Dialectologia= discipl.lingv.

a carui obiect il constituie varietatile teritoriale ale unei

lb(dialect,subdialect,grai,subgrai).Term.dialect prov.din gr.dialectos=(conversatie si mod de a
vb).Se poate face o distinctie intre dialectologia generala (teoretica) si dialectologia
aplicata(vizeaza un anumit domeniu lingv.)
Intre dialect.sincronica(descriptiva in mom. actual) si dialect.diacronica(istorica).Intre dialect
geografica(distributia spatiala a formelor dintr-o lb)si dialec.negeograf.(formele inregistrate intr-
o localitate sau o arie a unui domeniu lingv).De asem.putea avea dialect.traditionala,structural
sau transformationala.
Lb.rom-continuatoarea latinei orientale din provinciile Dunarene.Are 4 dialecte:daco-
romn(N.dunarii);aroman;megleno-roman;istro-roman(S dunarii).
Dialectul daco-roman=>N Dunarii,in Romania,Rep.Moldova,Ucraina,Ungaria,E
Banatului,partea de langa Timoc si Morava si N-E Bulgariei.Vorbitorii acestui dialect sunt
romani.Dupa provincia in care s-au nascut se considera munteni,olteni,banateni,mold.etc.daco-
romana este sg dialect roman care a devenit lb nationala,are val.culturala si aspect
supradialectal(lb.literara).
Dialectul aroman=>in Grecia,Albania,Macedonia,Bulgaria-vorbitorii se numesc ei insisi
armni,sunt sg romani sud-dunareni care si-au pastrat numele de romanus.adesea vecinii ii
numesc vlahi.
Dialectul megleno-roman(meglenit)=>N Greciei,Macedonia dar si la N de Dunare in Rom.Ei
insisi se numesc vlasi.
Dialectul istro-roman=>in Pen.Istria din Croatia;si-au pierdut numele etnic si acum se
autonumesc vla.
Ultimele 3 dialecte au caract.conservator,au suferit infl.lbilor din Balcani.Exceptie:aromana->are
o vitalitate datorata unui nr mai mare de vorbitori si incercarilor asociatilor.
Structura dialectala a daco-romanei-este infl.de 3 criterii:1.criterii politico-administrative-
>initial subdiviziunile daco-romanei corespundeau cu principalele subdiviziuni administrative
(provinciile administrative);2.criterii genetico-tipologice->dupa ele teritoriul lingv.daco-roman
ar fi divizat in 2 tipuri dialectale:un grup de N de tip moldov.(Banatul,Transilv,Mold.,Bucovina
si Basarabia) si un gr de S de tip muntean (Oltenia,Muntenia,Dobrogea si S-E Trans.) Alexandru
Filipinea considera graiul din Muntenia o variant de tranzitie intre 2 mari arii dialectale (de
acord-Al Rosseti,Iorga); 3.criterii diatopice->prin compararea isogloselor(=linie care
delimiteaza pe o harta lingv.aria de raspandire a unor forme lingv.) s`au ob.3,4 sau 5 varietati
daco-romane.G.Weigand delimiteaza pe harta 65,3 subdialecte daco-romane:banatean,mold si
muntean.Tot el vb despre dialecte de tranzitie,mixte(=rezultatul amestecului unor dialecte
distincte:in Tara Motilor,Oltenia de S si Dobrogea) si mozaic(=urmarea imigrarii in grup a unor
pop.care nu se asimileaza si isi pastreaza graiul original).
Structura dialectala a daco-romanilor
Existenta subdialectului Maramuresan a fost sugerata mai intai de Sever Pop(La
dialectologie),Emil Petrovici si Romulus Todoran(R.T.considera ca in aceasta arie
lingv.africatele c si g nu isi schimba locul de articulare,au caract.dur si obliga vocalele
anterioare(e,i) sa devina central (cer-cr).Concluzie:daco-romana are 5
subdialecte:banatean,crisan,maramuresean,moldov.si muntean.Arii lingv precum Oltenia,Oas si
Dobrogea sunt de tranzitie.Etapele studiului unui dialect:1.culegerea materialului
dialectal(informarea) 2.interpretarea faptelor de limba
1.->faza de pregatire,se culeg date despre grai,vechimea asezarii,orig.populatiei,etnografia.Este
necesara situarea cercetatorului in mij.comunitatii.Ancheta indirecta-nu necesita deplasarea pe
teren deoarece se trm.chestionare in localit.(o asem.ancheta a facut si Sextil Puscariu pt ALR
(atlasul lingv.rom).Se ob.astfel material lex.bogat,dar nu se cun.certitudinea exactitatii
transcrierii fonetice,daca a fost cel mai bun informator.
