Amu (acum), ca in fiece (fiecare) an ma dusei (am fost) la bunei (bunici) sa-i

ajut la munca campului. Ei s (sunt) batrani si nu mai fac fata singuri.

Odata, bunelul o fost ditamai htlul (flacau, baiat) de haido (voinic,
zdravan). Ae (asa) ca ii ajutai (i-am ajutat) la
stransul barabulelor (cartofilor),curechilor (varzei) si a perjelor (prunelor).
Lubenitele (pepenii) erau deja puse la murat, ae (asa) ca doar l-am ajutat pe
bunicul sa la vre (bage) in pivnita.
Bunica infasurata toata in broboada (batic) o (a) facut cel
maichileag (iaurt) din lume. Bunicul nu este deloc hapsan (lacom), impartind si
celor nevoiasi. Odata a oprit la poarta lor o haraba (caruta) cu
un harabagiu(comerciant) tare amarat. Bunicului i-o (i-a) fost mila si i-o (i-a) dat
ditamaiharchina (bucata mare de mamaliga).
Casa lor este toata din chiatr (piatra) iar prispa (balcon) iaste (este) plina de
flori. Uneori pi (pe) aceasta prisp (balcon) ma rslghesc (relaxez) si io
(eu)sitind (citind) cate-o carte.

Regionalisme

1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale i construcii

sintactice care au disprut din limba comun i sunt de mai multe feluri:
arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieite din uz fie din cauz c obiectul sau
profesia nu mai exist, fie c au fost nlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam,
paharnic, logoft, bejanie, opai, colib etc.
arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunare, ieite din uzul actual:
pre, a mbla, mezul etc;
arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi i structuri sintactice nvechite:
* morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.;
* sintactice: Gazeta de Transilvania;
2. Regionalismele sunt cuvintele i formele de limb specifice vorbirii dintr-o
anumit regiune: barabul (cartof), curechi (varz), dad (sor mai mare), smdu
(porcar), sabu (croitor), cucuruz (porumb);
regionalisme fonetice - forme cu circulaie restrns a unor cuvinte de uz
general: brbat (brbat), dete (degete), gios (jos), frace (frate) etc;