\

~ Prof. univ, dr. PETRE BUNECI

.,I

INSTITUT,
,

1
E DREPT PENAL

I
~
~
TESTE GRILA
~

~ - partea qenerala -
t
- partea specialä -
ti

Universul Juridic
Bucuresti
-2007-
I
I
\

~
Editat de S.C~ Unlversul .Iuridic ;U'~CL,
CUPRINS . .; ~
Copyright © 2007 S,G. Unlversul .Juridic S.R.L
Drept penal. Partea generalä
Toate drepturile asupra prezentei editii apartin
S.C. Universut .Juridic S.R.L. pag.
Nici 0 parte din acest volurn nu poate fi copiata farä acordul L lnfractiunea
1. Formeie infractiunii (Intrebärile 1-17) 9
scris al S.C. Un~ve!l'sul -,Jurldic S.R.L.
2. Notiunea de infractiune si continutul acesteia
(Intrebärüe '18-43) 12
Nlel UN EXE:'nlU;)gj·U~DU.J PHEZENTUL TlRAJ NU VA FI 3. Participatia penaläüntrebärile 44-54) 17
COMERCIAUiÄT~ DECAT t~Ji~DEiSEMNATURA 4. Unitatea ;;i pluralitatea de infractiuni (lntrebärile 55-100) 20
-----------~---------"'" _._._---~ 5. Ca uze care lnläturä caracterul penal al faptei
@TORULUI _$.1.~T t.JN'!E.!l::ß.J.f.DJTORUl;;Ulz APUCATE (tntrebärile 101-125) 31
PE INTEHiORUL
~ UL TlMEI COPERTE.
------_._~,.:.::.:=:;;.....::::.
11.Pedeapsa

,---- ---:-. __ ._-- 6. Individua!izarea judiciarä a pedepselor (intrebärile 126-183) .... 36

I Descrierca C11.Pa BilbHoteciiN ationale a Romäniei 1 7. lndividualizarea pedepsei sub aspectul executärii
(lntrebärile '184-199) 50
.

I BU·l'.P'j'.0T
.1."(L\..JÄ,JfDE1·'I"V.
~::..

Institutii de drept penal : teste gdHi :

partea generalä, partea specialä / prof. univ. dr.
I 111.Minoritatea fäptuitorului
8. Rasp~nderea penalä, rnäsurile educative ~i pedepsele
aplicabite minorilor (Tntrebärile 200-207) 54
Petre Buneci. _..Bucuresti : Universul Juridic, 2007
JSBj',j 978-973-127-020-3

343(498)(075.8)(079.1)
I
I
IV. Mäsurile de sigurantä
9. Notiunea, scopul ~i principiile care le quverneazä.
de sigurant8 rn special (Intrebärile 208-234)
Mäsurile
. 56

_____________
. ._,_,.. J V. 'i~läturarea
~I a conse
sau modificarea executärii pedepsei
cintelor condamnärii
10. Cratierea, prescriptia executärii pedepsei, reabilitarea
DEPi\Rl'A.Wllil"<ffUL telefon: 01788.999.478 (lntrebärile 235-249) .. c ••............•.•••............................•..•••••... 62
DJSrnmufM:,: tel.zfax: 021.313.14.89
e-mail: distributie@univemuljurklic.ro
Drept penal. Partea specialä

u·
www ",U:Rlp,werSU.II.JUrl
Cf -d-IC •.rO VI. Infractiuni contra persoanei
11.0rnorul, pruncuciderea, uciderea din culpä
COIvrENZION-LThlE,
(lntrebärile '1-39) 65
CUREDIIC.ERI DE PANA JA 15% 12. Lovirea §i vätärnarea inteqritäti! corporale (intrebärile 40-56) 74

5
 I~
13 lnfractiuni contra libertatii persoanei (intrebänle 57-6l) .. , ,78
\
'14 lnfractiuni privitoare la viata sexualä (Intrebärile 68-Tl) , . 8'1

I~
ViI. lnfractiuni contra patrimonlului TESTE GRfLA
15. Furtul, tälhäria, inseläciunea, delapidarea, täinuirea pentru examenul de licenie la Facuftatea de Drept
("In tJe bäril
all e -8157'
( - ~ ). . .., . .. .... " , , . ........... 83 din cadruf Universitstii Ecologice
1111!
VIII. lntractiuni contra autoritätf
16, Ultrajul, distrugerea de lnscrisuri, sustragerea de sub
sechestru (intrebärüe 158--169) .. , , ,102 Lucrarea de fata cuprinde testeIe gri/a aestineie pregEJtirii
1n studentiior 717 vederea sustinetii examenu/ui de /icont~ /8
IX. lnfractiuni care aduc atinqere unor activitäti de interes Facultatea cfe Drept. Aceasta reprezinte un sprijin §i ur>
public sau alter activitäti reglementate de lege instrument util penitu cei care i§i teeteere nivelul cunostintetor
111' 17. lnfractiuni de serviciu sau in leqäturä cu serviciul de specialitate.
(, 1

