiilor recente, s-au identificat 2
gene implicate in determinarea inteligentei: gena
IGF2R regăsită in cromozomul 6 (unul dintre
cromozomii din perechea 6 este moștenit de la tata, iar
celălat de la mama) și gena CTSD( numita și catepsin
D) localizata in brațul scurt al cromozomului
11( cromozomul cel mai bogat in gene, dar și boli, din
Cromozomul 11

întregul genom uman).

Cromozomul 6
In concluzie, determinarea genetica a inteligentei
depinde atât de factorii genetici moșteniți cât și de
mediul in care subiectul trăiește, inteligenta acestuia
putând fi influențată atât pozitiv cât și negativ de
factorii externi. Deși multe studii au descoperit cum
mai exact se poate sau nu mosteni inteligenta, ce
mutații pot inhiba sau nu creșterea IQ-ului, încă nu se
poate preciza in mod concret ponderea in care
inteligenta unui om este strict influențată de factorii
genetici.
03
Determinismul genetic al culorii ochilor

Culoarea ochilor variaza intre albastru deschis si

negru inchis, cu numeroase variatii motiv pentru care
acest caractet este considerat complex. Exista cel putin
2 variante in explicarea determinismului genetic al
culorii ochilor.
Dupa unii cercetatori caracterul este determinat de
doua perechi de gene nealele, fiecare pereche
prezentandu-se in mai multe forme de alele. Astfel, dupa
aceasta teorie culoarea albastra apare daca genotipul
este compus din alelele recesive in stare
HOMOZIGOTA, iar culoarea neagra este rezultatul
expresiei cumulative a alelelor DOMINANTE aflate im
stare HOMOZIGOTA.

O alta explicatie pentru determinarea genetica a

culorii ochilor sustine ca ar consta in existenta unei
serii polialelice care variaza de la negru inchis pana
la albastru deschis.
Ochi negri

Ochi caprui/verzi

Ochi albastri

Ochi caprui
04 Determinismul gnetic al culorii
parului
De ce am ales aceasta tema?
o Am ales aceasat tema, deoarece am considerat ca
reprezinta una dintre cele mai palpabile si vizibile
manifestari ale geneticii in viata cotidiana. ​

Ipoteza​
Culoarea părului este un caracter poligenic datorat unei
​ serii de polialele, iar prin combinarea și însumarea
efectelor acestora rezultă fenotipuri concretizate într-o
gamă variată de nuanțe de păr.
Expunerea cercetarii​
o Genele notate cu M determina sinteza de melanina, pigmentul brun, iar
cele notate cu R, pigmentul rosu. ​

o Exista 3 alele pentru producerea de melanina:

Mbk – negru
Mbw – castaniu
Mbd – blond
Si doua: R+ si R- care determina secretia sau inhibarea pigmentului rosu.​

o Relatia de dominant este: Mbk > Mbw > Mbd > R+ > R-

o Rezultatul culorii parului e rezultatul cumularii a 4 alele active. 
 ● Exemple
o Parul ,,ghimbir” este cauzat de o gena recesiva si de mutatia receptorului Melanocortin 1.
o Piebaldism e o boala ereditara dominanta caracterizata ptrin absenta melanocitelor in
anumite zone ale pielii si parului.

● Concluzii si valorificari
o Genetica joaca un rol crucial in determinarea culorii parului, precum si a bolilor legate de
acest aspect.
 BIBLIOGRAFIE
Manual de biologie, clasa a XII-a, autor Elena Huţanu Crocnan, Editura Didactică şi
Pedagogică, 2017;
https://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Bazele-genetice-ale-
comportame23848.php ;
https://www.qdidactic.com/sanatate-sport/psihologie/notiuni-despre-personalitate-
temperament-comportamen525.php ;
https://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Bazele-genetice-ale-
comportame23848.php ;
https://www.scientia.ro/homo-humanus/51-psihologie/6729-determina-genele-
personalitatea-temperamentul-si-inteligenta-copilului.html .