Latinitate si dacism -studiu de caz-

1. Demonstrarea caracterului latin al limbii romane

Limba romana face parte din grupul limbilor romanice , alaturi
de: catalana , dalmata , franceza , italiana , portugheza , provensala , retoromana , sarda , spaniola.
Demonstrarea caracterului latin al limbii romane se poate face
prin metoda comparativ istorica. Aplicand aceasta metoda se constata ca sistemul
fonetic , structura gramaticala a limbii romane , sintaxa si nucleul cel mai
important al vocabularului sunt de provenienta latina.
1.sistemul fonetico-fonologic este cel mostenit din latina populara cu
unele modificari , astfel se remarca faptul ca din latina in romana s-au produs
urmatoarele modificari :
-inchiderea vocalei a atunci cand este urmata de consoanele m sau n
ex : campus > camp
canto > cant
-o accentuat s-a diftongat
ex : florem > floare
solem > soare
-caderea consoanelor finale
-inchiderea vocalei l + cons m/n
ex : dentem > dinte
-caderea lui h initial
ex : homo > om
habeo > (a) avea
-b intervocalic s-a elidat
ex : sebum > seu
-cs > ps, ct - pt
ex : cocsa > coapsa, lactem -lapte

Latinitate si dacism -studiu de caz-

2.Structura gramaticala a limbii romane e mostenita aproape integral din

cea a latinei populare , dar in general gramatica limbii romane populare fiind mai
simpla , romana a dus mai departe acest proces de simplitate a structurii
gramaticale
Sub aspect gramatical, structura limbii romane este cea mai apropiata de
cea a latinei populare fata de toate limbile romanice.Acest lucru este explicabil prin
faptul ca legatura dintre romani si Roma a fost rupta mai din timp decat in cazul
celorlalte popoare romanice.
Astfel, in domeniul verbului s-au mostenit din latina cele 7 moduri la care
romana a adaugat conditional-optativul.
In latina erau 3 timpuri (imperfect , perfectul si mai mult ca perfectul) iar in
romana s-a adaugat si perfectul compus.
S-au mostenit de asemenea cele 4 conjugari din latina :
-canto-are ; (a) canta (I)
-video-ere ; (a) vedea (II)
-faco-ere ; (a) face (III)
-audio-ire ; (a) auzi (IV)
In ceea ce priveste substantivul, a mostenit declinarile lor.In latina erau 5
declinari , iar in romana din cauza caderii consoanei finale , au ramas 3 declinari.
Am mostenit toate cele 5 cazuri din latina , cu exceptia Ablativului.Marea
varietate a pronumelor din romana isi are originea tot in latina ;astfel ,ego , mei ,
mihi , me > eu , mie , ma , mi.
Numeralul este mostenit integral din latina cu exceptia numeralului 100.
Adverbele si adjectivele sunt multe dintre ele mostenite din latina , ca si cea mai
mare parte a prepozitiilor si conjunctiilor.

Latinitate si dacism -studiu de caz-

3.Sintaxa limbii romane a mostenit caracterul mai liber al sintaxei al

latine populare;astfel, in latina culta predicatul era la sfarsitul propozitiei , iar
propozitia principala la sfarsitul frazei , in timp ce in romana predicatul poate
ocupa orice loc iar ordinea propozitiilor este mai libera.
4.Vocabularul fundamental al limbii romane este in proportie de 65 % de
origine latina.Ca dovada , denumirea partilor corpului omenesc sunt de origine
latina, cu exceptia cuvintelor : pleoapa , obraz , glezna (limba slava).
Denumirea obiectelor uzuale (casa , masa , pat) , actiuni fundamentale ( a manca ,
a dormi , a inghiti , a mesteca , a muri ) , denumirile gradelor de rudenie (mama ,
tata , frate , sora) sunt latinesti.
Aceast latinitate ereditar a limbii noastre evident cel puin prin comparaie - a
rezistat i s-a ntrit progresiv, devenind o matrice asimilatoare pentru influenele
lingvistice exercitate pe calea contactului oral i popular cu vorbitorii nonlatini.

