Limba romana e vorbita in Romania de aprox 22 mil de vorbitori.

In afara granite lor Rom, se mai vb in Ucraina subcarpatica, in Tinutul Herta si la gurile Dunari i, in Rep Moldova dintre Prut si Nistru, insular in Transnistria, pe teritoriul fostei URSS, pana in Extremul Orient si la sud de Dunare, pe Valea Timocului sar besc, in regiunea autonoma Voivodina, in zona orasului Vidin din Bulg, de-a lung ul Dunarii si in Dobrogea bulgareasca si insular, pe Valea Tisei, in Ungaria. In afara granitelor Europei, se mai vb in Sua, Canada, Australia, dar si Israel.Ce lelalte dialecte istorice sunt raspandite la sud de Dunare: Ar(o) romana raspand ita in Grecia, Albania, Serbia si Macedonia, Megleno-romana vorbita in 6 sate si tuate in nordul regiunii Salonic din Grecia, Istro-romana se vb in 2 sate Zejane si Susnjevica ( apropiere de Pen. Istria, in Croatia). Romana comuna a fost primul stadiu de evolutie a lb romana, din mom in care Lati na dunareana s-a transf in idiom romanic si pana cand s-a rupt unitatea romanilo r de pe ambele maluri ale Dunarii. Prima atestare a lb rom e Scrisoarea lui Neacsu din Campulung ( 1521), cu toate ca exista marturii care arata ca s-ar fi scris in rom cu mult inainte de aceasta data.Totusi, alfabetul chirilic a continuat sa se fol pana in 1859-1860 cand a fost inlocuit de alfabetul latin. Daco-romana prezinta urm varietati dialectale: subdialectul muntenesc, moldovene sc, banatean, crisean, maramuresean. Limba romana literara s-a constituit pe baz a subdialectului muntenesc vb in partea de nord-est a Munteniei si in sud-estul Transilvaniei, la care s-au adaugat si unele trasaturi din celelalte subdialecte , in special cel moldovenesc. Evolutii fonetice: La nivel vocalic: Diftongarea romanica ( numai pt e) se produce neconditionat, atat in silaba desch isa cat si inchisa: PEL| LE > piele, FER| RU > fier E in pozitie nazala precedat de o consoana labiala devine initial i, apoi : VENT US> vant E in pozitie nazala, se inchide la i: PLENU> plin In lb romana, diftongarea lui O nu se produce, pt ca in faza preromanica O si O din sistemul latin s-au contopit, acelasi fenomen se inregistreaza si in cazul l ui U si U: LOCU>loc, NEPOTE> nepot, FURCA> furca, CRUDU> crud O si O urmate de o nazala se inchid la U: BONU> bun Diftongarea metafonica ( conditionata/ romaneasca) se produce pt e si o, urmate in silaba urmatoare de e sau a( a), asfel se conduce la crearea diftongilor asce ndenti ea, oa SERA> seara, TERRA> teara> dr. tara, LEGE(M) leage> dr.lege, MOLA> moara. Diftongul ea s-a monoftongat adesea la a ( tara) sau la e ( lege) in functie de vocala din silaba urmatoare. Metafonia s-a produs si in cuv slave, dar numai dac a vocala urmatoare era a: KOMORA> comoara, PRESECA> r. priseaca> mod. prisaca Pastrarea diftongului AU din Latina sub forma de hiat: LAUDO> laud, LAUDAMU(S)> laudam Pastrarea vocalelor finale neaccentuate A( in varianta a.). E si U. CAPRA > capra , QUADRU(S)> codru, FLORE(M)> floare, FETU(S)> fet> fat A neaccentuat in pozitie finala sau mediana se inchide la a: BARBATU(S) > barbat , CASA> casa Existenta fonemului / a/ a fost pus pe seama influentei substratului, pt ca se mai int si in albaneza si bulgara. Insa e o evol fireasca, de tip romanic, dator ata