CATEGORII SEMANTICE

I.ARHAISMELE(cuvinte iesite din uz folosite într-o anumită epocă istorică)

FELURI:

1.fonetice:a priimi,samă,jac,a sumeți,hitlean,părău,rumpe,părete, a îmbla

2.morfologice:

a)plurale vechi în:-e:gure, roate,grădine,școale,inime, greșale,rădăcine

-uri:pretexturi,mănuri,documenturi,ruinuri,diamanturi,palaturi

b)substantive masculine sau neutre folosite la feminin: o rolă(un rol),o nervă

c)forme verbale vechi:să vie (pt.să vină, stimă pt. stimează,viind pt. venind,văzum pt.vazură

3.sintactice:a)articolul genitival neacordat:A popoarelor de muște sărbători murmuitoare

b)forma arhaică de dativ adnominal(atr. subst. în dativ):vameș vieții,preot deșteptării

noastre,semnelor vremii profet

c)construcția prepoziționala a genitivului:Gazeta de Transilvania

4.semantice(cuvinte care astăzi se folosesc cu alt înțeles):carte(scrisoare,

document),limbă(popor-“stăpânitor peste vreo limbă”),parolă(cuvânt),brâncă(mână),divan(sfat), a
săruta(a saluta)rost(gură),a tăbărî(a-și instala tabăra)

5.lexicale:capuchihaie(agent diplomatic al domnitorilor români la

Poartă),ișlic(căciulă de blană scumpă),armaș(dregător însărcinat cu paza temnițelor),
feregea(manta din stofă de lână),sâneață,flintă(pușcă),paharnic(cel care turna vin
domnitorului),polcovnic(colonel),clucer( se ocupa cu aprovizionarea curții domnești),postelnic(se
ocupa cu camera de dormit și cu audiențele),pârcălab(coducator al unei cetăți),vornic(prim
ministru de război,judecător),vătaf(supraveghetor),caimacam(locțiitor al unor demnitari).

OBSERVAȚIE:A nu se confunda regionalismele(care încă se mai fol. în anumite zone geogr.) cu

arhaismele(cuvinte care nu se mai folosesc astăzi pt. că au ieșit din uz).

II.REGIONALISMELE(cuvinte folosite în anumite zone ale țării)

Feluri:

1.fonetice:malai, carari,dește,pâne,câne,frace, bini,gioc,marne,dumenecă.

2.lexicale:păpușoi,cucuruz,barabule ,crumpi,perje, lubeniță,curechi,berechet(belșug),imală(noroi),

crivat(pat)
3.morfologice:vreș cânta=aș cânta(Banat),am plătitără=am plătit(Muntenia),o fost=a
fost(Transilvania)

4.sintactice:antepunerea articolului genitival:ale groase mațe

5.semantice:a tăbărî(a obosi)

III.NEOLOGISMELE(cuvinte intrate relativ recent în limbă)

1.din germană:glasvand,rucsac,spielhozen,stachetă,tact.

2. din italiană:flaut, chitară,alegro,capodoperă,stabiliment.

3.din franceză:monolog,bacalaureat,operă,poezie,monument,arivist,mizantrop,ipohondru.

4.din engleză:ofsaid,henț,boiler,derbi,sprinter,start,sveter.

5.din rusă:cursant,instructor,izbă(colibă), steag.

6.din latina savantă:lactat,clar,direct,escortă,artă,excavator.

IV.SINONIMELE (cuvinte cu sens asemănător)

FELURI :

1.totale(puține,cu același
sens):apus=vest,german=neamț,kaliu=potasiu,email=smalț,vocabular=lexic,parataxă=

juxtapunere,exil=surghiun,tuci=fontă,șal=fular,ucigaș=criminal,ai=usturoi,cupru=aramă,dentist=

stomatolog.

2.parțiale(majoritatea):mândrua)frumos,falnic

b)măreț,impunător,impozant,grandios(cu sens pozitiv)

c) încrezut,infatuat,orgolios,îngâmfat,semeț(cu sens negativ)

3.aproximative(în stilul scriitorilor):iubire(=arșiță,lavă pt. Blaga),cuibar rotind de ape=vârtej de

apă(M.Eminescu)

4.lexico-frazeologice:epitaf=inscripție funerară,stilou=toc rezervor,sputnic=satelit artificial,capitală

=cetate de scaun,trop=figură de stil,debușeu=piață de desfacere

V.ANTONIMELE(cuvinte cu înțeles opus)

Feluri:

1.totale(majoritatea):atentneatent,posibil/imposibil,moral/imoral,normal/anormal,coase/

descoase,arma/dezarma,masca/demasca,activ/inactiv.

