Curs 3 DEZVOLTAREA CREIERULUI – INTRE PROGRAMARE GENETICĂ ŞI DEPENDENŢĂ DE MEDIU

 Genom = totalitatea genelor

 Oamenii au aprox. 24 000 gene

 Genele produc proteine

 Transcriptie & Translatie

 Organismul este construit din protein

 In mod traditional se face distictia intre “lucruri innascute” si “lucruri invatate” (dobandite pe
parcursul vietii)

 Cele innascute sunt vazute ca fiind “genetice”, iar cele invatate sunt vazute ca apartinand
mediului din jurul nostru

 2 % din gene produc proteine

 98 % = “junk DNA”?

 Exoni & Introni

 Non-coding DNA (Retrotransposoni; SINEs – Alu; LINEs – L1)

 Genele sunt de fapt niste comutatoare, pe care, prin expunerea noastra la mediu le pornim sau
le oprim

 Aceste efecte se transmit – copiii pot mosteni gene care ii predispun la stres, dar deja oprite
(inactivate) de catre experientele parintilor

 Aceste mecanisme prin care experienta controleaza genele se numesc epigenetice

 Invatarea porneste gene iar stresul opreste gene care modeleaza creierul

 Procesele epigenetice pe termen scurt conduc la invatare, iar pe termen lung conduc la evolutia
unei specii

 In ultimii ani, epigeneza este considerata “stiinta schimbarii” in biologie, medicina si neurostiinte

 Invatarea porneste gene iar stresul opreste gene care modeleaza creierul

 Procesele epigenetice pe termen scurt conduc la invatare, iar pe termen lung conduc la evolutia
unei specii

 In ultimii ani, epigeneza este considerata “stiinta schimbarii” in biologie, medicina si neurostiinte

Ferestre de dezvoltare ale creierului

 O perioadă critică defineşte fereastra de timp cȃnd stimuli din mediu sunt necesari pentru
dezvoltarea normal a unui circuit anume din creier – exemplu dezvoltarea vӑzului sau a
limbajului
  O perioadă sensibilă defineşte fereastra de timp cȃnd experienţele au cel mai mare impact
asupra unui circuit din creier – exemplu ȋnvӑţarea limbilor strӑine

 abilitatile inferioare (vizuale, auditive, sensorio-motorii) au o perioada critica mai scurta, care se
incheie mai repede (i.e. perioada critica pentru vaz se inchide la 5 ani)

 abilitatile superioare (limbaj, rationamente, luarea deciziilor) au o perioada critica mai lunga,
care se incheie mai tarziu ( i.e. perioada critica pentru invatarea limbajului se inchide la 12 ani)

Inhibitie comportamentala = un pattern comportamental reprezentat prin retragere, evitare, frica de

nafamiliar, si supra-activarea sistemului nervos simpatic. Ea este o predispozitie temperamentala la copii

 Inhibitia comportamentala apare la 8-9 luni, este de obicei diagnosticata la 21 luni si devine o
trasatura stabila la 7.5 ani

 Inhibitia comportamentala este un predictor al problemelor afective si sociale ale adolescentului

si adultului, si un relativ bun predictor pentru anxietate si depresie

Inhibitia comportamentala e cauzata de o conectivitate anomala intre 2 structuri: amigdala si cortexul

cingulat anterior subgenual din care resulta o amigdala supra-activata

Formarea de sinapse - sinapsogeneza

 Sinapsogeneza se desfăşoară de-a lungul a 5 faze

 Faza 1-a este o fază foarte timpurie, începe la aproximativ 40-60 de zile după concepţie

 Faza a 2-a este tot o fază timpurie, începe între 70 şi 100 de zile după concepţie

 Faza a 3-a începe cu 2 luni înainte de naştere, ea apare în paralel cu faza a 2-a încă neterminată,
şi este o perioadă de producere rapidă a tuturor categoriilor de contacte sinaptice. Cea mai
rapidă parte a fazei a 3-a este în jurul naşterii, când se formează 40.000 de sinapse pe secundă
Această fază este dominată iniţial de mecanisme “expectante ale experienţelor” iar ulterior de
mecanisme “dependente de experienţe” sau epigenetice

 Faza a 4-a incepe in anul 3 si dureaza pina la pubertate

 Densitatea sinaptică rămâne la un nivel maxim până la aproximativ 5-8 ani, apoi scade dramatic
în pubertate
 Faza a 5-a începe după pubertate şi se desfăşoară în perioada adultă
 În fazele târzii ale sinapsogenezei (4 şi 5), controlul trece treptat spre factori epigenetici
Studiile anatomice au descoperit că substanţa cenuşie începe să se reducă în creier odată cu
adolescenţa tȃrzie, în special în lobii frontal şi parietal care contribuie la adaptarea la nou şi rezolvarea
de probleme noi

In creierul adult pot apare zilnic noi neuroni

• ei apar din celule stem într-o zonă de la baza creierului numită hipocamp
• de aici ei migrează în alte zone şi se conectează cu reţelele de neuroni existente
• procesul durează 4-6 săptămâni
Noii neuroni apar în anumite situaţii cum ar fi:
• expunerea la situatii noi şi complexe
• explorarea şi învăţarea unui spaţiu nou
• învăţarea timing-ului evenimentelor (rezolvare de probleme)
• expunerea la un mediu social nou care presupune interacţiuni numeroase
• exerciţiul fizic
Conştiinţa = suma cunoştinţelor noastre care sunt conectate între ele la un moment dat: dacă am
cunoştinţe despre un lucru anume, cȃnd îl văd undeva îl recunosc, ştiu dacă îmi place sau nu, mă prind
dacă contextul îmi care apare e normal pentru el, ştiu ce aş putea face cu el sau ar putea să îmi facă el
mie, ce istoric am cu el, cum ar trebui să reacţionez în faţa lui, în funcţie de situaţia în care sunt singur
sau împreună cu alţii.
• cunostinţele sunt stocate pe toată suprafaţa creierului
• cȃnd ne întalnim cu lucruri sau oameni cunoscuţi, amintirile noastre îşi fac up-date, iar detaliile
privind o amintire trebuie conectate