Chestionarul dialectal->lista de intrebari folos.de anchetator pt a culege materialul.Treb. sa se
tina cont de specificul localit.sau regiunii.
Intrebari directe(ziceti fie-mea sau fiica-mea?),intr.indirecte(la un om tare batran cum ii
ziceti?).Anchetele pot fi facute cu 1 sau mai multe chestionare:chestionar introductiv(date
despre localit.),chest.general(intrebari despre fam,hrana,parti ale corpului),chest.speciale.
Anchetatorul treb.sa fie lingv.,sa aiba un auz fin,sa cun.sist.fonetic,sa stie vb cu oamenii de la
tara si sa fie de prin partea locului.
Informatorul-sa fi trait marea parte a vietii in localit.respectiva,sa aiba pronuntie clara,sa fie
inteligent.In principiu varsta treb.sa fie de 30-65.
Monografia-dialectala->contine material lingv.bogat,cupr.un cap.introductiv despre tinut si
locuitorii lui,la sf poate avea un glosar,harti,fotografii etc.
Subdialectul crisan->Weigand a semnalat posibilit.existentei acestui dialect.Se vb in V
Trans,Salaj,Alba,Bihor,Satu-Mare,V jud.cluj,N Hunedoara,Arad N,Maramu.S-V.In cadrul
acestui sub dialect distingem:graiul bihorean->valea Crisului Negru,Crisul Repede;graiul
somesean->Crisana,cursul Somesului;graiul motilor->m-tii Apuseni,valea Ariesului,v.Vidra-
trasat acestui grai este rotacismul (=din M se face R la cuv.de orig.lat. ex:bine-bire,lana-
lara,inima-irima);graiul osean->in T.Oasilor-face trecerea de la subdialectul crisan la
subdialectul maramuresean-trasat.tipologice:tendinta de evolutie a lui la a, la fel ca in unele
graiuri din Banat,Maramu sau Mold. Ex:am tiat-am taiat;pdure-padure;am btut-am batut;
inchiderea vocalelor neacc.a,e,o ca in Banat,Mold,Maramu dar nu si in Muntenia.ex:pahar-phar;
acoperit-acuperit; -diftongul oa este redul la un o deschis:goala-gol;roat-rot.Vocala e devine
dupa consoanele labiale,iar diftongul ea se reduce la a ca si in Bn,Mm,dar nu Munt- merg-
mrg;s mearg-s marg; Consoanele s,z, si dz au caract.dur si obliga vocalele sa devina
centrale singur-sngur;zeama-zama;seara-sara ->in unele zone sunt dure si s si j jet-jt;copreu-
copru.
Prepoz.pe,pentru,prin=>p,pntru,pn. Specifica e diftongarea lui O in pozitie initiala la u=>
om-um,ochi-ut, oi-ui. Existenta vocalei finale i si u-aceasta din urma palataliz.=>moi-
moiu,grnicer-grniceriu. Absenta diftongului i in cuv,precum:cne,pne,mne.
Consonantismul:fonetismul arhaic dz devine z in terit.Crian=>dzc-zc,budz-
buz.Fonetismul arhaic g(palatal) exista dar in variatie libera cu j=>ger-jer,trage-
traje.exceptie:.Oaului,unde apar forme precum gos,joc.Palataliz.labialelor are un
caract,fluctuant: p+ie=pt ->ptiele;o fi- o i;miere-mniere. Palataliz.dentalelor-e generala,dar nu in
faz final-> t+ei->t ex:frate,bade,deal,ue.Criana=intalnirea dintre palataliz.labialelor si
palatal.dent.=> in-n,u-ue,chiar-tar.Specific pt .Motilor: jerunte.In grupul sl s-a produs
epenteza lui c care e specif.dialectului Crian- slab-sclab,sloi-scloi.
Morfosintaxa-dialectul crian are putine fenomene sintactice specif.Pron.demonstrativ de
apropiere mai are 2 forme latinesti:aista sau aiasta; pron.dem.de departare:acela; pron.nehot.cu
particula oare: oarecine,oarece.Verbele de conj 1 si 4-apar fara sufixele ez sau esc: el lucr,eu sr
(srez); apar si forme hipercorecte cu sufixul esc :minesc,ascuesc,mpresc.Apar si forme
iotacizate: eu spun-eu spui;eu vin-eu viu.Apare mai mult ca perfectul perifrastic:au fost vazut.