2.parțiale(puține):bărbat/femeie,cocoș/găină,domestic/sălbatic,erbivor/carnivor,vacă/bou,cal/

iapă,oaie/berbec,țap/capră.

VI.OMONIMELE (aceeași formă, înțeles complet diferit)

Obs.:a nu se confunda omonimia ce presupune sensuri complet diferite(broască=animal,~de ușă) cu
polisemia ce se refera la cuvinte care au la bază aceeași idee(baie=cuvânt polisemantic ce are la
bază ideea de “apă”:cameră,scăldat,stațiune cu ape vindecătoare,”Baia Baciului”.Unele cuvinte
sunt și polisemantice și omonimice:baie(cuvânt polisemantic ,dar și omonimic cu sensul de
mina.De aici rezultă cuvintele “băiaș=lucrător la o baie publică “aflat în relație de paronimie cu
“băieș”(=miner), cu pluralul comun omonimic“băieși”.

FELURI:

I.Lexicale
1.totale(cu plural identic:bancă/bănci,liliac(plantă,animal),leu(animal,monedă),lin(pește,adj)toc(la
ușă,rezervor,de pantof),baterie,aripă,lamă,somn,broască,coș, arie(muzică, suprafaţă)baie(mină,
cameră,.

2.parțiale(cu plural diferit):masă/mase/mese,râs/râsete/râși,ochi/ochi/ochiuri,bun/buni/bunuri,

bandă/bande/benzi,colț/colți/colțuri,corn/corni(arbust,instrument),coarne(de
animal,fructe),cornuri(patiserie),cap/capi/capete/capuri,cot/coate/coturi/coți,bob/boabe,bobi,

boburi(sport), elan(elanuri, elani),fermă(adj., subst.), pară(pere-fructe, pare de foc).

OBS.Există şi omonime cu plural identic si formă de singular diferită-partide(de la formele de

singular partid, partidă) şi minute(de la formele de singular minut, minută(document)

II.lexico-gramaticale

1.(val.morfol.
diferită):poartă,sare,vie,dar,unde,la,mic,general,port,dacă,mare,cer,toc(verb,subst.,interj)

2.morfologice:forme ale aceleiași părți de vorbire:(a) scrie,(el) scrie,scrie!

OMOGRAFE(homos=la fel,graphia=scriere):se scriu la fel și se pronunță
diferit:haină/haină,veselă/veselă,copii/copii,imobil/imobil,umbrele/umbrele,mia/mia(mielușea)

acele/acele,gazele/gazele, prietenii-prietenii, vestibul-vestibul, comedie(întâmplare ciudată)-

comedie(specie a genului dramatic), colonie-colonie(vezi dublete accentuale la “Fonetică”)

OMOFONE(se pronunță la fel,au un sens diferit):nea/ne-a,cea/ce-a,ceai/ce-ai,neam/ne-am,sar/s-

ar,car/c-ar, cai/c-ai, cam/c-am,sar/s-ar, sau/s-au, sa/s-a, ca /c-a, săi/să-i, mai/m-ai, nai/n-ai etc.

Observaţie:a nu se confunda polisemia care înseamnă a avea la bază o idee comună precum
cuvântul “braţ” care înseamnă “extremitate a corpului” şi “braţ de râu”, sens secundar, dar care
are în comun tot ideea de extremitate sau cuvântul “baie” care înseamnă cameră,cadă, duş având
în comun ideea de apă. Cuvântul “baie” poate fi şi omonim deoarece , regional, are şi sensul de
”mină” neavând nimic în comun cu ideea de apă-.

