LEXIC

I.VOCABULARUL LIMBII ROMANE

1.Vocabularul fundamental (fondul principal lexical)

- cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte cunoscute si utilizate de toti vorbitorii de limba romana

- este format din :

a.cuvinte foarte vechi (mostenite sau imprumutate din alte limbi)

b.cuvinte folosite frecvent in vorbire

c.cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice)

d.cuvinte care intra in componenta unor locutiuni sau expresii specifice limbii romane

- cuvintele care definesc vocabularul limbii romane denumesc :

 parti ale corpului omenesc : cap,ochi,gura etc

 alimente : apa,lapte,paine etc
 obiecte de stricta necesitate si actiuni frecvrente : casa,masa,a manca,a merge etc
 grade de rudenie : mama,tata,bunic
mama,tata,bunic etc
 pasari si animale (in special domestice) : pui,gaina,caine etc
 arbori si fructe : castan,plop,mar
castan,plop,mar etc
 zilele saptamanii : luni,joi,duminica etc
 momente ale zilei,anotimpuri,luni : dimineata,iarna,iunie etc
 culori folosite des : alb,negru,rosu etc
 conjunctii,prepozitii,numerale
conjunctii,prepozitii,nu merale : dar,si,peste,trei,mii etc

2.Masa vocabularului

- cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor)

- este compusa din :

 arhaisme (1)
 regionalisme (2)
 elemente de jargon si argou (3)/(4)
 neologisme (5)
 termeni tehnici si stiintifici (6)/(7)

1
1.ARHAISMELE

- sunt cuvinte,expresii,fonetisme,forme gramaticale si constructii sintactice care au disparut din

limba comuna si sunt de mai multe feluri :

 arhaisme lexicale - cuvinte vechi,iesite din uz fie din cauza ca obiectul sau profesia nu
mai exista,fie au fost inlocuite de alte cuvinte : ienicer,caimacam,paharnic,logofat,
bejanie,opait,coliba etc
 arhaisme fonetice – cuvinte cu forme vechi de pronuntare iesite din uzul actual : mezul,
pre,a imbla etc
 arhaisme gramaticale – forme gramaticale vechi si structuri sintactice invechite :

*morfologice : aripe,inime,iernei,palaturi etc

*sintactice : Gazeta de Transilvania etc

2.REGIONALISMELE

- sunt cuvintele si formele de limba specifice vorbirii dintr-o anumita regiune : barabula
(cartof),curechi (varza),dada (sora mai mare),samadau (porcar),sabau (croitor),cucuruz
(porumb) etc

- regionalismele pot fi si regionalisme fonectice,acestea au forme cu circulatie restransa a unor

cuvinte de uz ganaral : barbat (barbat),deste (degete),gios (jos),frace (frate) etc

3.ELEMENTELE DE JARGON

- sunt cuvinte sau expresii din alte limbi,intrebuintate de anumite persoane cu intentia de a
impresiona si a-si evidentia o pretinsa superioritate culturala : bonjour,madam`,ok,week-
end,look etc

4.ELEMENTELE DE ARGOU

- sunt cuvinte sau expresii,folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restranse cu scopul de a nu
fi intelesi : bistari (bani),curcan (politist),a ciordi ( a fura),naspa (urat) etc

5.NEOLOGISMELE

- sunt cuvinte imprumutate recent din alte limbi :

 din limba latina savanta : colocviu,biblic,litera,fabula etc

 din limba franceza : monument,poezie,recamier etc
 din limba italiana : capodopera,spaghete,pizza etc
 din limba germana : sortiment,stacheta,tact etc
 din limba engleza : star,derbi,penalti etc

- imprumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur-seism,

amanunt-detaliu,ceresc-celest,a banui-a suspecta,moarte-deces etc

2
6.LIMBAJUL TEHNIC

- cuprinde cuvinte si expresii specifice unui domeniu al tehnicii : biela,bara de directie,cheie

franceza etc

7.LIMBAJUL STIINTIFIC

- cuprinde cuvinte si expresii folosite in diferite domenii ale stiintei : bisturiu,catgut,adjectiv,

fotosinteza,electron etc.