Formarea conjunctivului cu conjuncia i: i fie,i fac.Exista unele locuiuni
arhaice:pnce,drce; adverbe atipice:altan=direct;dluoc=imediat. Dialectul Crisan-lexicul:
arin-nisip;a cota-a privi;cottoare-oglind;maritu-brbat (Ion Coteanu).Emil Petrovici:prunc-
copil;piiga-ciupi;brnc-mn;goz-gunoi.Romulus Todolan:a cutuli,temeteu,ogor,
moini,bolnd.Originea acestor cuv: lat.:brnc,arin,ai; slav-a cutuli; maghiare-
chefe,perie,copru, oco,bumb;germane-laibr,ucr,blaj=sticl,creden=dulap. Exista si
sinonime precum: posnar-jb,jir-fag. La diminutivare apare sufixul u sau ua:
scunu,furcu,pruncu,ptu.
Subdialectul Maramurean
A atras mult timp atentia cercetat.Take Papahagi a descris acest dialect.Emil Petrovici a sugerat
existenta acestui subdialect.Insa Ion Coteanu il considera un grai de tranitie intre subdialectul
crisan si cel mold.deoarece exista multe asem.legate de morfolog,sintaxa,vocab.La noi in tara se
vb pe vaile raurilot Tisa,Iza,Viseu;orase:Sighetu Marm.,Viseu de sus,Borsa.Trasat
tipolog.:vocalismul-tendinta de inchidere a voc.neacc.e,,o ca in Banat,cris,si Mold.:
oamini,videa. Se inreg.precum Bn,Cr un e deschis acc. Atunci cand urmeaa in silaba vecina un
alt e: fete, verde.In locul diftongilor oa apare un o deschis:uora,nopte. Dupa cons sz,j,dz si r
care au un caract.dur,vocalele anterioare devin centrale,iar diftongul ea se
_____________________la a:ip-p,sear-sar. Africatele c si g: cer-c^r,ger-g^r.Dupa labiale
e devine ,iar ea devine a: merg-mrg,beat-bat,pe-p.Diftongul ea devine e deschis in pozitie
finala: a avea-a ave. Absenta diftongului i in cuv mne,pne,cne. Consonantismul:existenta
fonemelor arhaice dz ca si in dzc. Palatalizarea labialelor: ptele,vrabdie. V+e,i=z- vierme-
zierme. Grupul str se reduce la st fereastr-fereast. Apocapa: Gheorge-Ghe;Irina-Iri;verbe la
conj 4:graiete-grie. V-apare uneori ca-n graiurile moldov.- vulpe-hulpe. Ca urme ale
notacismului:linguna-lingura,R-etimologic se pastreaza in farina,srin(senin).
Morfosintaxa:Adresarea se face cu tu indif.de varsta.Numele propriu apare cu articolul
antepus:fntana ii Marie. Pron nehot prez forme variate:oricareva,amunce,oricativa *pron.nimic
are val.adjectivala ex:nu i-o folosit nimic leac.Vb de conj 1-4 apar fara sufixele ez,es: eu lucrez-
eu lucru,ma rusinez-ma ruin,tu lipesti-tu lipti.Forme hipercorecte:Drm-
daramez,inspaimntez,omoresc. Sunt prez formele iotacizate:pui,piei,spui,cei. Conjunct.vb a da-sa
deie,a sta-sa steie,a lua-sa ieie,sa ploaie.Diminutivele:sufixul uc,uca: casuca,fatuca,Stefanuc; u:
delu,focu. Adverbe specific:tare-foarte,ht-departe,huc-complet.Constructii infinitivale:incepe
a gri.
Lexicul:a inveti-a imbraca,a la-a spala,duloare-durere,cler-creier,cocon-copil,a cui-a
gusta,varze-verdeturi,vrj-batran,pepene-castravete,bsada-vorb,a se ciudi-a se mania,a mhi-a
face semne,drot-srma,ciotrn-burla,halub-haine,pete-muchi,
Subdialectul Mold.
Se vb in Rom dar si in afara gran:N Sucevei,Botosani,Bacau,Vaslui,Galati,Iasi.Unele izoglose
depasesc aceste arii si cuprind si zone precum:Harghita,Covasna,Bistrita,E Cluj,N Mures,N
Braila,N Buzau,Rep Mold,Tinutul Hertei,Cetatea Alba,Ismail,cahul,Fosta
URSS,Rusia,Kazakstan. Vocale:tendinta de inch.a voc.neacc:cas-cas,carne-carni,micu-
micu; e se inch.la i: pe-pi,peste-pisti,pentru-pintru; tendinta de desch a lui la a: brbat-
barbat,btaie-btaii, pdure-padurii, Cons sz,j, dz si r sunt dure si det vocalele anterioare sa
dev.centrale,iar diftongul ea sa se ___________________ la a: zeama-zama,in-m,eapa-pi.