(lntrebärile 170-'18l) 106 Oe asemenea, acest gen de lucrere, eare cuprinde §i

18. lnfractiuni care lrnpiedicä lnfäptuirea justitiei raspunsurile, nu poate in nici un eaz sä suotineesce studiul
(intrebarile 188-218).. . 'i 10 individual §i cunostinie!e de speeialitate pe eare ebsotveniii
1 I~

une i tecultet! de drept trebuie sa le detina In vecferea sustinetii

X. lnfractiuni de fals iicentei.
'19. Falsificarea de monede, timbre, falsul material, falsul
r I~ intelectual, uzul de tals (intrebärile 219-236) , 117 Oe remareat este faptu/ ca prezenta /ucrare este
aetua/izata in tuneile de u/timele moditiceri legislative
XI. lnfractiuni care aduc atinqere unor relatii intervenite, internie autoru/ui fiind aeeea de a oferi celor
11
privind convietuirea socialä intereseti lntreben care S8 reprezinte un test uii! nivelului de
20. lnfractiuni contra farniliei (lnfrebarile 237-243) 121 cuttostime neeesar susiinerii unui astfe! de examen.
Am eprecie! ea este oportun a ana/iza aspectele
consaerate cfe aocirine In tunctie de instituiiiie de drept penal,
ce tec parte din programa sustinerii examenului de lieenta /a
Facultatea de Drepi-: Universitatea Ecoioqice.
Fara a avea preientie ca eu fost euprinse toate cfomenii/e
din periee genera/a §i speciele a dreptului penal, apreeiem ca
lucrarea repterinte 0 §ansa pentru cei eare sustin examenul
de licent» deoarece au posibilitatea de a-§i verifiea capaeitatea
necesere desfa§urarii unei bune ectivitet. in domeniu/ juridie.

Prof univ. dr. Potrc Buneci

6
7

••• !
 r

~~stitulii de drept penai

- Partea ~JeneraJä -

1. Existä intentie directä atunci cänd:

.:.) infractorul prevede rezultatul faptei sale ~i des: nu-I
urmare~te, acceptä posibilitatea producerii lui;
b) infractorul prevede rezultatul faptei 5ale, urrnarind
producerea lui prin sävärsirsa acelei fapte;
c) infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmärlnd
producerea lui, lnsä acest rezultat, din cauze
independente de vointa lui, nu se produce.

2. Cänd existä intentle directä? Cänd lnfractorut:

a) prevede rezultatul faptei sale ~i desi nu-I urmärests
accepta posibilitatea producern !ui;
b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-I acceptä,
socotind tärä temei cä acesta nu se va produce;
c) prevede rezultatul faptei sale, urrnärind producerea
lui prin savar~irea acelei fapte;

3. Constituta factori al infractiunii:

,
a) obiectul ~i suhiecti] lnfracüunü:
b) elernentul material;
c) locul ~i timpul savar~irii infractiunh;

4. Culpa ca forrnä a vinovätiei

, exisfä cänd infractorul:
a} prevede rezultatul faptei sale si desi nu-I urmare~te,
acceptä posibilitatea producerii lui;
b) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producer
lui prin savar~irea acelei fapte;
c) prevede rezu!tatul faptei sale, dar nu-I acceptä
socotind färä temei cä el D.U se va produce;

l·
 5. Existä culpä ca formä a vinovätlei cänd infractorul: b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia 9i putea
5<3-1prevadä
a) prevede rezultatul faptei sale, urmärind producerea
lui prin savarsirea acelei fapte;
c] prevede rezultatul faptei sale, dar nu-I acceptä,
socotind tärä ternei cä el nu se va produce.
b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia $i putea
sa-l prevadä:
10. Existä intentia
, ca formä a vinovätiei
, cänd infractorul:
c} prevede rezultatul faptei sale $i desi nu-l urmäreste,
a) prevede rezultatul faptei sale, urrnärind producerea
acceptä posibilitatea producerii lui.
lui prin savarsirea acelei fapte;
b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptä,
6. Existä culpa cu prevedere cänd infractorul:
socotind färä temei ca el nu se va produce;
a) prevede rezultatul faptei sale ~i desi nu-l urrnäreste,
c) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia 9i putea
In acceptä posibilitatea producerii lui;
sa-I prevadä
b) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptä,
socotind färä ternei cä el nu se va produce; 11. Existä intentia
, directä cänd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptä,
7. Existä culpa cu prevedere cänd infractorul:
socotind färä ternei cä el nu se va produce;
a) prevede rezultatul faptei sale, urrnärind producerea
b) prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urrnäreste,
lui prin sävärsirea acelei fapte; accepta posibilitatea producerii lui;
b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia ~i putea c) prevede rezultatul faptei sale, urrnärind producerea
sa-I prevadä; lui prin sävarsirea acelei fapte;
c) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptä,
socotind tarä temei cä el nu se va produce. 12. Gare este forma §i modalitatea vinovätlei cänd infrac-
torul prevede rezultatul faptei sale §i urmäreste
8. Existä cutpa simplä cänd infractorul: producerea lui prin sävärsirea acelei tapte?
) prevede rezu!tatul faptei sale, dar nu-l acceptä, a) intentia indirectä;
socotind farä ternei cä el nu se va produce; b) intentia directä:
b) prevede rezultatul faptei sale $i desi nu-l urmäreste, c) culpa cu prevedere.
acceptä posibilitatea producerii lui;
c) nu prevede rezultatul faptei sale, de~i trebuia ~i pute 13. In cazul cärei forme §i rnodalitäti a vinovätiei,
sa-l prevada. infractorul prevede rezultatul faptei sale §i desi nu-l
urmärcste, acceptä posibilitatea producerii lui:
Exlstä culpa simplä cänd infractorul: a) intentia directa;
a) prevede rezultatul faptei sale §i desi nu-I urrnäreste, b) culpa cu prevedere;
acceptä posibilitatea producerii lui; c) intentia indirectä

