1

ISTORIA LIMBII ROMANE-26-10-2016

CURS 3
 Exista influente grecesti asupra latinei dunarene; de ce au patruns? Influenta
Bizantului asupra acestei zone ; elementele grecesti au fost assimilate ca cele
romane;

Sampetru- asimilari din graca si transformata dupa legi; sfantul de astazi care este vechi
, numele lui grecesc intrata in lat pop -a avut numele de Sampetru; aceste forme care
reflecta religia crestina au fost schimbate;

Inceputul sec 11 cand incepe crestinarea sub influenta bizantului se schimba limba de
cult si capata o haina slavona sau sunt inlocuite cu elemente slavone; ( calindul> colind )
se produc mutatii;

→se adopta cuvinte cu semnificatii diferite;

Cararia( lat.)> drum de care

a merge> vine din emergere – initiala a urca aiesi din campul visual

-adaptare a unui nivel de imba a unor cuvinte latine: au invatat aceste cuvinte pt latina
pop si pt semnificatii diferite in limbile romanice

→populatia ocupata de omani a invatat limba latina in ciuda tuturor argumentelor

contrare

- S-a format o limba romanica in aceasta zona; cand putem vb de o lb romanica noua?
- Veirea slavilr creeaza punctele de reper pt datarea momentului de formare a lb
romane
- Slavii au patruns aici incepand cu sec 6; nu venirea slavilor este cea care
transforma lb romana in lb romanica ci elementele slave au forme caracteristice
care arata ca romana se trasf deja-devenise lb romanaica –avea un sistem
fonologic propriu distinc de cel al lb romanice
- Sunt cateva legi fonetice care au drept consecinta aparatia unor foneme specific lb
rom
- A accentuat in pozitie nazala creeaza o vocala centrala-lb romanice occidetale nu il au
- In niciunu cuvant vechi slav nu exista transformarea de mai sus-se Astraea a
accentuat in pozitia nazala
- In trecerea de la lat la rom l intervocalic se rotacizeaza devine r-devenise r cand
slavii au ajuns in acest spatiu- in niciun cuvant vechi slav nu se produce
schimbarea –legea isi incetase activitatea
- Dentalele d t si fricativa s se transormase- t z dz s
- A ocroti il pastreaza pe t , sila pe s etc
 2

- O alta transf pe care italiana o atesta –cl si gl se palatalizasera si a devenit in

romana gli >ghi cli>chi
- b si v intervocalice se vocalizasera adica devenisera u si apoi au disparut :
hiberna>iarna cabarus>cap ovis>oaie ;
- In momentul in care slavii in acest spatiu au intrat in contact cu lb romana ,sistemul
fonlogic era deja fixat
- Zonele in care s-au fixat slavii au fost numite- vlasii
- Torna-(intoarce te) comanda militara, armata folosea limba asta dar si bastinasii=spre
sf sec VI ; prima proba de lb rom= in sec 6 se formase o alta lb rom la n si la s de
Dunare

UNDE S-A FORMAT LB. ROMANA?

- In sec XVIII-le, cand reprezentantii sc ardelene au incercat sa dem ca in transilvania

noi am aparut dupa ce ei au ocupat spatial transilvaniei;atunci au inceput discutiile pe
marginea formarii a poporului si a lb romane; nu exista coincidenta intre aceste 2
- S-a format la n,la s de Dunare
- La n de dunare nu s-a format pop roman pt ca a fost nimicita pop dacica; dar la
N de Dunare a ramas pop romanizata , sunt atestari scrie inca din sec al V-lea pe
pietrele funerare-sunt dovezi de utilizare a limbii lat –ceea ce spune ca nu s-a
intamplat evacuarea totala a acestui satiu
- Ungurii au spus ca au gasit la N de Dunare o pop numita “blahi”> vlahii; in lb romana
nu exista niciun element gotic;
- Exista si argumente lingvistice- la N de Dunare nu exista niciun nume de apa
romanic , localitate cu nume latin, dar nici la S de Dunare nu exista= saruna(
influenta a leg fonetice ) nu exista nume romanizate dar nume dacice exista – nu
s-ar fi putut pastar aceste nume dacice la n de dunare daca nu ar fi existat
populatie acolo
- Exsita cateva cuv de origine lat la N de Dunare: aur , argint sare pacura- populatia
care le-a preluat din lb lat ;
- In zona de romanizare- banata oltenia s trans- cuvinte mostenite din lat pastrate
pana azi; ai >usturoi, arena> arina> nisip , aninoasa>animoasa, pacurar=ciobanul ,
oierul pt ca lb romn a pastrat pecorarius= avem dovezi lingv ca romana s-a format si
la N de Dunare chiar daca au existat migratii de populatie
- Al. Filipide era adeptul teoriei migrate-palatalizare lab in lb romana
- Romana era foarmata ca limba romanica independent in sec 6 urmand sa sufere
modificari mari de inventor ,iar lb rom s –a format intr-un ter larg in zona de n a
greciei pana in n carpatilor – dovezi lingv si arheologice
- S-a produs mutatii ale populatiilor in acest teritoriu –dar nu de teritoriu- exceptie
facand mutarile politice;
 3

LATINA POPULARA

-este acea variant a lb lat din care provin toate lb romanice; concidenta intre lb rom si lb
romanice; aparita lb rom din lat pop

-lat pop este o varinaat a lb latina este diferita de lat clasica

-exista surse pt a cerceta lat pop

-sunt inscriitile din provincii nu cele savant-pietre e care sunt sapate texte in l blat ( 2600
de astfel de inscriptii inventariate- Inacu Fischer a scris pe baza lor o carte- latina
dunareana)

-Apendix Probi= un fel de caiet scolar cu corecturi ale unor forme care tineau de lb
vorbita