VII.PARONIME(forme asemănătoare,înțeles diferit)

Feluri:

1.cu prefix diferit:emigra/imigra,inerva/enerva,emigrant/imigrant,emersiune(cufundare

parțială),imersiune(cufundare totală),eminent(excepțional)/iminent(inevitabil),elocuțiune(mod de
exprimare,parte a retoricii),alocuțiune(scurtă cuvântare),amoral(situat în afara conceptului de
morală,care nu are noțiunea de moralitate )/imoral(care nu are un principiu moral,contrar
principiilor morale-sens negativ
gera/gira;adjudeca/abjudeca;abjura/adjura;adagiu/adagio;albastru/alabastru;vindicativ/
vindecator;lucrativ;salutar;corobora;virtuos/virtuoz;livret/libret;pertracta;conjunctură/
conjectură;anuar;eestradă;nunțiu/nupțiu;nefrită/nevrită;obol/obor;opis;or/ori;paricid/patricid(de
părinți;pasiență combinarea de cărți;pecuniar peculiar(soldă a soldaților);peregrin care calatoreste
mult;pendul/ă;

piromanție/piromanie;pontou ac de reglare al carburatorului/ponton pod plutitor;manej(loc de

antrenament la călărie;maslă(cele patru simboluri la cărți;marțial=solemn,grav,
ostășesc;maistru/maestru;a manca(a rata, a pierde);mesă(liturghie)Mobiliar=bunuri mobile
modula executa realiza, a face mai putin intens;lictor/rector(persoana cea mai în vârstă care
conduce;lângoare/ligoare(tifoidă)nimb/limb(partea lata a frunzei;mortar/mortal;decizii justițiale

lucoare stralucirelitra(sfert);lizibil/rizibil:locator care da în locație;lonja(acrobatic) alonjă

lucarna(fereastra)lutru(blana de vidră)lutră vidra macheta(reproducere lucr de urbanistica
macrocheiriedezv excesivă a mâinilor;file/filet/fileu:fragrant/flagrant ;care sare in ochi; izbitor
evident;firet=broderie fier mrtalic;fâțe’/fițe(mofturos):focal(sistem optic); a fornica
desfrâna;freza/friza(ondula);funeralii/funerari(adj);frupt?frust(simplu
rudimentar)ignar/ignic;comediant;galant/garant;gofra/cofra;hidra/vidra;inept/impunitate/
inculcainfesta(bântui, pustii,nimici, invada);insidios(viclean, perfid)jintiță/jitniță(hambar,
grânar)regență guvernare provizare,stil în arhitect.;suveranmonarh rege suzeran senior de care
depindeau; adjuvant/adjutant;elocuțiune(expr a ideilor)pedant(meticulos,minuțios,competent,
care se exprimă in termeni pretentioși);;stambă/stampă( imagini dupa o placa gravată)
;conexa/conecta,;exoteric/ezoteric(secret,ascuns+accesibilă=esoterică)elucida/eluda/elida;factic
(artificial,prefacut)/faptic;exalta/exulta:stringent(presant/astringent;injustețe(inexactitate)injustiț
 ie; bravadă/bravură (a infrunta barbateste si vitejește un pericol;artrita(boală
articulatii)arterita( inflamație a arteriei);nimb =aura/limb, ,festin(masa
festiva);bareta/bereta;fortuit/forțat`anodin/anost;antinomie(contradicție)/antonimie;afabil
adsorbție(a gazului) /adsorbție(a lichidului)

VIII:SAȘIU/ȘASIU(care susține caroseria),geantă/jantă, melenă(hemoragie

intestinală)/melană(textil), mochetă/machetă(reproducere la scară mică a unei lucrări de
urbanistică, piesă tehnică sau operă de artă), a gera/gira, conjunctură/conjectură, lacună/lagună,
etic/epic,ausculta/asculta, or(însă,dar)/ori, adagiu(subst./adagio=adv. în ritm,
lent),glacial/r,literal/r, ordinal/r,familiar/l,arbitrar/l,caritate/caritate, enerva/inerva, fisa/fișă,
minier/miner, carbinier/carbonifer, petrolifer(bogat în petrol)/petrolier/numerar/l,temporal/r,
virtuos(cu calități morale)/virtuoz(specialist), apropria/apropia, alabastru/, perceptor,
preceptor(educator), coplement, flagrant/fragrant(mirositor)maestru/maistru, tasa/taxa,
preveni/proveni, prenume/pronumeromanesc/românesc, a scruta(a privi atent)/scurta,
viziune(percepție,concepția/vizuină, șiș/șic, a manca(a lipsi)/a mânca, scrupulos,
geantă/gintă(grup de oameni cu un strămoș comun), modestă/modistă.

2.cu sufix diferit:glacial/glaciar,temporal/r, familiar/l

3.cu radical diferit:cauzal/cazual,preceptor/perceptor, vizuină/viziune,detraca( a se defecta, a se

dezechilibra mintal) /detracta(a defaima) preleva/prevala