Ex :
O interesant form de singular, refcut din cea de plural prin
substituie de desinen i prin analogie este aceea a substantivului falc maxilar,
mandibul (sg. refcut din flci, pl. lui falce < lat. falx, -cem secer)1 care
formeaz, alturi de falce, flci, s.f. veche unitate de msur agricol(< lat. falx,
-cem), un dublet etimologic.
Limba latina, la fel ca limba tuturor popoarelor ajunse la un anumit grad de
dezvoltare spirituala, avea doua variante principale : una culta, aceea pe care
o cunoastemdin operele literare si stiintifice si alta populara(vulgara) vorbita de oa
menii total neinstruiti.
Latina populara este destul de bine cunoscuta datorita faptului ca ea apare in
inscriptii, in documente particulare si in unele texte care dateaza dintr-o epoca in
care cunosterea latinei clasice lasa mult de dorit. Toate compartimentele latinei
populare sunt, in comparatie cu ale celei clasice, mult mai simple si aceasta fiind
insasi gandirea oamenilor care o foloseau ca mijloc de intelegere intre ei.

Latinitate si dacism -studiu de caz-

Cuvintele transmise limbii romane, ca si continuitate a limbii latine, exprima

notiuni elementare, in sensul, ca oricat de inapoiat ar fi un popor el nu poate exista,
din punct de vedere lingvistic, fara sa cunoasca si sa exprime prin cuvinte tot ceea
ce il priveste direct din fiinta sa si din lumea inconjuratoare.
Cuvintele Latinesti sunt in limba romana numele partilor corpului : cap, picior,
mana, ochi, gura, nas, fata etc, numele legaturilor de rudenie :mama, tata, parinti,
sora, var, cumnat,bunic, nepot etc, numele anotimpurilor si ale zilelor : vara,
toamna, iarna, primavara, luni, marti, miercuri, joi, vineri, sambata,
duminica, numele multor plante : grau, orez, cires, fag,frasin, par. numele
animalelor domestice : bou, vaca, oaie, caine, cal etc. Diverse activitati si actiuni
ale oamenilor au si ele nume latinesti : ara, semana, alerga, merge, sari, pleaca,
canta, plangea etc. obiectele din casa si din jurul acesteia : scaun, poarta,
acoperis, pat, etc. terminologia crestina : cruce, crestin, inchina, mormant.

2. Influenta slava
Cele mai vechi imprumuturi sunt cele slave din epoca simbiozei slavoromanice, care a inceput in a doua jumatate a secolului al VI-lea si in secolul
urmator.
Primele contributii valoroase in cercetarea stiintifica a raporturilor lingvistice
slavo-romane sunt legate de numele lui B.P. Hasdeu, care a acordat o atentie
deosebita influentei slave.
Cuprinsi in amplul fenomen al dislocarii de populatii de la inceputul mileniului
trecut, cunoscut sub numele de migratia popoarelor, ramuri masive de slavi si-au
parasit patria primitiva. Slavii care s-au indreptat spre sud au urmat in drumul lor
doua directii : o parte a slavilor, trecand prin Moldova, Dobrogea si Muntenia, siau continuat incursiunile, stabilindu-se, cei mai multi tn sudul Dunarii. Slavii
ramasi pe teritoriul tarii noastre au fost treptat asimilati. De la ei ne-au ramas cele
mai vechi imprumuturi slave, care prezinta trasaturile slavilor din sud-est.
Cuvintele
romanesti
precum : bob<sl.
bob,
bogat<sl.
bogat,
clopot<klopot, contin vocala o, din a (a scurt), care s-a dezvoltat in sistemul
vocalic slav dupa sec al VII-lea si al IX-lea.

Latinitate si dacism -studiu de caz-

In momentul in care au inceput sa patrunda elemente slave in limba romana,

aceasta era deja formata. Legile fonetice care individualizeaza limba romana,
detasand-o de latina tarzie si de celelalte limbi romanice, nu au actionat asupra
imprumuturilor din slava. Astfel, prefacerea lui a accentuat in pozitia nazala in a
sau i : lat. Lana>lana, campus>camp, nu a afectat imprumuturile slave : hrana,
blana, rana< sl. hrana, blana,rana. etc.
Influenta slava asupra limbii romane sa exercitat pe doua cai :
1.

pe cale orala, ca urmare a contactului direct dintre romani si slavi, a

convietuirii indelungate a celor doua popoare. Aceasta influenta slava de
natura populara.