-Exista in texte glose ,notatii marginale sau in interiorul textelor care explica semnificatia
cuvintelor

-exixta un text amplu alc de o calugarita care a mers la locurile sf si a scris un memoriu
de calatorie- in textul ei exista multe fome de lb vorbita

- Biblia in forma latineasca

- verde (adj.rom) , la fel zic si italieni dar si fr, nicina din aceste variante nu se regaseste
in lat- virilis=forma clasica nu era intalnita in lb vorbita

- cald> calidus chaud(fr) –in lat pop voclele neaccentuate fusesera eliminate=fenomen de
limba vorbita – exixsta reflexe lexicale in lb romanice

In lat literarar exista equus> calul , lb romanice nu pastreaza cuv, noi avem descendentu
di cabalus –descendent in it fr sp portugheza- foc(roc) fuego( sp) dar nicio lb romanica nu
are “ignis”

- A manca vine din mancare, toate lb romanice au acest descendet

- Mama , it la fel , dar nici unii nu zic mater (cunoscut religios) lat pop avea trasaturi
lexicale care se gasesc in toate lb romanice
- In Romania oriental –zona imp roman de rasarit unde s-a format lb rom nu a exxistat
o inf constanta a l blat clasice , savanta a l blat in tmp ce Romania occidental imp rom
de apus lat a contiuat sa fie lb de cultura , lb bisericii si administratie , acoloo s-au
pastrat mai multe elemente ale lat clas in aria orinetala aceste elemnte lipsesc
 4

FONETICA LATINEI POPULARE

-
- In lat clasica existau vocale lungi si scurte; I cazul vocalei lui a nu se mai face
difernte aceasta
- Voc scurte devin deschise
- Voc lungi devin inchise
- Dupa aceasta mutatie in lat pop se produce o reducere a nr de vocale pt ca e
inchis si I deschis se confunda-au acelasi reflex : felice> ferice lignum>lemn
- In lat clasica erau 10 vocale-5 c doua variante iar acum avem 5 plus e deschis care se
va diftonga va devenii ie : edus>ied peptum >piept =5 plus un diftonh ie
- Aparitia acestor mutatii creeaza un dezechilibru in cadrul sistemului fnologic pentru
ca apare un diftoh care nu are pereche
- Din o si u in anumite p ozitii ( accentuate) se obtin diftngi noi – o sub accent va da oa
- E se difongheaza sub accent –ea
- Reducerea sistemului vocalic aparitia unui diftog si creearea pt reechilibrare a unor
diftongii in situatiile mai sus amintite;
SISTEMUL CONSONANTIC
- Se produc mutatii b se confunda cu v in toate lb romanice : chelbus>cerb veteranus>
batran ( b si v intervocalic se confunda si b intervcalic dispare) cabalus>cal
ovem>oaie o
- Dentalele t d se palatalizeaza adica apare dupa ele un iot un apendice care le face sa
treaca intr-o alta serie consonantica tenet>tiene(it) e are apendicele palatal > tine
(romanex. tine minte) deus>dzeu (d se palatalizeaza) decem>dieci >zeace
- Se produce o confuzie intre palatale si affricate : chi se confunda cu ce –
decem>dzece= in toate lb romanice este atestat prezenta la initiala a lui ce
- Se produce o confuzie intre : g si j : jocum>gioc, judex> guide
- L si n se palatalizeaza si ulterior vor disparea in lb romana : vinea>vine>viie;
filius>fiiu>fiu; filia>fiie fica= fie+sufixul emotional ca
- H intial dispare in lb romanice =fenomen de lat populara ; homo>om (rom)
- Se produc modificari in grupurile consonantice-se reduc prin asimilare dif
grupuri consonantice : pectus>piept , lignum>lemn
- Ns se reduce densum>dens
- Cl,tl,aparute dupa sincopa voc neeaccentuate : veculus>vechi
- La nivel cons. Se produc redistribuiri de sunete- alatalele se confunda cu africatele;

MORFOSINTAXA LAT POP

-in toate lb romanice se constata caderea finalei consonantice in formele mostenite din lat
pop oculus>ochi

-in anumite situatii s-a pastrata finala cons

 5

-la nivelul morfologieie subt adj ,chiar si in flexiunea vb se produc cofuzii de forme –
dispare elementele specific unor pozitii morfologice- se creeaza noi clase morfologice I
apara noi mijloacele de diferentiere a claselor morf

-toate subst care aveau finala consonantice avea acelasi final- nu se mai face diferenta in
cadrul fleiunii cazulae= se produce o redistribuire a subts catre clasele cu cel ma
mare nr de elemente –o migrare catre decl 1 la fem si a doua decl de tip masc

-la imparisilabice se creeaza noi forme de nominative , adica se face o regularizare in

cadrul paradigmei-nu e generala dar e atestata in toate lb romanice;

-animatele pastreaza formele orginale pe cand inanimatele pastreaza o forma

refacuta pe baza acuzativului;

-la formele cazuale se intampla o schimbare-ablativul dispare- in lb romanice exista

doua cazuri oblice- rom N-Ac. opus G-D vocativul atras de nominative

Cocluzia: la nivelul formelor cazuale se produce o cofuzie a cazurilor in toate lb

romanice –apar morfeme specifice care diferentiaza N-Ac fata de celelalte doua ;o
particularitate fonetica(apocopa-cadeara finale cons) creeaza mutatii in toate flexiunile

-adjectivul=caderea finale cons duce la slabirea pozitiei neutrului care se confnda la sg

cu masc si la pl cu fem ,nu se mai face flexiune sintetica in cazul adjectivului, daca
dispare flexiunea sintetica se formeaza morfeme pt superlative -magius>plus ,
fortis>foarte;