!Cl 11

••
14. Fapta conständ Intr-o actiune dacä a tost sävärsrtä b) sä aibä värsta de 14 ani Impliniti;
cu intentie poate constltut infractiune: c) sä nu profite de 0 situatie prilejuitä de 0 calamitate.
a) niciodatä
b) Tntotdeauna; 20. in !egea penalä romänä subiectul activ al infractiunii
c) numai dacä se prevede expres Tn lege; trebuie sä Indeplineascä printre alteie !?i urmätoarele
conditiile generale:
15. Se sävärsesc infracttuni comisive ca infractiuni de a) sa aibä libertatea de vointä ~i de actiune;
~, ,
actiune:
, b) sä actioneze nurnai cu intentie:
a) Tntotdeauna doar din culpä; c) sä coopereze cu a1ti participanti .
. b) Tntotdeauna doar cu intentie;
c] cu intentie, iar din culpa cänd 'in lege se prevede in 21. Nu pot fi subiecti activi ai infractiunii:
mod expres aceasta. a) persoanele care sävärsesc faptele penale sub
irnperiul constranqerii:
16" Fapta conständ Intr-o inactiune constituie infrac- b) persoanele incadrate In muncä:
tiune cänd este sävärsttä:
c} persoanele cu functii de conducere.
a) cu intentie;
b) numai din culpa simpla; 22. eine nu poate fi subiect activi ai infractiunii?
c) nurnai din culpa cu prevedere. a) ferneile In värstä de peste 55 de ani;
b) bärbatii In värstä de peste 60 de ani;
17. Cum se sävärsesc lnfractlunile omisive?
c) iresponsabilii.
a) numai din culpä färä prevedere;
b) nu mai din culpa cu prevedere; 23. Subiectul pasiv al Infractiunli poate fi:
c) fie cu intentie, fie din culpä. a) numai 0 persoanä fizicä:
b) 0 persoanä färä discernämänt:
18. Subiectul activ al infractiunii poate fi:
c) 0 persoanä juridica.
a) orice persoanä;
b) orice persoanä fizica sau juridicä:
24. Ce condltli trebuie sä lndeplineascä subiectul pasiv
c) persoana fizicä ce a irnplinit värsta de 14 ani. calificat al infractiunii?
,
a) sä aibä calitatea cerutä de norma incriminatoare;
19. Persoana fizicä pentru a fi subiect activ al infractiunii
b) SEt aibä 0 calificare profesionalä;
trebuie sä indepfineascä prlntre alteie !?i urrnätoarele
conditille generale: c} sä sävärseascä 0 infractiune calificatä
a) sä se bucure de reputatie nestirbitä:

12 1~\
25 •. Ce constitule obiectul direct nernijlocit (material) al 30. Cänd timpul In care se sävärseste fapta, reprezintä 0
Infractiunli?
, coriditle esentialä in continutul lnfractiunii, nereali-
a) entitatea materialä In care este exprirnata valoarea zarea acesteia:
socialä; a) face ca fapta sä nu se realizeze In variantä calificatä;
b) numai un bun material; b) nu influenteazä existenta infractiunii;
c) norma juridica lncälcata. c) face ca fapta sä nu fie infractiune.

26. Cum se poate realiza eiementul material al laturii 31. Legätura de cauzalitate intre actiune sau inactiune §i
obiective a infractiunii? urmarea imediatä:
,
a) numai prin fapte; a) trebuie stabilitä la orice infractiune;
b) numai prin scris; b) In cazui infractiunilor de pericol rezuitä .ex re",
c) atät prin fapte cät ~i prin scris. c) nu trebuie stabilitä la infractiunile asa-zise materiale.