2.

pe cale carturareasca sau culta, datorita utilizarii, timp de cateva

veacuri, a limbii slave in administratie, in diplomatia tarilor romanesti si
in biserica romaneasca, precum si datorita legaturilor cultural-politice
dintre romani si slavii invecinati. Primele noastre texte oficiale si
bisericesti sunt scrise in slava.

Cele mai multe imprmuturi slave in limba romana prezinta caracteristicile

limbii bulgare din grupul de sud-est. Au intrat din slava in romana cuvinte
ca : clopot, coasa, gol, invarli, lopata, mila, nevasta, plati, rana, slab, trup, deal,
crap, toiag, colac, sabie, plug, sita, cosi, drag, glas, slab, plocon, profa, pacoste,
veste, vorba, claie, morcov, dobitoc, otet, ulei, citi, glezna s.a. care se gasesc in
toate cele patru dialecte romanesti.
Imprumuturile care au patruns in epoca veche a influentei slave in limba
romana se repartizeaza in toate compartimentele lexicului.
Alaturi de imprumuturile cu caracter popular, in limba romana exista si
imprumuturi carturaresti cuvinte care au intrat in limba romana prin intermediul
administratiei, cancelariei, biserici etc. Inceputurile influentei slave culte
exercitate asupra limbii romane sunt legate de primele formatiuni statale de pe
teritoriul tarii noastre. Termenii referitori la biserica : danie, evanghelie, staret,
popa, izvod, icoana etc. , termenii referitori la administratie : diac copist ,
gramatic scriitor , globnic functionar insarcinat cu incasarea darilor ,
staroste guvernator al unei cetati .
Cercetarile cu privire la raporturile lingvistice romano-maghiare au stabilit
relatiile dintre populatia romaneasca de la nordul Dunarii si maghiarii dateaza din
primele decenii ale sec. al X-lea.
5

Latinitate si dacism -studiu de caz-

3. Influenta maghiara
Influenta maghiara asupra limbii romane se limiteaza la lexic. Convietuirea cu
maghiarii in Transilvania si partial in Moldova a facut ca limba romana sa
imprumute o serie de termeni din maghiara. Valorile functionale alea acestor
imprumuturi sunt diferite. Unele dintre ele cunosc o mare circulatie, avand un
caracter general, dar cele mai multe imprumuturi sunt cunoscute doar la nivelul
graiurilor regionale.
Primele atestari ale interferentei lingvistice romano-maghiar dateaza din sec. al
XIV-lea. In documente, cei mai vechi termeni atestati sunt :hotar, mester, nemes,
vama, oras, dijma etc. in documentele slavo-romane din sec al XV-lea si in textele
romanesti din sec XVI-lea, atestarile elementare de origine maghiara se inmultesc.
Cuvinte din vista orasaneasca si sateasca : birau, dijma, hotar, ilis, lacui, megias,
oras, pargar, salas, talhar ; viata de curte : aprod, herteg, hitlean, nemes, uric,
viteaz, comert ; industrie : ban, chelciug, cheltui, maja, marfa, mester, tar,
vama,drept ; aldamas, chezas, paras ; diverse : banui, belsug, chibzui, chip, chin,
fagadui, gand.
Unele imprumuturi lexicale din limba romana au azi la noi, alt sens decat in
limba maghiara. Astfel marfa provine din mag. marha vita , soba<szoba
camera , viclean<hitlen necredincios , mereu<mer absolut ,
tulai<tolvaj hot etc.
Influenta maghiara in lexicul graiurilor romanesti din Transilvania este in
regres, pe de o parte, prin disparitia unor termeni perimati legati de vechea
organizare a vietii sociale, iar pe de alta parte, disparitia unor cuvinte dialectale se
datoreaza influentei limbii literare.
4. Influenta greceasca
Limba romana, in urma raporturilor indelungate cu lumea greaca, purtatoarea
unei stralucite civilizatii milenare, s-a imbogatit cu numeroase imprumuturi
lexicale, care au patruns in limba in diferite etape istorice. Nici o alta limba
romanica, in afara de dialectele italiene meridionale, nu au vut legaturi atat de
stranse cu limba greaca, care a jucat un rol deosebit de important in sud-estul
Europei. Grecii erau trimisi de la Constantinopol pentru a supraveghea aplicarea
dispozitiilor din tratatele Principatelor cu Imperiul otoman. Putandu-se misca liber,
grecii
isi
aduceau
si
rudele
apropiate. In modul acesta, limba romana a suferit o influenta puternica din partea l
imbii grecesti.
6

