Fundamentele psihologiei I 11.10.

2023 Mihai Covaci

Percepem realitatea sub formă de imagini statice

(Sintalitate- personalitate de grup)

Noțiuni sau aspecte introductive curs 1

Creierul dispune de aproximativ 86 miliarde de neuroni (cifra convenită în rândul majoritații cercetătorilor).
Mai există și celulele de suport- 50/1 (50 celule gliare per neuron).

Obiectivul psihologiei este de a studia complexitatea neuronală ca produs (efectul sinapselor)

Procesele psihice sunt divizate in 3 categorii: senzoriale (senzații, percepții, reprezentări), intelectuale
(cognitive- gândire, memorie, imaginație), reglatorii (motivație, emoție, voință- atenție și limbaj- facilitează
desfășurarea și însoțesc aspectul de sănătate psihică)

Procesul psihic e definit prin:

1. Parametri.
2. Funcții și structuri operaționale- cunoaștere, motivare, energizare șamd
3. Din perspectiva comportamentului

Ipostazele psihicului sau clasificarea palierelor folosite pentru a ușura înțelegerea funcționalității și
structurii posedate

1. Conștiința formată din structura evenimentelor trăite în prezent

2. Conștiința explicită
3. Palier subconștient

În zona conștientă putem opera cu 3 operații; (memorie de scurtă durată). Memorie de lunga durată-
de scurta durată- memorie de lucru.

Zona inconștientă- lucruri ce nu pot fi explicate- credințe iraționale, profunde, zac în zona
inconștientă (de ce unele ne atrag și altele nu, de ce preferăm unele lucruri și altele nu) ; informații
din mediu, copilărie (auzirea unei conversații etc)

Cum poate fi definita psihologia? Cele mai diferite perspective

Care este obiectul de studiu al psihologiei? Pareri cat mai opuse, contradictorii
De cate tipuri este sau poate fi psihologia? Plecam de la psihologia clinica pana la cele mai interesante
ramificatii (ps animalelor, forensica, organizationala- orientativ cu ce se ocupa fiecare)

Fundamente I curs 18 octombrie

Capacitate stocare- 2.5 Peta bytes de stocare

Musculița de oțet- 100 neuroni
Pisică- 250 milioane
Elefant- 257 miliarde

Neuronii comunică intre ei prin neurotransmițători iar fanta prin care comunică poartă numele de sinapsă.
Sinapsele sunt legături chimice sau electrice între neuroni sau între neuroni și alte tipuri de celule.
Baza de operare a neuronilor este formată din celulele gliare.
Stratul subconștient sau de suport, economisire energetică
Latențe din limbaj, întârzieri de procesare sau de scoatere din subconștient
Metode de îmbunătățire a capacității de concentrare- termen scurt sau lung
Conștient, subconștient

Inconștientul. Informații din perioada pre-natala

Factor de corelație, preponderenta,
Nevoia de supraviețuire sta in zona inconștientă
Presetări legate de viața adultului
Forța care motivează inconștientul este plăcerea- Freud

Forțele inconștientului pot genera TULBURARI severe- ISTERIA- tulburare de conversie

Contextul e necesar in a afla un potențial
Capabilitățile pot fi cunoscute in contexte variate.
Conștient, subconștient, inconștient

DIN PERSPECTIVA CLASIFICĂRII PERSONALITĂȚII:

1. SINELE (ID UL SAU INCONȘTIENTUL)

2. E-UL (EGO, CONȘTIENT- INCONȘTIENT – PREPONDERENT CONȘTIENT)
3. SUPRA E-UL (SUPER EGO, INCONȘTIENT— CONȘTIENT)

Instinctele sunt in zona inconștientului dar anumite tipuri de instincte pot fi corectate operând fin zona
conștientă. (Instinctul de reproducere de exemplu)
Sinele poate reacționa extrem atunci când frustrarea degenerează în agresivitate.
Sunt anumite metode prin care se pot capta info din inconștient- cea mai utilizata este hipnoza. Atunci când
partea inconstienta este neglijată se pot face anumite regresii, extrageri din zona sinelui a celor info pe care noi
le-am înregistrat dar nu le-am procesat sau vizualizat.
Pe măsură ce ne îndepărtăm de copilărie măsura ce vine din Sine e cenzurată de principiul realității (ce vine ca
cerință din extern). Pe măsură ce principiul realității este înglobat în sistemele personale aceste cerințe crează
un nou palier numit E-u.- este principiul realității.
Primul e SINELE (imi place să), apoi apare E-ul (principiul realității). Impulsul plăcerii rămâne dominant toata
viața. Pe măsură ce ne dezvoltăm, ne maturizam, apare si a a3a instanță- SUPRA E-ul. El funcționează pe baza
principiul moralității (instanța net superioară). Principiul moralității vine cu un nivel net superior.
E-ul e supus in permanență la presiuni din partea sinelui si supra sinelui. Acest mecanism poarta denumirea
de PSIHODINAMICA.