tendintelor de inchidere a timbrelor vocalice . A accentuat urmat de o ( sg) nazala ( N, mai rar ,M) se transforma in a, ulteri or in . Regula nu are viabilitate inaintea germinatelor NN, MM. CAMPU(S)> camp, LANA > lana Acelasi tratament a fost aplicat lui ? +n(m) in 5 cuv nelatine, inglobate in ca t cuv slave: sl SMETANA> rom. Smantana, sl STOPAN> stapan, iran. STENCA> STANCA> stanca, iran. STANA> stana, avar. JUPAN> jupan I urmat de o nazala sau precedat de R ( chiar RR), T sau S devine . RIPA> rapa, R IVU(S)> rau, HORRIRE> ( a) uri Vocala E sufera urm modificari: - se pastreaza initial dupa labiale, apoi devine a. In daco-rom contemporana se

mai pastrazeaza doar la pl: FETU(S)> fet > dr. fat, pl feti, MALU(M)> MELU(M) > mer > dr. mar, pl mere - se preioteaza in poz initiala in : el [iel], ei, ele si in form vb a fi: este, eram Aparitia si existenta unui nr mare de diftongi : ie, ea, oa, ai, ei,ii, oi, ui, au, iu , ou, resp triftongi : iai, ioa, eoa,eoi: ciine, coama, pietre, iepuroaic a, lacramioara, vedeau Existenta unui nr mare de alternante vocalice: oa/o poarta/porti, o/oa/u rog/ro aga/rugam, ea/e leaga/ leg La nivel consonantic: consoanele surde ( -p, -c, -t) aflate in pozitie intervocalica se pastreaza ca i n italiana centro- meridionala: LUPU(S)/> lup, VITA> vita, LACU(S)> lacu cons simpla L- in poz intervocalica L- devine R: SOLE(m) > soare, cf CABALLU(S)> cal Opozitia latina L vb LL se continua in rom prin opozitia o /R R/L : STELLA> stea vb SOLE(M) > soare -LL in lb rom se degemineaza : CABALLU(S) > cal Inainte de E accentuat si urmat de A, -LL- dispare sau se vocalizeaza la u: MAX ILLA> masea(ua), CATELLA> cateaua L initial urmat de E, /j/ sau de I devine I : FILIU(S)> fil u> dr. fiu B si V intervocalic s-au confundat si au cazut : ( H) IBERNA> iarna, CABALLUS> cal, RIVU(S)> rau CT intervocalic a devenit PT: NOCTE(M) > noapte, OCTO> opt N urmat de E /j/ sau de I se transforma initial in n apoi devine i: CAPITANEU> c apatan > capatai Un fen fonetic specific lb rom e palatalizarea lui T urmat de E, I, /j/ la [ts] notat t D urmat de E, I, /j/ ajunge in dac-romana moderna la [z] TENEO> tin, DICERE> di ce, dite > a zice Palatalizarea lui S urmat de E, I, /j/ la [ ] notat s. E specifica lb rom : SIC > si Specific lb rom e si rotacismul ( trecerea lui n la r) bine> bire QU urmat de A se labializeaza la p : AQUA> apa, LINGUA> limba CL, GL in poz initiala sau mediana se palatalizeaza la cl , gl. In daco-rom dupa sec 16, evolueaza la /k / si / g/ ca in it : CLAMARE > cl ema> dr chema, VIG(I ) LARE> vegla> dr veghea PL, BL si FL in poz initiala si mediana se pastreaza, BL in poz mediana vocaliz eaza pe B la u, situatie similara si la BR : PLANGERE> plange, BLANDU(s)> bland. , STAB(U) LU(M)> staul, FABRU(M) > faur CS cunoaste 2 tipuri de modificari, una specifica lb rom la ps si alta, de tip r omanic ca in lat pop la s : COXA> coapsa, LEXIVA> LESIVA> lesie GN intervocalic devine mn : LIGNU(M) > lemn, DIGNU(S) demn SC si ST urmate de E sau I se palatalizeaza la st: SCIRE> a sti, NASCERE> a nast e Existenta laringalei surde H MORFOSINTACTIC/ grupul nominal: Formarea pluralului cu marca vocalica : -I ( masculin, devenit asilabic, exceptie subs cu radacina terminate in grupul mutta cum