Zeități romane

Dupa cucerirea Greciei de catre romani, a avut loc un contact puternic cu mitologia și cultura
acestora. Astfel, zeii romani au început să fie și ei adorați ca niște zei cu formă umane. Devenind stăpâni ai
Greciei, romanii stabilesc corespondențe între zeii greci și zeii lor, schimbându-le numele și, uneori,
funcțiile: Jupiter (Zeus), Junona (Hera), Neptun (Poseidon), Venus (Afrodita), Minerva (Atena), Mercur
(Hermes), Vulcan (Hefaistos), Ceres (Demetra), Bacchus (Dionysos), Apollo (Apollo), Marte (Ares), Diana
(Artemis), etc.
Triada importantă de la greci, Zeus, Hera și Atena, se transformă în Jupiter, Marte și Quirinus, care
tronează de pe Capitoliu.
Terentius Varro (sec. II – I i.Hr.) în Antiquitatum romanorum, humanorum et divinorum libri XLI a
realizat o lista/ un catalog al zeilor, cu atributele lor folositoare oamenilor. El împarte divinitățile
în trei categorii:
dii praecipui atque selecti – reprezintă principalii zei: Jupiter, Ianus, Saturn, Apollo, Marte, Genius,
Neptun, Vulcan, Diana, Luna, Venus, Vesta, Sol, Liber, Iunona, Ceres, Minerva, Tellus.
dii certi (zeii determinanți) – competenta lor se rezumă la o singură funcție indicată și de numele zeului.
Divinitățile îi protejează pe oameni pe tot timpul vieții, rolul lor fiind bine precizat: Educa îl învață pe copil
să mănânce, Potina să bea apă, mireasa este condusă la altar de Domidicus, Domitius asistă la instalarea
ei, Virginiensis participă la desfacerea cingătorii sotiei, etc.
dii incerti (zei nedeterminanți) – au diverse roluri ce au caracter general. Sunt zeitați ai vieții
particulare: lares, manes, penates sau eroi.
Zeii romani jucau rolul unor oameni cu superputeri, asa că, în timp a devenit normal ca puternicii
conducători ai Romei să fie tratati ca niște zei. Cezar a fost primul zeificat și tratat ca zeu după moartea sa.
Mai târziu, unii dintre cei mai buni împărați au fost declarați zei de către Senat, dar numai după moartea lor.
În timpul vieții ei erau simplii muritori.Toți romanii trebuiau să venereze împărații divini.
Romanii dedicau zeilor plante sacre (stejarul și laurul), păsari sfinte (vulturul și ciocănitoarea)
și animale sfinte (lupul, și, mai ales, lupoaica, vulpea și scroafa prolifică cu 30 de purcei). Spre deosebire
de religia greacă unde zeii domnesc, statuile romane îi prezintă pe zeii romani ca fiind mult mai binevoitori
față de adorația credincioșilor. Romanii le datorau acestor zeități belșugul, puterea, norocul, vitejia,
tandrețea, puritatea, castitatea familiei, căldura căminului, siguranța și liniștea patriei, lumina zilei, odihna,
înțelepciunea și mai cu seamă dreptatea:

Zeii romani și corespondenții lor în Grecia

Aesculapius/ Esculap, Zeul medicilor (al tămăduirii) (la greci: Asclepios - zeul medicinei)
Apollo, zeu al prezicerilor (Orakel), artelor, muzicii, hranei, medicinei și mânuirea arcului, fratele geamăn al
Dianei, poate fi recunoscut după harfa care o poartă(la greci: Apollo - zeul profeției, al medicinei și al
tragerii cu arcul)
Bacchus, zeul vinului(la greci: Dionysos - zeul vinului și al vegetației)
Bona Dea, zeița fertilității, tămăduirii, fecioarelor și femeilor
Ceres, zeița agriculturii, plante de cultură, ca și a căsătoriei și a morții(la greci: Demetra - zeita grâului)
Cupidon - zeul iubirii (la greci: Eros - zeul iubirii)
Diana, zeița lunii, mai târziu a vânătorii(la greci: Artemis - zeita vânătorii)
Hercules, acceptat în Olymp ca erou
Janus, zeu cu două fețe, al începutului și al sfârșitului, a porților și ușilor de intrare și ieșire
Jupiter, zeul fulgerului și al tunetului, tatăl zeilor și conducătorul lor (la greci: Zeus - conducătorul zeilor)
Juno, zeița nașterilor, căsătoriei, protectoarea Romei și soția lui Jupiter, simbolizată printr-un porumbel. (la
greci: Hera – zeița căsătoriilor și a nașterilor, protectoarea femeilor măritate; regina zeilor)
Mars/ Marte, zeul războiului fiind pe locul doi pe lista zeilor romani(la greci: Ares - zeul războiului)
Mercurius/ Mercur, zeul negustorilor, hoților, solul (mesagerul) zeilor(la greci: Hermes - mesagerul
zeilor; protectorul călatorilor, al hoților și al negustorilor)
Minerva, zeița meșteșugarilor, breslelor, poeților și învățătorilor. (la greci*: Athena – zeița artelor, a
meseriilor, a războiului, protectoarea eroilor)
1
Neptunus, zeul mărilor si al cutremurelor (la greci: Poseidon - zeul mărilor și al cutremurelor)
Ops – soția lui Saturn, Zeița Mama (la greci: Rhea – soția lui Cronos, Zeița Mama)
Pluto, zeul infernului, zeul iadului, zeul morții (la greci: Hades - zeul iadului, zeul morții)
Proserpina, zeița fertlității
Quirinus, zeul izvoarelor
Saturnus, zeul agriculturii(la greci: Cronos - zeul cerului, conducătorul titanilor)
Somnus - zeul somnului (la greci: Hypnos - zeul somnului)
Tellus/ Terra, zeița pământului(la greci: Gea - Mama Pământ)
Uranus, zeul cerului, tatal titanilor (la greci: Uranos - zeul cerului, tatal titanilor)
Venus, zeița vegetației, primăverii, mai târziu a dragostei și frumuseții, fiind reprezentată ca lebădă sau
iepure. (la greci: Afrodita - zeita frumuseții si a iubirii)
Vesta, zeița protectoare a focului din cămin și a căminului(la greci: Hestia - păzitoarea casei)
Vulcanus, zeul focului(la greci: Hephaistos - zeul focului, fierarul zeilor)

Răspunde întrebărilor de mai jos:

1) Când a avut loc contactul dintre mitologia romanilor și cea a grecilor?
2) Scrie numele celui care a realizat un catalog al zeilor și titlul volumului.
3) Care erau, în concepția autorului, cele trei categorii de zei?
4) Care a fost primul împărat roman ridicat la rangul de zeu?
5) Ce altceva mai zeificau romanii, înafară de oameni? Exemplifică.
6) Care crezi că erau cei mai importanți zei romani? Argumentează.
7) Rescrie zeii romani care au corespondență în mitologia greacă.
8) Scrie trei dintre zeii care aveau aceleași atribuții în cele două culturi (romană și greacă).
9) Numește minimum doi zei/ două zeițe de care ai auzit deja, precizând contextul în care ai aflat
despre ei/ele.
10) Realizează o compunere de 5-7 rânduri în care să compari zeii romani cu sfinții români. Care ar
fi caracteristicile comune?