Latinitate si dacism -studiu de caz-

Influenta greaca asupra limbii a variat mult ca intensitate, atat de la un dialect la

altul cat si de la un grai la altul.
Cele mai multe elemente grecesti au patruns in dialectul aroman, aflat de secole
in contact nemijlocit cu limba greaca. Mai putine sunt cuvintele de origine greaca
in dialectul meglenoroman si inca mai putine in cel istoroman. O mare parte din
lexicul de origine greaca a disparut odata cu oranduirea social-politica, al carui
apogeu a fost atins in epoca domniilor fanariote.
In limba romana imprumuturile grecesti au patruns :
1.
pe cale directa, prin relatiile politice si culturale (cancelaria
domneasca, scoala, biserica etc.)
2.

pe cale indirecta, prin intermediul slavei meridionale.

Vocabularul limbii romane s-a imbogatit cu unele cuvinte din greaca bizantina,
care au patruns in graiul romanilor din nordul sau sudul Dunarii, astfel: agonisi,
arvuna, cort, cucura, folos, flamura, mul, omida, prisos, scafa, stol.
5. Influenta turca
Influenta turca, pe baza unor criterii lingvistice si extralingvistice urmatoarele
cuvinte au fost considerate de majoritatea cercetatorilor ca apartinand acestui strat
vechi de imprumuturi. Cercetand elementele lexicale de origine turceasca din
limba romana, putem distinge doua straturi de imprumuturi: primul cuprinde
cuvinte care pot fi atribuite populatiilor de origine turco-tatara: baltag, capcana,
cazan, cioban, cobuz, dusman, teanc, chior, habar, haram, murdar, buzdugan,
marama, maimuta etc.
Elementele lexicale de origine turca din limba romana se refera la domenii
foarte variate: casa si locuinta: balama, cearceaf, divan, dusumea, hambar, iatac,
tavan etc. ; mancare si bauturi: cafea, caimac, cascaval, ciorba, ghiveci, iaurt,
musaca, pilaf, rachiu, etc.; imbracaminte: basma, ciorap, ilic, tulpan etc. ; flora si
fauna: abanos, bama, dovleac, zambila, buesuc, catar etc. ; comert: chilipir,
cantar, taraba, etc. ; diverse: ciubuc, ibric, ghiozdan, haram, lulea, maidan, tipsie.
Multe din imprumuturile lexicale turcesti au suferit in limba romana interesante
evolutii semantice. Astefel, cuvantul balama insemna legatura .
7

Latinitate si dacism -studiu de caz-

In Transilvania, in locul termenilor de origine turceasca din Muntenia si

Moldova, circula termeni maghiari:
Muntenia Moldova : catifea

Transilvania: barson

cearceaf

lepedeu

tutun

duhan

rachiu

palinca

6. Influenta germana
Influenta germana asupra limbii romane este redusa, mai cu seama in
comparatie cu influenta slava, maghiara, greceasca si chiar turca.
Singurele cuvinte la care originea germana pare posibila, sau cel putin mai
probabila sunt urmatoarele :balca ulcior ,bulz, ciuf, nastur, stranut, zgudui.
Cercetarile cu privire la raporturile lingvistice romano-germane au aratat
dificultatea de a delimita, in mod cert, stratul de imprumuturi vechi de origine
saseasca, patrunse in limba romana inainte de sec al XVIII-lea, de elemete
germano-austrice si de cele germane moderne. O clasificare a imprumuturilor
germane pe domenii de activitate ilustreaza faptul ca influenta germana s-a
exercitat mai cu seama in domeniul culturii materiale : come, meserii, obiecte de
uz casnice etc, imbracaminte : stofa, snur, spit, sort, laibar, roc,
strimfli. ; mancaruri si bauturi : cartof, chifla, crenvusti, gris, halba, parizer, snitel,
sunca, etc. ; armata : caprar, grenadir, maior, ofiter ; comert : taler, sfant, rabat,
plev, ghips. ; ocupatii : chelner, maistru, malroz.
Cuvintele imprumutate din germana nu au avut toate aceeasi soarta. Cea mai
mare parte dintre ele au pastrat un caracter regional, fiind cunoscute numai acelor
graiuri unde a existat un contact direct. Urmarindu-se repartitia geografica a
termenilor de origine germana. Pe baza Atlasului lingvistic roman, s-a constatat ca
intensitatea imprumuturilor din limba germana difera de la o regiune la alta,
Banatul fiind aria cu cea mai puternica influenta germana.