32. In leqislatia penalä romänä actele preparatorii ca

27. Cand inactiunea poate constitui element material al
fazä de desfäsurare a activitätii infractionale:
laturii obiective a infractiunii?
, '!I "

a) se pedepsesc;
a) In toate cazurile;
b) nu se pedepsesc;
b) numai In cazul In care existä 0 obliqatie leqala de a
actiona; c) se pedepsesc doar cu amendä
c) cänd apreciazä instanta de judecatä.
33. in leqistatia penalä rornänä actele de pregätire ca
fazä de desfäsurare a activitätii infractionale:
28. Elementul material al laturii obiective in continutul
a) sunt incriminate;
infractiunii se poate prezenta:
a) numai prin actiuni; b) nu sunt incriminate;

b) numai prin inactiuni; c) sunt incriminate ca abateri disciplinare.

c) prin actiuni ~i prin inactiuni. 34. Ce se reatizeazä cänd hotärärea de a sävärst 0

infractiune a tost pu sä in executare, dar executarea a
29. Elementui material al laturii obiective in continutul fast intreruptä?
infractiunii:
a) 0 tentative relativ improprie;
a) este expres desemnat;
b) 0 tentativä imperfectä;
b) se deduce din irnprejurärile arätate In normä;
c) 0 tentative perfectä
c) poate lipsi.

14 15
 r',

35. Ce se realizeazä cänd irnpostbilitatea de consurnare ,4,0. In legislatia penalä rornänä actele preparatorii in r\!
a infractiunii
, estedatoritä modului cum a tost leqislatia penalä romänä:
conceputä executarea?
a) 0 tentative relativ improprie;
a) se pedepsesc la toate infractiunile;
b) se pedepsesc prin asimilare cu tentativa la anumite
[
"ii
b) tentativä absolut improprie; infractiuni:
c)
0
0 tentativä irriperfectä. c] se pedepsesc cu sanctiuni administrative. [
36. Ce se realizeazä cänd hotärärea de a sävärst 0 41. Cänd In lege, pentru infractiunea s ävärsttä sunt i
infractiune a fost pusä In executare, executare care
nu a fost Intreruptä, dar nu s-a produs efectul?
preväzute pedepse alternative, tentativa la 0 astfel
de infractiune se sanctloneazä cu pedeapsa:
c:
a) 0 infractiune consurnatä: a) mai usoarä, cuprinsa intre limiteie ei speciale;
b) 0 tentativä perfectä; b) mai qravä ale cärei limite se reduc la jumätate;
c) 0 tentativä intreruptä. c) aleasä dintre acele alternative ale carei limite se
reduc la jurnätate.
37. Prin ce se caracterizeazä tentativa imperfectä?
a) intreruperea activitatii infractionale;
42. Ce constituie desistarea fäptuitorului?
a) 0 cauzä de nepedepsire;
b) defectuozitatea mijloacelor folosite;
c) insuficienta mijloacelor folosite.
b) 0 cauza care lnlätura caracterul penal al faptol:
c) 0 cauzä care lnläturä raspunderea penal •..
38. Cänd tentativa nu este posibilä?
43. Dacä actele indeplinite pänä in momentul doslatä
a) la infractiunile savarsite cu intentie:
sau Impiedicärii producerii rezultatului constltu
b) la infractiunile sävarsite cu praeterintentie, altä infractiune:
c) la infractiunile comisive. a) nu se pedepsesc;
b) se pedepsesc cu tentativä la infractiunea de la car
39. In codul penai actual incriminarea tentative] la
s-a desistat;
sävärstrea unei infractiuni
, se realizeazä printr-o
dispozitie: c) se aplica pedeapsa pentru acea infractiune.
a) generala, prevazutä in partea generala a codului penal;
44. In cazul autoratului infractorul poate sävärst fapta:
b) specialä, preväzutä In unele incrirninäri din partea
a) cu intentie;
specialä;
b) din culpä;
c) ce permite instantelor de judecatä sä aprecieze.
c) tärä vinovatie.

16 17

1
45. Oornplicele este persoana ce sävärseste fapta c) dupa sävarsirea faptei de cätre autor,·· dar S8 fie
preväzutä de legea penalä cuvinovätie sub forrna: intentionatä.
a) culpei;
b) intentiei; 50. Promialunea fäcutä in timpul eävärstrll faptei cä va
,täinui lucrurile provenite din aceasta, dar care nu
c) doar a intentiei depasite;
este indeplinitä:
a) nu reprezinta 0 contributie la sävärsirea faptei;
46. Instiqator la sävärsirea unei tapte preväzute de legea
penalä este persoana care: b) este 0 contributie de instigator;
a] cu intentie inlesneste, ajutä in orice mod pe autor sä c) este 0 contributie de complice.
comitä 0 faptä preväzuta de legea perialä;
b) cu intentie promite sä favorizeze pe autorul faptei; 51. Actele de instigare neurmate de executarea faptei se
sanctioneazä cu 0 pedeapsä cuprinsä:
c) cu intentie determinä 0 altä persoanä sä sävärseascä
a) lntre jumätatea minimului ~i jurnatatea maximului
o faptä preväzutä de legea penalä.
prevazute de lege pentru infractiunea la care s-a
instigat;
47. Cänd partlcipatla penalä este improprie?
b) intre rninirnul special al pedepsei pentru infractiunea
a) toti participantii contribuie din culpä la sävärsirea
la care s-a instigat ~i minimul general;
faptei preväzutä de legea penalä;
c) lntre minimul special al pedepsei pentru infractiunea
b) autoru! actioneazä cu interdie ~i complicele tärä
la care s-a instigat ~i jurnätatea acestui minim;
vinovätie;
c) complice!e actioneazä cu intentie, iar autorul tarä 52. Ce constituie fapta inculpatului care a strigat cätre altl
vinovatie; inculpati care loveau cu bätele 0 persoanä cäzutä Ia
pärnänt cä "aceasta trebuie ornorätä", iar In urma
48. Existä pluralitatea naturalä de infractori in cazul: loviturilor primite victima a incetat din viatä?
a) infractiunilor de obicei; a) 0 contributie de instigator la infractiunea de ornor;
b) infractiunilor care prin natura lor presupun contributia b) 0 contributie de complice la infractiunea de ornor;
a cel putin douä persoane; c) 0 fapta fära sernnificatie penalä.
c) infractiunltor deviat
53. Cänd aceeasl persoanä contribuie la sävärsirea unei
49. Cänd trebuio sä flo täcutä promisiunea de täinuire a infractiuni prin acte de sprijinire, de ajutor specifice
nlto dln s äväreirea taptei preväzute complicelui cät §i prin acte de executare directä §i
!>CJIltru öl fi calificatä complicitate? nemijlocitä aläturi de autorul faptei, va fi sanctionat
a) dupn l1flv!\n.I!r1l1\ fnpl'ClIdc cätre autor; pentru:
b) anlurlol IIIIVf'll t.llrllfnptoi de cätre autor; a) complicitate;