liquida, pomi, socri), e la fem, e ( < lat ae) respecturi, -uri ( < lat, ORA). Specific romanei Pastrarea genului neutru un car/ 2 care, un timp/ 2 timpuri Postpunerea art hot provenit din lat ILLU, ILLA: omul, fratele, oamenii, casa, casele, creionul, numele Declinare bicazuala in care N-Ac se opune G-D la sub fem ( si se extinde la celelalte genuri prin analogie) N o casa, G, unei case, D unei, Ac o casa, u n baiat, unui baiat, unui baiat,un baiat Pastrarea vocativului in e la sub masc nearticulate, extins ulterior si la cele articulate, masc. La fem, neaerticulate, pe langa marca a, apare o, si m ai nou a: domnule!, copile!, Ioana, ioano, ioana

Existenta unui articol genitival provenit din AD+ ILLU/ILLa al, a, ai, a le Un articol adjectival provenit din ECCE ILLU/ILLA : cel, cea, cei, cele Comparatia adj se face cu adverbul mai< MAGIS Existenta unui serii de forme accentuate ale pron personal, cat si a une i serii de forme neaccentuate la D si Ac : mie, pe mine vs imi, mi, ma, m Dubla posibilitate de marcare a posesiei pt pers a 3 fiul sau ( - marca rea genului posesorului) fiul lui/ei ( +marcarea genului posesorului) Forme speciale de formule de politete, formate prin contopirea subst dom nia cu adj posesive : ta, sa, voastra, sau cu pronumele, lui, ei, lor, dumneata, dumnevoastra, dumnealui, dumnaei, dumnealor Reformularea distinctiei tripartite la niv semantic deictic : acesta/ace la Marcarea cu ajut particulei deictice a a opozitiei dintre pron si adj de m : acesta vs acest om, acela vs acel om Formatrea numeralului de la 11 la 19 dupa modelul latin UNUS SUPER DECEM . GRUPUL VERBAL: vb auxiliare sunt a fi < ESSERE. A avea< Habere, a vrea < VOLERE< VELLE existenta unor paradigme diferite ale vb auxiliare fata de cele lexemati ce, la perf compus, viitor si conditional : formarea viitorului cu aux a vrea, i nd mmcp e o forma sintetica care continua mai mult ca perfectul conjunctiv latin , conjunctivul se form cu ajutorul conj sa, cond prezent e o forma analitica co nst cu aux a avea, existenta in rom veche a unui nr mare de forme perifrastice s upracompuse care au disparut sau s-au pastrat la nivel dialectal. Existenta unui nr mare de moduri, rom are modul prezumtiv si supin Perfectul simplu nu se mai fol in lb literara decat la persoana a 3 a si cu val narativa, in oltenia are val aspectuala de aorist Inlocuirea infinitivului prin conjunctiv vreau sa merg , tre sa cant Folosirea vb a fi pt expr unor stari fiziologice sau a unor sentimente, lb romanice occidentale util vb a avea mi-e foame Folos vb a fi pt expr unor stari meteorologice, lb rom util a face e cal d Folosirea dublei negatii in prop negative : n-am nicio carte Existenta morfemului ( prep) a in formarea infinitivului a manca In domeniul lexical: Cuvinte latine - cuv curente in latina si pastrate in rom : CANTICUM> cantec, IMPERATOR> imparat cuv rare in latina, apartinand epocii tarzii : CAPITINA> capatana, ARUN CARE> (a) arunca In fct de prezenta sau absenta aceluiasi lexem intr-una sau mai multe lb romanic e, se face distinctia intre : 1 cuv de origine lat existente in rom si intr-o sg alta lb romanica : CHASCARE> rom a casca, sarda kascare 2 cuv de origine lat, care prezinta evol semantice atestate sau nu in lb de orig ine : ANIMA