Latinitate si dacism -studiu de caz-

7. Influenta franceza
Epoca moderna a istoriei limbii romane incepe, aproximativ, cu influenta
franceza. Influenta pe care a exercitat-o cultura franceza sub toate aspectele ei
asupra psihologiei romanilor, transformand-o treptat in sesul apropierii ei asupra
psihologiei romanilor, transformand-o treptat in sensul apropierii ei de psihologia
occidentala, deschisa si primitoare de noutati. Aceasta influenta, care s-a manifestat
mai ales prin limba fanceza ca purtatoare a culturii poporului francez, a inceput
inca din sec al XVIII-lea, indirect dar efectiv.
Domnii fanarioti aveau ca secretari vorbitori ai limbii franceze, de fapt chiar
francezi ca nationalitate. Prin ei s-a desteptat daca nu chiar interesul, cel putin
curiozitatea unora dintre reprezentantii claei conducatoare din Moldova si Tara
Romaeasca pentru cultura franceza in sens larg ca si pentru limba franceza, pe care
au inceput s-o invete. In tara noastra veneau si francezi propriu-zisi, adica din
Franta, cu diverse interese. Venirea francezilor la noi a capatat oarecare proportii
dupa Revolutia din 1789. Partizanii vechiului regim isi paraseau tara, spre a scapa
de persecutii, care duceau adesea la asasinate si la executii. Unii contraevolutionari
francezi au ajuns la noi si in ciuda conceptiei lor politice, ne-au influentat mai
degraba in sens opus coceptiei lor politice.
In traducere de cele mai multe ori nu existau in limba noastra echivalentele
necesare, fiind vorba de notiuni cu totul necunoscute mai inainte. De aceea s-a
procedat la adoptarea termenilor francezi, cu modificari fonetice si, adesea,
morfologice, menite sa le dea o infatisare mai mult ori mai putin nationala. In felul
acesta , limba noastra si-a imbogatit vocabularul cu o cantitate enorma de cuvinte
noi. Cuvinte imprumutate din franceza : cravata, bulevard, amic, egal, cadru,
cadrilat, apa, iapa, patru etc.
8. Influente rusesti
Prin Tratul de pace de la Adrianopole (1829) dintre rusi si turci, statutul politic
al Moldovei si a Tarii Romanesti a suferit o modificare foarte importanta. Pana la
aceasta data ele erau tari vasale ale Imperiului otoman, caruia i se inchinase cu
secole
in
urma. Castigand razboiul contraturcilor, Rusia a impus acestora so accepte ca
putere protectoare
a celor doua tari romanesti. Ne intereseaza acest eveniment istoric dincauza ca prin
el si cu el incepe o influenta ruseasca asupra limbii romane.

