Influența genelor în formarea

trăsăturilor de personalitate
Elena Monica Cozarev
Ana Maria Gorgonțu
Roberta Cristina Neaga
 O genă= o trăsătură ?
• Nu există o conexiune simplă de genul: o genă
influențează o anumită fațetă a personalității.
Ex: gena cruzimii, gena divorțului, gena razboiului, gena matematicii

• Genele influențează puternic modul în care ne

comportăm, majoritatea caracteristicilor de
comportament putând fi puse pe seama geneticii.
Ex: boala Huntington este dată de dereglarea unei singure gene, dar
există un lanț cauzal care-o perturbă.
• Provocare: depistarea genelor care contribuie
la fluența verbală, caracterul sociabil,
aplecarea spre spiritualitate
Wendy Johnson: “întelegerea mecanismelor genetice
responsabile de carateristicile personalității este unul dintre cele mai mari
mistere cu care se ocupă științele comportamentului”
• Concluzii:
1.genele comportamentului uman nu sunt singurele care-l
influențează
2. fiecare genă în parte ar putea juca un rol în mai multe
functii, aparent disparate.
Ex.: aceeași genă ar putea influența predilecția către
depresie, mâncatul în exces, comportamentul impulsiv
AND, cromozomi, gene
• Genele alele în
determinarea aceluiași
caracter: fiecare genă
vine cu o varietate de alele și diverse grade
de variație ale secvenței lor
Ex : o alelă contribuie la personalitatea de câstigător, o alta alelă amplifică riscul apariției unei boli
mintale.

• Mediul joacă un rol esențial: scoate la iveală influența

unei gene, neutralizează influența unei gene sau o neagă.
 Loves me, loves me not...
• Succesul în căsnicie este influențat genetic?
• Existența unui test de analiză a genei receptorului de
vasopresină AVPR1a (hormon implicat în atașamentul
față de partener și urmași) pe șoarecii de preerie vs.
șoarecii de câmp și munte.

• Șoarecii de preerie – monogami

• AVPR1a este suplimentară în creier
• Șoarecii de câmp și munte – poligami

• Cercetările au infirmat existența unei relații simple

între această genă și tiparele împerecherii animale.
Analiza ADN-ului aflat
în fața genei AVPR1a
• Studiul 1
Hasse Walum – Institutul Karolinska din Stockholm
• 500 perechi de gemeni de același sex, căsătoriți sau într-o relație de
cel puțin 5 ani
– Una din variantele scurte ale porțiunii de ADN din fața genei AVP1a a fost
asociată cu relații mai puțin stabile
– Intrebări: Cât de des vă sărutați partenerul? Cât de des sunteți implicați cu
partenerul, în activități comune, în afara familiei?
– Clz: bărbații cu această varianta de ADN au posibilitate redusă de a se
căsători, sentimente mai puțin intense de atașament și frecvente certuri
în familie
Alela RS3 334 asociată cu probleme maritale în
rândul bărbaților și o slabă calitate a relației
 Lungimea variantei de ADN din fața
genei AVPR1a și altruismul
• Studiul 2
Richard Ebstein și colegii de la Universitatea Ebraică
din Ierusalim
– 200 voluntari, 2 grupe, A si B,
– grupa A primeste 14 $ care trebuie să-i împartă cu un subiect necunoscut din
grupa B
– 18 % au păstrat toti banii, 6% au împărtit toți banii, 76% s-au situat la mijloc
Clz: persoanele cu un comportament mai egoist aveau aceeași
variantă ca persoanele cu relații mai puțin stabile din studiul
menționat anterior
Ex. Dictator Game
 Concluzii S1+S2 :
• La persoanele cu varianta scurtă de ADN aflată în fața genei
AVPR1a receptorii de vasopresină au fost distribuiți să furnizeze
mai puțin sentimentul recompensei
• Variante scurte ale acestei gene pot fi implicate în autism sau
boli adiacente.

Limite ale studiilor

• Subiecții evaluați sunt prea diferiți (adolescenți vs.
persoane căsătorite)
• Efectul greu de controlat al mediului
 A “bounce-back” gene
• Gena revenirii asociată cu capriciile emoționale în fața
încercărilor vieții – gena SERT
• Este o genă pentru o proteină care reglează serotonina
• Lungimea ADN-ului la începutul SERT afectează
comportamentul uman :
- alela scurtă implică multă
serotonină în sinapse generând
anxietate (animale&oameni)
(4% din creștere)
– alela lungă este întâlnită
la persoanele mai relaxate
• Studii realizate
1. Klaus-Peter Lesch de la Universitatea Würzburg, Germania și colegii de la
Institutul National al Sănătății din S.U.A.
• 1996 - pe 505 adulți cu punctaj mare la diverse teste evaluatoare a gradului
de nevroză
Alela scurtă = responsabilă de până la 4% din cresterea gradului de
anxietate și emoții negative (foarte mult pentru orice caracteristică a
personalității)