18 19
I

I
..;

•
 b) atät coautorat cät ~i cornplicitate; 58. Ce se aplicä atunci cänd pentru douä infractluni
c) coautorat. concurente Instante a stabilit numai pedepse cu
inchisoarea?
a) doar pedeapsa cea rnai grea;
54. Cand Ia säväralraa unei tapte preväzute de legea
penalä 0 persoanä contribuie cu acte de executare b) pedeapsa cea mai grea la care se adauqä pedeapsa
specifice particlpantilor, contributia sa de complice cea mai usoarä;
este: c) pedeapsa cea mai grea care poate fi sporitä.
a) principalä in raport cu cea de autor;
b) secundara In raport cucea de instigator; 59. Masurile de siqurantä luate In cazul infractiunilor
concurente (L. 278/2006):
c) principala In raport cu cea de instigator.
a) se curnuleazä, dacä sunt de naturä deosebitä:
55. Ce caracterizeazä unitatea de rezolutie b) se va lua doar cea care a fest luatä pe länqä pedeapsa
, infractionalä
,
cu care se sävärsesc actiunile sau inactiunile? cea mai grea;
"', ,
a) concursul de infractiuni; c) se contopesc ca ~i pedepsele principale.
b) infractiunea continuatä;
60. Ce presupune concursul ideal de infractluni?
c) infractiunea progresiva.
a) comiterea unei infractiuni;
56. Ce presupune printre altele concursul ideal de b) comiterea mai multor infractiuni printr-o sinqurä actiune; I
infractiuni? c) comiterea unei infractiuni pentru inlesnirea altei
a) comiterea mai multor infractiuni prin mai multe actiuni infractiuni: )
ori inactiuni:
b) comiterea mai multor infractiuni de pericol; Gi. Dacä infractorul condamnat definitiv pentru 0
infractiune este judecat ulterior pentru 0 lnfractiune
c] comiterea mai multor infractiuni printr-o sinqurä ·1
concurontä, pedeapsa stabilitä pentru acesta:
actiune ori inactiune.
a) se contepeste cu pedeapsa anterioarä definitivä;
57. Ce se aplicä cänd pentru douä infractiuni concurente b) se cumuleaz a cu pedeapsa anterioarä deflnitivä;
1
instanta a stabilit 0 pedeapsä cu Inchisoarea §i 0 c) se aplica 9i se sporeste obligatoriu la maximul ei special.
pedeapsä cu amenda?
a) pedeapsa inchisorii; 62. Dacä infractorul care a tost condamnat definitiv 1
b) pedeapsa inchisorii la care se poate adäuqa in totul pentru trei infractiuni concurente i s-a aplicat la
sau In parte pedeapsa amenzii; pedeapsa cea mal grea L1n spor, este judecat ulterior
pentru 0 infractiune concurentä cu cele judecate 1
c) pedeapsa inchisorii la care se adauqä obligatoriu
anterior, lnstanta de [udecatä:
pedeapsa amenzii;