II.CUVANTUL

1.Cuvantul

- este unitatea de baza a vocabularului unei li mbi

- forma cuvantului este constituita dintr-o insusire de sunete (uneori si dintr -un singur
sunet),care pot fi reprezentate grafic cu ajutorul literelor

- continutul cuvantului este ceea ce in mod obijnuit se numeste inteles sau sens

- de exemplu,cuvantul casa este alcatuit din insusirea de sunete /c/,/a/,/s/,/a/,care in limba

romana se asociaza cu sensul “cladire destinata pantru a servi de locuinta omului”

- este capabil sa indeplineasca o anumita functie in comunicare

- el este utilizat in conformitate cu normele gramaticale ale limbii,servind la alcatuirea

enunturilor cu ajutorul carora se comunica idei,se exprima sentimente,emotii,acte de vointa

2.Sensul lexical al cuvantului

- este intelesul pe care vorbitorii il atribuie unui cuvant

- exista urmatoarele modalitati de explicare a sensului unui cuvant :

a.prin definirea sensului cuvantului

 sat – asezare rurala a carei populatie se ocupa in cea mai mare parte cu agricultura
 emotie – reactie afectiva puternica si uneori neasteptata,adesea insotita de
modificari in starea si functionarea organismului

b.prin prezentarea sinonimelor

 arsita – sinonime : caldura,zapuseala,naduf,canicula
 siretlic – sinonime : siretenie,truc,smecherie,subterfugiu
 a contamina – sinonime : a molipsi,a infecta,a contagia
 a vorbi – sinonime : a articula,a grai,a rosti,a zice

3
c.prin prezentarea antonimelor

 harnicie – antonime : lene,lenevie,indolenta,trandaveala
 frumos – antonime : urat,nearatos,oribil,ridicol,slut,had
 a munci – antonime : a se odihni,a trandavi,a trantori

d.prin comparatie cu celelalte cuvinte din cadrul familiei lexicale

 gheata – ghetar,ghetarie,ghetos,inghet,a ingheta
 parfum – a parfuma,parfumare,parfumerie,parfumier
 frumos – frumusete,a imfrumuseta,imfrumusetare

e.prin includerea cuvantului in contexte specifice

 radacina – radacina unei plante,radacina unui copac,a da radacini,a prinde radacini,

radacina parului,a extrage radacina,radacina unui cuvant
 dulce – fruct dulce,ceai dulce,a avea gust dulce,parfum dulce,lumina dulce,sunet dulce
 a desena – a desena un portret,a desena cu creionul,a desena din memorie,a desena o
harta

3.Cuvinte monosematice si polisemantice

- dupa numarul de sensuri pe care la are un cuvant deosebim :

a.cuvinte monosemantice – sunt cuvinte care au un singur sens

b.cuvinte polisemantice – sunt cuvinte care au mai multe sensuri aflate in anumite relatii

 – sensurile unui cuvant polisemantic sunt mai mult sau mai putin
apropiate

- drept exemplu de cuvant monosemantic ar putea sevi cuvantul molecula,care se defineste

prin sensul “cea mai mica parte dintr-o substanta”

- tot monosemantic este si cuvantul ipotenuza,care are sensul “latura opusa unghiului drept
unui triunghi dreptunghic”

- ca exemplu de cuvant polisemantic ar putea fi adus cuvantul foaie,cu urmatoarele sensuri :

frunza,bucata dintr-un material,bucata dreptunghiulara de hartie,adeverinta,ziar/revista,bucata

de panza,strat de aluat

- cuvintele polisemantice sunt,de regula,cuvinte foarte uzuale care denumesc notiuni

importante in viata si activitatea oamenilor

- dintre cuvintele cu o structura semantica complexa pot fi mentionate urmatoarele :

4
  substantive polisemantice : bucata,cadru,cap,casa,grai,mana,ochi,picior,putere etc
 verbe polisemantice : a arata,a da,a pune,a prinde,a duce,a face,a lua,a merge etc
 adjective polisemantice : bun,frumos,greu,mare,mic,rau,slab,tare,puternic etc

- sensurile cuvintelor polisemantice sunt actualizate in cadrul unor contexte diferite

- de exemplu,fiecarui dintre cele sase sensuri ale cuvantului cap ii corespund anumite contexte :

1.parte a corpului la om si animale

A cazut si s-a lovit la cap

2.individ,ins

Cate capete,atatea pareri

3.minte,judecata

Unde nu e cap,vai de picioare

4.viata

Imparatul i-a amenintat pe voinici ca vor plati cu capul pentru greselile lor

5.extremitate proeminenta a unui dispozitiv

Filetul era ras pana la capul surubului

6.partea de dinainte,inceput,frunte

L-au pus in capul coloanei

- polisemia este rezultatul unor procese semantice,sursele polisemiei fiind modificarile de sens,
exprimarea figurata si influentele straine

4.Sensuri proprii si sensuri figurate

- sensurile din structura semantica a unui cuvant polisemantic sunt de mai multe feluri

- dupa relatia cuvantului cu obiectul denumit,se disting :

a.sensuri proprii – reprezinta rezultatul denumirii directe a obiectelor,caracteristicilor,

fenomenelor

b.sensuri figurate – se datoreaza transferului denumirii unui obiect asupra altui obiect

 – denumesc obiectele,fenomenele indirecte

- de exemplu,cuvantul vulpe are urmatoarele doua sensuri :

5
1.mamifer (propriu)

Vulpea,moarta-n cale de o vezi,si tot parca nu o crezi

2.persoana vicleana,sireata (figurat)

Ce vulpe esti tu !