suflet> inima 3 unele cuv panromanice lipsesc din lb romana, acesta carenta lexicala a fost su plinita de alte cuv latine din aceeasi zona semantica, fie prin cuv de alte orig ini : f Ons a fost inlocuit de Fontana> fantana, infans de copil.. Cuvinte de origine daco-moesiana: toponime : numele muntilor carpati, numele uno r localitati: Mehadia, Turda Hidronime: Arges, Buzau, Cris, Lotru, Mures,Nistru, Prut, Olt, Siret, Timis, Cer na,Tisa Comune cu albaneza : baci, balta, catun, scula, scrum, sambure, , tap, tarc, zga rda, zgaria, naparca, matura,groapa, copac,mazare Existente numai in ro : amurg, barza, baiat, beregata, bordei, branza, butuc, gh eara, gorun, nitel, panza, prunc, rabda, strugure, sir, soric, urca, urda, zer,

zestre, zgarma, Cuv de origine slava se impart in 3 cat : imprumuturi de superstrat ( imprumutur i vechi) gat, glezna, obraz,maica, nevasta,hrean, morcov, cocos, ulei, colac, bo gat, gol, sarac, a citi, a munci, ogor,varsta,dobitoc. Imprumuturi de adstrat, i mprumuturi mai tarzii, ce provin din diferitele lb slave invecinate si cu act in general ,dialectala: din bulgara a ciupi, castravete, din sarba, uica, unchi, gost, oaspete. Imprumuturi culturale/ carturaresti patrunse prin intermediul adm inistratie, bisericii, scolii, cancerlariei, cele mai multe influente au patruns intre sec 14-15 din slavona bulgara : ceaslov, spovedanie, staret, parastas, vo ievod, vornic. Cuv de origine maghiara se impart in 2 cat : cu larga circulatie: a cheltui, a b anui, chin, chip, fel, hotar, neam, oras, vames, viclean, toponimele : Homorod, Borsec, M-tii Caliman, cu circulatie restransa: lepeu cearsaf, temeu cimitir, sa bau croitor ( In Trans, mai ales Crisana) Cuv de origine turca: 2 cat : apartinand pop turanice preosmanlai, toponime Pec enega, de origine cumana: conac, beci,cioban, suman si topo Teleorman padurea ne agra, Caracal cetatea neagra, Bahlui. Cuv de origine osmanlaie : ciomag, basma, ciorap, basma, dovleac,lichea, peltic , baclava, ciulama, ciorba, ghiveci, iaurt, musaca,sarma, tutun. Multe cuv turcesti si-au schimbat sensul in rom moderna, capatand un sens peiora tiv : lichea pata, azi om de nimic. O serie de cuv care apartin fondului princi pal lexical, sunt de org araba : cafea, chirie, cantar sau persana: dusman, moft , murder, dar au ca filiera de patrundere lb turca. Cuv din lb greaca- greaca veche, pe filiera latina :elenisme latine general rom anice: biserica< basilica, , elenisme din latina dunareana patrunse pe cale oral a: frica, span. Din perioada bizantina: pe cale directa: cort, folos, prisos, toponime Mangalia, C-ta, Sulina, Calafat, indirect prin intermediul slavilor sudici, in special pr in bulgara: argat, busuioc,camin, corabie, crin., iar. Influenta neogreaca , in special perioada fanariota ( 1711-1821): folos, frica,, pat, patima,proaspat, a sosi, a vopsi, sigur, orfan, saltea. Cuv de origine germanica: de la pop migratoare germanice : bulz, nasture, strugu re, targa, de la sasi: a captusi, roaba,turn, sold,, sura, tigla. Cuv germane existente in lb rom apartin urm domenii: imbracaminte ( stofa, snur, slit, flec) alimente/ bauturi( cartofi, gris, crenvurst,halba, snitel, sunca), armata ( ofiter, maior), comert( rabat), meserii( chelner, maistru, tol, vana)