20 21

I
•
i
I a) stabileste 0 pedeapsä pentru noua intractiune. pe care a) de jurnatatea rnaximului general al pedepsei
o va contopi cu rezultanta din contopirea anterioara; Tnchisorii;
b) stabileste 0 pedeapsä pentru intracfiunea descoperitä b) de totalu! pedepseior stabilite de instanta pentru
I ulterior, va descontopi pedeapsa rezultantä a celor trei infractiunile concurente;
infracfiuru concurente judecate anterior !?i va contopi c) doar de maximul special al celei rnai grele pedepse.
cele patru pedepse;
I c) stabile~te 0 pedeapsä pentru infractiunea descoperitä 67. In cazul concursului de infractiuni, cänd judecätorul
ulterior, dupä care, aplica pedeapsa rezultantä a celor aplicä doar pedeapsa cea mal grea dintre cele
trei infractiuni judecate anterior, pe care 0 poate spori. etabillte färä a mal adäuqa un spor, solutia
\1 eurespunde sistemului:
I
63. Potrivit legii penale rornäne pluritatea de infractiuni a) aditionarii pedepselor;
existä: b) absorbtiei;
'1
a) nurnai in cazul recidivei; c) cumulului juridic.
b) numai in cazul concursului de infractiuni;
[ c) atät in cazul concursului cät !?iin cazul recidivei; 68. Sporul aplicabil celei mai grele pedepse cu
lnchisoarea, dintre cele stabllite de instanta
, de
64. Ce se realizeazä cänd 0 infractiune se sävärseste judecatä, in cazul concursului de infractiuni poate fi:
,
I pentru a ascunde corniterea altei infractiuni?
a) 0 infractiune
, continuatä;
, a) doar päna la maximul special al acesteia;
b) päna la 0 treirne din maximul special al acesteia;
b) un concurs cu conexitate consecventionatä: c) pänä la maximul special al acesteia si dacä acest
I c) un concurs real simplu. maxim este neindestulätor,
la 5 ani.
poate fi depäsit cu pänä

65. Pentru comiterea a douä infractiuni

, concurente
instanta de judecatä a stabilit douä pedepse cu 69. Primul termen al recidivei mari postcondarnnatoril
inchisoarea de 5 ani §i de 2 ani, iar in baza art.34 poate consta Intr-o condamnare definitivä:
C.pen. a aplicat inculpatulul pedeapsa cea mai grea, de a) la pedeapsa inchisorii mai rnicä de 6 luni;
5 ani färä a 0 spori: b) la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni;
a) instanta a procedat corect; c) la pedeapsa inchisorii de cel putin 6 luni.
b) instanta a gre!?it fiindca pedeapsa cea mai grea
trebuia sporitä; 70. Primul termen al recidivei mari postcondamnatorii
c) instanta trebuia sä aditioneze pedepsele. poate consta Intr-o condamnare definitivä:
a) la pedeapsa Tnchisorii rnai rnare de 6 luni pronuntatä
66. Sporirea pedepsei cea mai grea dintre cele stabilite pentru 0 infractiune savärsitä In timpul rninoritätii,
pentru infractiunile
, concurente este Iimitatä:

22 i
I
•• 23
i
 b) la pedeapsainchisorii rnai rnare de 6 luni pronuntatä centopeste cu pedeapsa stabilita pentru infractiunea
pentru 0 intractiune praeterintentionatä: cornisä din neu;
c] la pedeapsacu amenda .. c} pedeapsa stabilitä pentru infractiunea sävarsitä se
centopeste cu restul rämas neexecutat din pedeapsa
71. Cel de-al doilea termen al recidivei mari postcon- anterioara calculat de la data ramanerii definitive a
hotärärii decondamnare pentru naua infractiune.
damnatorii constä in sävärsirea din nou a unei
infractiuni lntentionate pentru care legea prevede:
75. Dacä Tn starea de evadare din executarea unei
a) pedeapsa inchisorii de pänä la un an;
pedepse cu inchisoarea aplicatä pentru 0 infractlune
b) pedeapsa inchisorii de cel putin un an;
c) pedeapsa detentiunii pe viatä.
sävärsitä din culpä, condamnatul sävärseste
infractlune intentionatä pentru care legea prevede
0
I
pedeapsa Inchisorii mai mare de un an, se realizeazä
72. La stabillraa stärii de recidivä nu se tine
condam nä rile:
, seama de corrditiile:
a) recidivei mari postcondamnatorii;
I
-. a) pentru care a intervenit reabilitarea
b) cu privire la infractiunile
de drept;
sävärsite din culpä:
b) pluralitätii intermediare
c) recidivei mari postexecutorii.
de infractiuni;
I
c) cu privire la infractiunile sävärsite in timpul rninoritätii.
76. Dacä in starea de evadare din executarea pedepsei
73. in Codul penal rornän, pentru a exista starea de cu Inchisoarea aplicatä pentru 0 infractiune I
recldlvä: sävärsitä din culpä, condamnatul sävärseste 0
infractiune intentionatä pentru care legea prevede
a) mfractiunüe savärsite trebuie sä fie de aceea~i
naturä;
pedepsa Inchisorll de un an sau arnenda, se I
relizeazä conditiile:
,
b) infractiunils, sävärsite trebuie sä tie de naturä diferitä;
a) recidivei dupä condamnare;
c) nu are relevantä, natura infractiunilor
, savärsite. 1
b) recidivei dupä executare;
c] pluralitätii intermediare de infractiuni.
74. In cazul recidivei mari postcondamnatorii, cänd
s ävärstrea din nou a unei infractiuni are loc in
77. Ce realizeazä inculpatul arestat preventiv in timpul I
timpul executärii primei condamnäri, pedeapsa se i

urrnärirli penale care sävärseste infractiunea de i

aplicä astfel:
a) pedeapsa pentru infractiunea anterioara se
evadare? I.
a) 0 pluralitate intermediarä;
contopesta cu pedeapsa stabilita pentru naua I
I
infractluna: b) un concurs real de infractiuni;
b) restul rärnas neexecutat din pedeapsa anterioarä
i c) 0 recidivä postexecutorie.
calculat de la data savärsirii naii infractiuni se
I
24 25 1
[
!
:r.
I i
 ~r.'R , ~=m_.",_•..•.. " .••_ •••'__ ..