2. Cercetatorii consuși de Avshalom Caspi de la Institutul de Psihiatrie din

Londra
• 2003 – 847 persoane monitorizate pe 20 de ani, începând de la 3 ani –
efectul genei depinde de experiențele de viață
CLZ S2:
• abuzul suferit în copilărie : - depresie ca adult (2 alele scurte)
- fără risc de depresie (2 alele lungi)
 Math Gene
Cercetătorii au încercat să identifice gene implicate în
abilități cognitive (IQ) și au constatat că este mai
simplu de identificat gene responsabile pentru
dizabilități (300 pentru diverse tipuri de retard
mintal), decât gene responsabile cu aptitudinile
speciale (alele similare unor tipuri de geniu par să nu
existe).
1. Studiu privind Genetica Alcoolismului
Danielle Dick- Universitatea Washington din St. Louis,
Missouri – Revista Behavior Genetics
– 200 familii, 2150 persoane implicate
- legatura între gene și IQ

Anumite aspecte legate de IQ ar putea avea legatura cu gena CHRM2 implicată în

traiectoria urmată de învățare, memorie, soluționarea problemelor

Clz Studiu – identificarea unei legături firave între abilitățile de raționare spațială și
logică și anumite variații ale acestei gene

2. Studiul – Institutul de Psihiatrie din Londra, psiholog

Robert Ploming: scanare la nivel de genom a ADN –ului
care să ateste prezența unei gene asociate cu un IQ mărit

Studiu – AND-ul de la 6000 copii, 500 000 markeri care pot localiza cu precizie ADN-ul
relevant comparație între grupele de copii cu IQ scăzut si grupe el cu IQ ridicat

Clz.Studiu - Markeri au stabilit o legătură importantă cu aspecte din IQ considerate

ereditare (abilitatea verbală) dar într-un procent foarte mic, sub 0,4%
CLZ Studiilor Încă nu s-au găsit o legătură
între gene și IQ
 Abilitătile cognitive sunt influențate la nivel genetic (40%-
80%) , dar genele responsabile de IQ au fost imposibil de
stabilit
 Cercetarile publicate nu s-au bazat pe studii suficient de
extinse
 Asocierile acestei gene sunt foarte extinse:
transportatorul de serotonina este implicat în afecțiuni
cardiace, tulburări de somn, sindromul colonului iritabil,
apariția schizofreniei, depresiei, autismului, a căutării de
senzații.
 Spectrul său este foarte larg, iar efectele sale asupra
comportametului este foarte general.
 Warrior gene

• In 2006, Rod Lea, epidemiolog specializat in

genetică la Institutul de Știinte ale Mediului și
Cercetare din Wellington Noua Zeelandă, a
identificat o variantă a unei gene responsabilă cu
enzima monoamină oxidază (MAO-A) care distruge
neurotransmițătorii și care ar putea sta la baza
comportamentului agresiv și asumării unor riscuri
• Studiul făcut pe populația băștinasă a tribului Maori, în
care o mare parte sunt purtătorii unei versiuni ale acestei
gene legate de comportamentul agresiv, justifică luptele,
jocurile de noroc și dependențele acestora
Deficiențe studiu : atribuirea problemelor sociale ale tribului unei singure
gene este un hazard chiar dacă 60% din asiatici sunt purtătorii versiunii
genei războinicului (comparativ cu 40% dintre caucazieni)

• Studiul 2: Nelly Alia-Klein de la Laboratorul Național

Brookhaven din Upton New York a evidențiat, prin
scanarea creierului, rolul enzimei MAO-A într-un mod
specific axat pe agresivitatea masculină, nedepistându-se
nici o potențială altă conexiune între enzimă și altă
caracteristică a personalității
• Studiul 3 Scanarea cu RMNf – Andreas Meyer-
Lindenberg si colegii de la Institutul National de
Sanatate Mintala NIMH din Bethesda, Maryland.
• Subiecților obișnuiți li s-au prezentat 2 tipuri de
imagini: neutre sau incomode d.p.d.v. emoțional
(chipuri terifiante). S-a monitorizat activitatea din
amigdală și s-a constatat că amigdala subiecților cu
varianta genei “războinicului” reacționau în exces la
astfel de imagini (dificultăți în controlul emoțiilor)
• Studiul 4 Caspi, în 2002, pe locuitorii din Dunedin,
(Revista SCIENCE 2 august 2002, p. 851) a relevat că
mediul ambiant are rol esențial în modul în care se
manifestă această genă
• La bărbații care au suferit în copilărie abuzuri =
probabilitatea este de 2,8 mai mare de a avea
probleme de comportament (delicte, abuzuri de
droguri)
• Studiul 5, 2008 - Studiul Național Longitudinal de Sănătate a
Adolescenților de la Universitatea din Carolina de Nord, pe
termen lung
• Guang Guo și colegii săi- analiză pe 1100 bărbați = efectele
nedorite ale alelelor genei “războinicului” manifestate doar în
absența “autorității sociale” (Revista Sociological Review,
august 2008)
• Studiul 6 Rickard Sjöberg de la Universitatea Uppsala din
Suedia și David Goldman de la Institutul Național pentru
Abuzul de Alcool și Alcoolism din Bethesda – comparare gene
și nivel testosteron de la 95 bărbați alcoolici cu cazier judiciar vs.
45 persoane non-alcoolice, fără cazier.
• Clz: nivel scăzut de MAO-A și nivel ridicat de testosteron =
comportament antisocial si agresiv.
 Can’t get no satisfaction
Nivelul de dopamină și recompensele
• Teorie: deficiențele în materie de transmitere a dopaminei în
creier duc la diferite forme nesănătoase de căutare a
senzațiilor responsabile cu recompensele