Latinitate si dacism -studiu de caz-

Influenta ruseasca a avut la dispozitie si alte cai spre tarile noastre in primul ran
d spre Moldova. In diverse lucrari alea lui N. Iorga gasim informatii pretioase cu
privire la aceasta problema. In Istoria literaturii romanesti este vorba de o
traducere din ruseste. Alta opera istorica si aceasta tradusa din ruseste
este : istoria slovenilor, a neamului Rosii . in a doua jumatate a secolului
XVIII-lea a circulat traducerea din limba rusa a unei geografii. In 1789 a aparut
tiparita Gramatica romano-rusa .
Aceste fapte explica suficient existenta in limba noastra a unui numar mare de
cuvinte rusesti inca din sec al XVIII-lea. Cuvinte precum :tractat, carantina,
interes, rang, parade, excelena, dama, cristal,palat, gazeta, imperatrita, bilet,
canal etc ; numele tarilor : Anglia, Austria, Bulgaria, Belgia, Italia, Norvegia,
Prusia, Germania, Suedia(Svetia).
9. Influenta italiana
Influenta italiana a inceput inaintea influentei franceze. La fel insa ca si aceasta,
ea s-a exercitat, nu direct, ci prin intermediul altei limbi, mai apropiata geografic si
politic de noi.
Identificarea italienismelor in textele secolelor al XVII-les si al XVIII- lea este
ingreunata din cauza ca destul de multe au venit prin intermediul altei limbi
(greaca, de cele mai multe ori).
Influenta italiana este relativ slaba asupra limbii romane : barbiiar-barbier,
belacoasa-tesatura pretioasa din matase, campi-a se aseza cu tabara, duca-duce,
fortalitii-fortarete, furcate-vase pentru transportul ostilor, lastra-stofa de lana,
lazur-vopsea albastra, malcotenr - nemultumit, comisar, decada, direct, gratie,
mod, orga, poet, prezidiu, rebel, rezident,suma. Etc
Curentul italian nu s-a bucurat de succesul pe care il sconta, initiatoul lui.

10

Latinitate si dacism -studiu de caz-

10. Influenta engleza

Luand drept exemplu influenta limbii engleze, primul fapt demn de mentionat este
ca vorbim de un fenomen international (nu numai european, ci si mondial).
Imprumutul masiv de termeni anglo-americani s-a manifestat dupa al doilea razboi
mondial in majoritatea limbilor europene si nu numai.Vorbim de un fenomen
explicabil mai ales prin progresul anumitor domenii ale tehnicii. Trebuie subliniat
faptul ca aceste imprumuturi si influente sunt necesare, chiar pozitive, atata timp
cat nu devin exagerate.
Imprumutul de termeni anglo-americani reprezinta un fenomen desfasurat in
limba noastra mai ales in ultimele decenii. E o patrundere masiva, care continua sa
creasca intr-un ritm accelerat, dar care isi gaseste motivatia in necesitatea de a
desemna anumite realitati extralingvistice. Aceste realitati au uneori nevoie de
termeni neechivoci(in special termeni tehnici ce necesita precizie) pentru a fi
desemnate.
Un rol foarte important in difuzarea inovatiilor lexicale il are presa, care,
pe langa faptul ca este considerata a patra putere in stat, este si un important
factor cultural-educativ. Prin larga sa audienta, prin autoritatea pe care o impune,
presa scrisa si audio-vizuala ia parte la educarea lingvistica a publicului, dar si la
diversificarea si difuzarea inovatiilor lexicale.
Aspectele influentei engleze in limba romana poate fi abordata din perspectiva
normativa: pe de o parte norma socio-culturala, iar pe de alta parte norma
lingvistica.
Norma socio-culturala reglementeaza motivatia si functia imprumutului in
raport cu specificul unui anumit stil sau registru al limbii. Conform celor doua
categorii stabilite de Sextil Puscariu, anglicanismele care apar in presa actuala se
pot incadra in: necesare sau de lux.

11

Latinitate si dacism -studiu de caz-

1. Imprumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unitati frazeologice

care nu au un corespondent in limba romana sau care prezinta unele avantaje in
raport cu termenul autohton. In acest sens, anglicismele necesare au avantajul
preciziei, al brevilocventei si nu in ultimul rand al circulatiei internationale. Ele
sunt motivate de noutatea referentului. In acelasi timp, luam in calcul si o motivare
denotativa si, chiar una conotativa (stilistica), in anumite situatii, chiar daca mai
putine la numar.
Anglicismele denotative nu au, in general, echivalente in limba roman, intrucat
denumesc realitati aparute recent in diferite domenii ale culturii materiale si
spirituale.
2. Anglicismele ,,de lux sunt imprumuturi inutile, care tin de tendinta de ordin
subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic in acest mod.
Asemenea termeni nu fac decat sa dubleze cuvine romanesti, fara a aduce
informatii suplimentare.
IMPRUMUTURILE NECESARE -LISTA DOMENIILOR
Terminologia economica, financiara, comerciala si a profesoriilor
-Baby-sitter, cu sensul generic de ingrijitor de copii, apare in anunturile
publicitare cu un sens specializat ce include tehnici pentru ingrijirea,
supravegherea si educarea copiilor prescolari si scolari.
-Broker si dealer intermediar.
-Drive-in cinema, restaurant sau alt local care ofera servicii clientilor fara ca
acestia sa-si paraseasca masinile, in timpul unei stiri fiind numit si Fast Food la
volan.
-Duty-free apare ca adjectiv avand semnificatia de marfuri cumparate pe
aeroporturi, nave sau in avion, la preturi mici, fiind scutite de taxe. In presa actuala
poate aparea si ca substantiv: taxe de infiintare a unui duty-free.
-Non-profit care nu cauta sa obtina profit.
-Rating categorie, clasificare, clasa, rang.
-Tour-operator companie care organizeaza si vinde vacante prin intermediul unui
agent turistic.
-Voucher document care poate fi folosi, in loc de bani, pentru a plati ceva.
12