" executarea unel pedepse cu c) Ja pedeapsa aplicabilä in cazul retinerii atät a stärilor
78. Condamnatulul aflat I!I e<.\tedin nou 0 infractiune s i cat !?i a circumstantelor de atenuare, cänd are loc 0
ar~ '5
v ~ ,
Inchisoarea, care sav'onditiile preväzute de lege schi rnbare a Iirnitelor de pedeapsä
I1U sunt i
indepiinite "~iVä, se va aplica pedeapsa
pentru starea de reel
81. Inculpatul condamnat definitiv la pedeapsa Inchisorli
astfel: .. entru nfracliunea savarsita
v din de 6 luni pentru 0 intractlune intentionatä, care a
a) pedeapsa stabtllta P restulrärnas neexecutat din sävärstt Inainte de tnceperea executärll acestel
nou se contope~te ~~u pedepse 0 nouä infractiune intentionatä §i pentru
pedeapsa anterio~r8'entru infracliunea sävärsitä d!n care leqea prevede pedeapsa Inchisorit mai mare de
un an, a realizat:
I b) pedepasa stabillta~ Pcurestulrämas neexecutat
nou se cumuleaZ8 v
din
a) conditiile unei recidive postcondamnatorii;
pedeapsa anter,i~~ra;entru nfractiunea sävärsita din b) conditiile unei pluralitäti interrnediare;
l c) pedeapsa stabillta P oedeapsaanterioara care se
nou se_ cc:mto~e~te J~apsarezultantä =.va deduce
c) conditiile 'unei recidive postexecutorii.

executa, rar din pe utatepanala contopire.

durata pedepsei eXeC
82. Dacä inculpatul dupä 0 condamnare definitivä la
1 pedeapsa lnchisorll mai mare de 6 luni, aplicatä
\ 1 damnare definitivä, pentru pentru 0 infractiune dln culpä, pe care nu a inceput
79. Cänddupa 0 CO~ ni cel condamnat sävärseste
s-o execute, a sävärstt dln nou 0 infractiune se
I corniterea unei infract'u, nu sunt intrunite conditille
din nou 0 infractiune ~Ientru starea de recidivä,
realizeazä conditiile:
,
preväzute de le~e p a) recidivei mari post condamnatorii;

pedeapsa se aplica: concursulde infractiuni; b) recidivei mari postexecutorii;

I . ' it
a) potrivi regu uor
\'1 pentru
sei anterioare cu pedeapsa c) pluralitätii intermediare de infractiuni.
b)' I a pedep -", - di
pnn , ~~mu are, actiuneasavar~lta, In nou;
83. Dacä pentru sävärstrea din nou a unei infractiunl, in
stabilita pentru mfr, ' e lamaximulel special.
c) pentru noua infrac\lun cazul recidivei postcondamnatorii, instanta de
judecatä a stabilit pedeapsa arnenzii, atunci:
d uea termen at recidivei, cu
,BO. a) se aplica pedeapsa pentru prirnul termen care se
Conditia cetut de·,al ~eväzutä de leg~e, care este
sporeste;
privi:-e la ped~ap5ae ~e unan, se refera: , '
inchisoarea mal mar ~ tä de lege pentru infractiunea b] se aplicä pedeapsa Ynchisorii la care se poate
adauga In totul sau in parte amenda;
a) la pedeapsa preva~~ndimportan\<,3
existenta stärilor
fapt consumat, nea de atenuareincidente eventual c) se aplicä pedeapsa inchisorii la care se adauqa
sau circumstante'?' pedeapsa amenzii.
In cauzä; 'I" in cazul in care infractiunea
I'cabla
b) la pedeapsa ap~, ' atentativei; ä

rämäne In f'aza 8llpiC

27
26 I
!
!
i
•
 JI

84. infractiunea ce formeazä al doilea terrnen al recldivel 88. lnfractiunea

mari postexecutorii se sävärseste:
a] in termenulde incercare al suspendärii
a executärii pedepsei anterioare;
s
ce formeazä al doilea terrnen al recidivei
mari postcondamnatorii se sävärseste:
conditionate a) In terrnenul de incercare al suspendärii conditionate
a executärii, pedepsei ce torrneaz primul termen.
ä

b] in timpul liberärii conditionate din exeeutarea b) dupa exeeutarea pedepsei Intr-o inchisoare militara;
pedepseianterioare; c) dupä gratierea restului de pedeapsä din condam-
c) dupagratiereatotalä a pedepsei. narea anterioarä.