• Receptorul de dopamina D2 (prezent în dependența de alcool,

droguri, fumat, jocuri de noroc dar și dereglări alimentare și
obezitate) se pare ca are un rol important

• S-a constat ca alela A1 a acestei gene, emite receptori care nu

lucrează = mai puțina dopamină (mai puține recompense).
Consecințe: abuz de droguri, comportament impusiv bazat pe
căutarea de senzații, comportament antisocial, probleme în
stabilirea relațiilor interumane
• Studiul 1. Antropologul Dan Eisenberg,
Univesitatea Northwestern din Evanston
Illinois, Revista Evolutionary Psychology
– 195 studenți , din care o parte au alele de tip A1 –
probabilitate mai mare de începere a vieții sexuale
mai devreme, dar mai puțin dornici de a se implica în
relații stabile.
- a dus la căutarea unor posibile asocieri biologice
pentru determinarea comportamentului de natură
politică
• Studiul 2: James Fowler si colegii de la Universitatea
California, San Diego au evidențiat o conexiune între
legarea slabă la receptorul dopaminei si nivelul
scăzut de socializare.
• Ipoteză: persoanele cu receptori eficienți (cu una sau
mai multe alele tip A2) sunt mai credibile și au șanse
mari să intre în partide politice
• Prima genă asociată cu atașamentul partizan:
persoanele cu 2 alele de tip A2 și fără A1 au
probabilitate cu 8% mai mare de a forma alianțe
politice
• Studiul 2: Guo , conexiune intre comportamentul
social si gena receptorului D2
• A evaluat % delicvenței la adolescenți: băieții cu alela
tip A1 – tendință crescută delicventă juvenilă vs.
băieti cu 2 alele tip A2
• Băieții cu 2 exemplare tip A1 = tendință și mai
crescută spre delicventă
• Clz: nu există o relație simplă între cantitatea de
dopamină și comportament.
 Titrating anxiety
• S-au efectuat studii pentru depistarea genei responsabile de
enzima COMT care descompune dopamina în cortexul
prefrontal, locul funcțiilor cognitive complexe: planificare,
raționament;
Enzima COMT – două variante ale genei care diferă printr-un
aminoacid:
1. Varianta cu valină (cu activitate slabă a proteinei) -
2. Varianta cu metionină (cu activitate de 4 ori mai mare a
proteinei)
 Studiul 1.
– pe șoareci – cei cu COMT, cu activitate intensă, au mai
puțină dopamină în sinapse – probleme de memorie și
sensibilitate redusă la durere. Dezactivarea genei duce la
activitate intensă (mai multă dopamină = spaimă,
anxietate)
- la oameni
• Dopamina ajunsă în cortexul frontal se descompune sub
influența enzimei COMT (catecol-metiltransferază),
influențând funcții congnitive complexe: raționamentul,
capacitatea de planificare

• Studiile publicate în Revista Behavioral Neuroscience au

menționat indicatori valabili pentru anxietate: reflexul de
tresărire, manifestat prin clipitul involuntar din ochi, ca
reacție la un zgomot brusc/imagini neplăcute
• 96 studente la psihologie, o parte din persoane
prezentând 2 exemplare ale genei COMT (cu activitate
slaba) au prezentat cele mai exagerate reacții
• Christian Montag de la Universitatea din Bonn

Studiul 2
• Psihiatrul Daniel Weinberger și colegii de la NIMH susțin
că gena COMT cu activitate slabă are o valoare mare
• -100 persoane adulte obișnuite printre care existau
indivizi care aveau gene COMT cu activitate slabă
• Studiul a arătat că aceștia au sinapse mai compacte
iar nivelul mare al dopaminei din cortexul prefrontal
susține conexiunile temporare
• Efectul este o concentare mai bună, însă o atenție
distributivă redusă și o inflexibilitate sporită în
comportament
• CLZ – Această genă, cu activitate slabă are avantaje și
dezavantaje: funcții cognitive mai bune, dar mai
multă anxietate
Bibliografie:
Revista SCIENCE, 7 noiembrie 2008, vol. 322