Latinitate si dacism -studiu de caz-

Terminologia tehnica
-Airbag perna gonflabila destinata sa protejeze, in caz de ciocnire, pasagerii de
pe locurile din fata ale unui automobil.
-Hard si soft termeni din cibernetica.
-Lap-top calculator portabil.
-Screening examen medical realizat cu raze X.
- A scana verbul din engleza to scan(a examina ceva in detaliu, cu ajutorul unui
fascicul de raze X).
-Shipping expediere de marfuri cu ajutorul navelor.
-Site spatiu, pagina de Internet.
-Walkman casetofon portabil cu casti, la care pot fi ascultate din mers inregistrari
muzicale.
Termeni din domeniul comunicatiilor si presei
-Banner fasie lunga de panza pe care este scris un mesaj, un slogan.
-Clip scurt film publicitar difuzat la televizor.
-Hot line linie telefonica prin care publicul poate contacta politia sau alte servicii
pentru a da informatii despre anumite situatii speciale.
Termeni din domeniul invatamantului si cercetarii
-Curriculum programa scolara pentru o anumita disciplina.
-Grant suma de bani nerambursabila acordata unui cercetator individual, echipe
de cercetare, institut de cercetare pentru realizarea, intr-o perioada de timp
determinata, a unei activitati de cercetare stiintifica sau a unei activitati conexe
activitatii stiintifice.
-Master studii aprofundate.
Terminologia sportiva
-Snow-board - sportul si suportul cu ajutorul caruia este practicat.
-Skateboard sportul practicat cu ajutorul plansei pe role.
-Skate patinaj pe role.
-Canyoning sport extrem constand in coborarea pe vaile unor torenti din munti.

Domeniul vietii mondene

13

Latinitate si dacism -studiu de caz-

-Body obiect de lenjerie feminina.

-Bodypainting pictura pe corp.
-Fan club un grup organizat, ai carui membri admira aceeasi persoana.
-Grill gratar.
-Roll on recipient de uz cosmetic, medical cu bila.
-Stripper persoana care castiga bani facand striptease.
-High-life elita.
-Party petrecere.

ANGLICANISMELE DE LUX LISTA DOMENIILOR

Termeni din domeniul economic-financiar, comercial si al profesiilor
-Advertisig - publicitate.
-Agreement acord financiar, economic.
-Showroom magazin de expozitie.
Termeni din domeniul comunicatiilor
-Briefing conferinta de presa.
-Key speaker vorbitor principal.
Domeniul invatamantului
-Training pregatire, instruire.
-Item intrebare, punct dintr-un test.
-Visitig professor profesor oaspete.
Domeniul artistic
-Band orchestra, formatie muzicala.
-Evergreen slagar.
-Performance spectacol.
-Teleplay piesa de teatru la TV.

Domeniul sportiv
-Draftat transferat.
-Pole-position pozitie de favorit intr-o competitie sportiva.
14

Latinitate si dacism -studiu de caz-

-Soccer fotbal.
Domeniul vietii mondene
-Fashion moda.
-Make-up farduri.
-Modeling meseria de manechin.
Domeniul gastronomiei
-Snaks gustari.
-Steak carne pentru friptura.
Desi anglicanismele sunt termeni neadaptati sau incomplet adaptati la sistemul
limbii, studiile spcializate au pus in evidenta faptul ca, prin caracterul lor regulat si
repetabil, pot fi considerate ca avand caracter de norma(fonetica, ortografica,
morfologica).

15