Dupa cons.labiale e trece la ,ea la a: lovesc-lovsc. Dift ea cand este acc dev.e:mea-me,a
vede.tendinta de suprimare a diftongului ie:fiere-fere,piept-pept.Diftongul ea trece la ie:Taiat-
taiet.Acc dif a unor cuv:firav,bolnav,felie.Pastrarea fidela a unor fonetisme turcesti:badanea-
bidinea,liule-lulea.
Consonantismul:d+e,i->dz zic-dzic. J+o,u=g(palat) goc-joc. D+ei,ou=g(p) gos-jos.
Palataliz.labialelor este in faza avansata: p+e=pc piele=pchiele,. B+e=la fel fierbe-hierbi,vitel-
gitl. C si g=,z cier-er. V=h vulpe-hulpe.Unele subst isi constr.o noua forma de sg: ardei-
ardel,specific pt subdialectul mold,pt forma de G sau D al subst masc este art nehot lu :lu
fratemeo.Art hot se pastr la numele de fam in Bucov:Linu-Linul,Badiu-Badiul.
Tendinta de adverbializare a numeralului ord: verisoara de-al doilea sau de-a doua.Forme dif pt
prezent:eu scp,ls,ma ingr,rbd. Auxiliarul perfect.compus este o: o fost. Perf.compus este cel
mai folo timp in graiurile mold.Pt viit se folo forma de viit +conj:am sa cant,am sa fac; un viit
arhaic: are a veni.Forme iotacizate pt anumite verbe:sa deie,sa ieie,sa steie,sa
vreie.Adv.specif.:amu,amui,numa,mucimarginea=aiurea.Interjectii
specifice:ian,iaca,iacata,ci.Lexicul-E.petrovici considera ca sunt specifice
ciolan,omat,pantece,papusoi.Todoran:vadana,antimir,ogheal=plapuma,buhai=taur,ciubota=cizm
a.Alte cuv: chleac=lapte acru,perj=pruna,zarz=cais,prostire=cearsaf,drusca=dmnisoara de
onoare.Cuv din
lat:poama=strugure,pantece,.slava;prisaca.ucrain:buhai,chisleac.rusa:prostire,ciubota,bor.In
graiul mold exis.2 sist particulare de form a numelor de fam:1.prin
compunere:Botgros,Malaimare,Manascurta,Caprosu,Ochialbi; 2.Din G unui nume propriu sau
comun:Aoanei,Aioanei,Avarvarei,Apetrei,Adomniei;uneori forme de D:Alucurlui,Adascalului.
Subdialectul Banatean
Se vb in S-v terit.daco-rom:Timis,caras-Sev,Huned,S Arad,Voievodina-serbia.Unele trasat banat
se resimt in N-V Olteniei:Gorj,Mehedinti.graiurile bana se imp in cateva microarii:1.graiurile de
S-V(V.carasului si Almajului).caract: =e deschis;consonantizarea lui u in v.2.graiurile din zona
Lugojului:trecerea de la i la i intermediar,.3.graiurile din N-E Banat. Radna-Lipova. 4.graiurile
din zona Timisoarei-cele mai neunitare dat prez.orasului. Fonetica:vocalismul:tendinta de
inchidere a voc neacc a,e,o:papuc-ppuc,e-i:pecat-plicat;o-u oameni-umini.
E-ul urmat in silaba urm de un alt e se diftongheza:verde-vierde.dift oa=o desch. Coaja-
coja.Dupa cons sz,j,dz vocalele trec in seria centrala,dift ea se__________________ :semn-
smn.Abs.dift i= maine-maine.
Fonetismele arhaice:mblu,ntru,mplu. Consonantismul:Conservarea grupului consonatic
mn=scamn-scamnum= scaun.trasat specif.graiului Banatean este palataliz lui t si d cand sunt
urmate de e si i:frate-frace,precine,frunce,bade=bage.O inovatie reprez inmuierea cons r,l,n urm
de e si i sau ee sau i:negru-niegru.
Morfosintaxa:Subst fem term in tind sa-si form pl in i: o rate-2 ri,o casa-2ci.Art poses G
este invariabil: a mele-a tale.Art dem.are formele ,a sau i:i mai buni.pron si adj nehot
specific.:alte=altceva,mcare, totnatu=fiecare.Ind.prez a fi: eu mi-s,voi vi-s.