Natura păcătoasă (inconștientul lui Freud).Natura umană e zona plăcerii, SINELE.

Etapa cunoașterii preștiințifice- de la începuturi pana la apariția sistemelor filosofice din apariția sistemelor
filosofice din antichitate- Democrit, Epicur, Aristotel (400 iH) Cine suntem? De unde venim? Încotro ne
îndreptam? Etapa psihologiei populare naive.
Etapa psihologiei filosofice de la sec 4 iHr si pana când psihologia s-a separat suficient de alte științe- 1879-
primul laborator de psihologie experimentală al lui Wilhem Undt
Explicarea psihicului prin 3 tipuri de modele: materialist (ființa umana se reduce la partea materiala), idealist,
dualist (a încercat să împace cele doua modele- partea fizica si nefizică sunt interdependente și se dezvoltă
unitar ba mai mult biologicul condiționează anumite etape prin care trece imaterialul- Renes Decartes). Toate
aceste curente au despărțit psihologia de celelalte domenii.
FUNDAMENTE I CURS SEMINAR 25.10.2023, seminarist Mirela Momanu

MODELE ȘI METODE ÎN PSIHOLOGIE

Metoda- e un procedeu EURISTIC în urma căreia se dovedesc confirmări ale anumitor expectanțe. Unii autori
înțeleg prin METODĂ o cale de a dobândi certitudini și de a găsi răspunsuri sigure. Ce? Cum? De ce? Pentru
cine? Pentru ce?- set de întrebări. Întrebările sunt evolutive, fiecare generație completează.
Orice. Metoda este valabilă pentru generația respectivă, patentat pentru o decadă.
Epoca universalilor s-a terminat în secolul 17 (Newton). După secolul 17 informațiile s-au înmulțit exponențial.
Certitudinea se evaporă din orice ideologie.

Pe parcursul istoriei s-au dezvoltat mai multe tipuri de modele PARAGDIMATICE:

1. Modelul integrativ structuralist- se bazează pe afirmarea primordialității întregului în raport cu o parte
a acestuia. Putem explica o cauză sau simptom făcând referire la o condiție personală de perspectivă.
Ulterior din acest motiv au apărut orientările GESTALTISTE (persoana în ansamblu ca un întreg).
2. Modelul interacționist sistemic- presupune încadrarea obiectelor cercetate în sistem ulterior,
diferențierea de alte sisteme și evaluate în raport cu mediul sau factorii interveniți în influențarea
acelui sistem. Modelul are apetența de a restructura din perspectivă sistemică.
3. Modelul analizei sistemice- se bazează pe suportul cibernetic și în baza lui avem METODA CUTIEI
NEGRE prin care aruncăm supoziții pentru susținerea stării de bine, METODA MODELĂRII
COMPUTERIZATE și METODA ANALOGIEI (analogii prin care se interpretează realitatea).

Metode consacrate în psihologie:

1. Metoda observației- efectuată de oricine. Stă la baza celorlalte metode. O preocupare zilnică. Căutăm
explicații zilnic. Coincide cu stilul nostru de viață. (Bârfa). Există câteva avantaje- multe realități nu pot
observate izolat, e nevoie de un context extins. Insuficiența acestei metode.
2. Auto-observația- singura fundamentală. Cunoașterea prin introspecție și ulterior obiectivare este la
îndemâna oricui. Cea mai utilizată de psihologi. Întrebarea este dacă ce am observat la noi este
replicabil dar nu mereu. Astfel se pun întrebări suplimentare
3. Metoda experimentală- cele mai științifice – primul laborator în 1879. De exemplu reflexele pot fi
diferite de la o persoană la alta. Laboratorul scoate subiectul din viața reală, de aici dezavantajul-
subiectivism
4. Metoda experimentului natural sau de teren- se studiază în cele mai naturale condiții- sala de clasă,
teren de sport șamd.
5. Metoda interviului și a convorbirii- trebuie concepută o structură a întrebărilor succesive. Poate fi
declanșată spontan. Subiectul trebuie asigurat că totul e confidențial
6. Metoda genetică și comparativă- se urmărește evoluția subiectului. (Depresie- dar părinții tăi suferă de
depresie?)
7. Metoda biografică- colectăm date despre o persoană care nu mai este sau este dar căutăm fișe școlare
etc
8. Metoda analizei produselor activității- se aseamănă cu “metoda” artefactelor arheologice ( avem
bucăți din schelet și deducem restul)

Seminar- examen- 60% nota finală , seminar(3p)- 1.5p prezența – 80-100% (8 seminarii); 60-80%- 1p, 40-60%
0.5P, referat 1.5p
REFERAT- tema- “arta de a fi psiholog nu se învață”- Psihologia între artă și știință (2-4 pag, TNR 12, 1.5
spațiere, 5 titluri bibliografice – 13 decembrie, seminarpsiholgie1@gmail.com

Construirea unui interviu semi-structurat- 15 întrebări- nume, prenume, gen, adresa, de ce ați venit; flux logic