- sensurile figurate,spre deosebire de cele directe,sunt mai dependente de context

- astfel,sensul figurat al cuvantului se pune in evidenta numai in cadrul unui context

- de exemplu cuvantul cap are in limba romana,pe langa sensul direct “sediu al inteligentei” si
sensul figurat “origine a unor activitati”,care poate fi actualizat doar in contexte de tipul :

El este capul tuturor retelelor.

- sensurile proprii pot fi de doua feluri :

a.propriu de baza – este intelesul obijnuit al unui cuvant :

El si-a rupt un picior.

Irina a bagat o bomboana in gura.

b.propriu secundar – rezulta dintr-o asemanare si depinde strict de context :

Masina s-a lovit de piciorul podului.

El a cazut intr-o gura de canal.

5.Cuvantul de baza

- este cuvantul care serveste ca element de plecare in formarea altor cuvinte prin derivare

- de exemplu,cuvintele-baza pentru derivatele copilas,prietenie,frumusel,iepureste,a imbratisa

sunt copil,prieten,frumos,iepure,brat

6.Cuvantul derivat

- este cuvantul format cu sufixe si prefixe de la un cuvant de baza

- de exemplu,cuvantul padurar este format de cuvantul-baza padure cu ajutorul sufixului –ar

- verbul a desface este constituit din radicalul face la care se adauga prefixul derivativ des-

- se delimiteaza substantive derivate (amet-eala,fotbal-ist,copil-arie,secera-toare,tiner-et,invat-

atura,voi-nta,cojoc-el),adjective derivate (barbat-esc,fric-os,del-uros,frumus-el,ardel-ean,oland-
ez,ne-drept),verbe derivate (a brazd-a,a atent-iona,a sfat-ui,a pre-vedea) si adverbe derivate
(prieten-este,tar-as)

6
V.UNITITATI FRAZEOLOGICE

1.Locutiuni (expresii)

- grupul de cuvinte mai mult sau mai putin sudat care are inteles unitar si se comporta din
punct de vedere gramatical ca o singura parte de vorbire se numeste locutiune (expresie)

- o buna parte din locutiunile substantivale si adjectivale,provin din cele verbale prin fenomenul
denumit derivare frazeologica

- in ceea ce ne priveste nu avem nici o indoiala ca : a spala putina,a taia frunze la caini,a-i lipsi o
doaga,a-si lua inima in dinti,a face zile fripte (cuiva),a se face luntre si punte,a face (pe cineva)
cu ou si cu otet;sau alte asemenea grupuri frazeologice sunt,in realitate,cele mai autentice
expresii romanesti

- exemple de expresii si traducerea lor :

la Pastele cailor – niciodata

a bate toba – a divulga un secret

a nu avea nici un Dumnezeu  – a nu crede in nimic

a castiga la belciuge – a dobandi ceva cu usurinta

a drege busuiocul – a indrepta urmarile unei greseli

a trage butucul  – a insela

a-i sta cuiva in coaste  – a deranja pe cineva

a se strange funia la par  – a se apropia un moment critic,morte

a umbla cu jalba in protap  – a cere insistent un drept sau o favoare

a trage obloanele – a lichida o afacere,a da faliment

a pescui in apa tulbure  – a profita de o situatie incordata pentru a trage foloase

a trage sforile – a unelti

2.Pleonasmul

- este exprimarea unei idei folosind mai multe cuvinte decat este necesar,astfel incat sensurile
cuvintelor folosite se suprapun partial sau total

- in functie de context si de intentie,pleonasmul poate reprezenta fie o greseala de exprimare

(pentru ca aduce o redundanta in transmiterea informatiei) fie o figura de stil,indeplinind
acelasi rol ca repetitia retorica

16
- cele mai numeroase constructii pleonastice constituie greseli de exprimare,intrucat un cuvant
repeta in mod suparator ideea transmisa de altul

- ca exemple,putem lua :

M-am intors inapoi. Coboara jos !

Va rugam sa avansati inainte. Mos batran !

- aceste pleonasme sunt greseli,deoarece cuvintele inapoi,inainte,jos nu aduc nici un plus de

informatie si nici nu ajuta in transmiterea ideii exprimate de celelalte cuvinte

- in mod similar,sintagme precum cele de mai jos trebuie evitate atat in vorbire,cat mai ales in
scris :

a dainui permanent contrabanda ilegala

acelasi numitor comun atac agresiv

decat numai dar insa

averse de ploaie cel mai celebru

a convietui impreuna hemoragie de sange

incident neasteptat a ingheta de frig

poate fi posibil a protesta impotriva

perioada de timp pubela de gunoi

acord comun a relua din nou

procent la suta mijloace mass-media

- asemenea constructii dovedesc fie necunoastere a sensului cuvintelor,fie neglijenta in

exprimare.

17