85. srarea de recidivä mare postexecutorie ia nastere 89. Din ce este format primul termen al recidivei mici
prin sävärsirea din nou a unei infractiuni: postcondamnatorii ?
a) In timpulexecutärii pedepsei anterioare la loeul de a) dintr-o condamnare definitivä la pedeapsa Tnchisorii
mcncä; mai rnicä de 6 luni
b] In termenul de lncercare al suspendarii executärii b) dintr-o condamnare deflnitivä la pedeapsa inchisorii
mai mare de 6 luni;
-, pedepseide supraveghere;
c] din trei condarnnäri definitive la pedeapsa inchisorii
c] dupaexecutarea pedepsei anterioare.
de 6 luni sau mai rnici.
86. AI doilea termenal recidivei mari postcondamnatorii
90. Sunt forme legale ale unitätii de infractiune:
poate consta In sävärsirea din nou a unei infractiunl
intentionate: a) infractiunea de obicei;
a] pentrucare se aplica pedeapsa Inchisorii mai mare b) infractiunea continuatä infractiunea deviata
de un an; c) infractiunea deviatä
b) pentrucare leqea prevede pedeapsa Inchisorii mai
marede un an; 91. Cum surrt sävärstte actele de executare in cazul
c) pentrucarese aplicä doar pedeapsa Tnchisorii. infractiunii
, continuate?
a) la intervale de timp diferite;
87. Savar§irea din nou a unei infractiuni pentru a da b] concomitent;
na§tere unei stärt de recidivä postcondamnatorie, cu c) lntr-o succesiune neintreruptä.
indeplinirea§i acelorialte conditii, trebuie sä aibä
loc: 92. Cum se sävärseste infractiunea continuatä?
a) dupagratiereatotalä a primei condamnäri: a) printr-o sinqurä actiune ce dureazä In tirnp;
b] In timpul executärii pedepsei pentru pnrna b} prin mai multe acte de executare;
condamnare; c) printr-o sinqurä actiune ce realizeazä continutul mai
c) dupaexecutareapedepsei pentru prima condamnare. multor infractiuni.

28
I
!
29 \
!

I 1;
 c) savärsirea de acte de executare din care sä rezulte
93. Rezolutia
, infractlonalä
, in cazul . lnfractiunii
, obi~nuinta.· .
continuate presupune:
a) 0 hotäräre infractionala nedeterminatä: 98. !n cazul infractiunii continue permanente, prin
,
b) hotäräri infractionale distincte pentru fiecare act de intreruperea activitätii §i reluarea acesteia:
executare; a) nu se afecteazä existente infractiunii unice continue ;
c) 0 hotäräre infractionala deterrninatä, de la inceput, b) se epuizeazä infractiunea continuä ;;i se sävärseste 0
pentru tcate actele de executare. nouä infractiune continuä:
c) se realizeazä 0 infractiune progresivä;
94. Actele de executare In cazul infractiunii
, continuate
sunt sävärslte de aceeasi persoanäavänd calitate de:
99. Gare sunt forme ale unitätii, naturale de infractiune?
,
a) doar de autor;
a) infractiune~ continuata;
b) doar de autor ~i instigator;
b) infractiunea continua;
c) atat de autor cät ~i de complice.
c) infractiunea cornplexa.

95. Din ce este forrnatä infractiunea complexä?

100. Ce reprezintä infractiunea continuatä?
a) unitätn legale de infractiune;
a) este 0 cauzä realä de agravare obligatorie a
b) unitatii naturale de mfractiune;
pedepsei;
c) pluralitatii intermediare de infractiuni. b) este 0 cauzä realä de agravare facultativa a
pedepsei;
96. Cum se aplicä pedeapsa in cazul infractiunii
c) este 0 cauzä realä de atenuare a pedepsei.
complexe:
a) lntre limiteie speciale preväzute de lege pentru acea 101. Ce este cazul fortuit?
infractiune care se sporeste spre maximul special ce
a) 0 cauzä de nepedepsire;
poate fi depäsit cu cel mult 3 ani;
b) cauzä care lnläturä 0 träsäturä a infractiunii:
b) intre limiteie speciale preväzute de lege pentru acea
infractiune; c) cauzä care tnläturä räspunderea penalä.
c) obligatoriu !a maximul special preväzut pentru acea
infractiune. 102. Ce reprezlntä exce sul scuzabil?
I a) circurnstantä atenuantä legalä;
97. Prin ce se caracterizeazä infractiunea
, continuä ? b) cauza care inläturä räspunderea penalä;
a) prelungirea In chip natural a actiunii sau inactiunii; c) cauza care lnlaturä caracterul penal al faptei.
I b) savarsirea unor acte de executare de acelast fel din
care sä rezulte continutul aceleiasi infractiuni.
31
I 30 ii
I
L I
11I
.--
 .••03. Atacul in cazul leqitimei apäräri trebuie: b) este anterioarä atacului;

a} S8 aiba temei legal;

c) este necesarä.
b) S8 fie iminent; 109. In cazullegitimei apäräri atacul direct :
c) sä producä un prejudiciu ireparabil a) exista chiar dacä agresorul nu are contact nemijlocit
cu valoarea socialä ocrotitä:
104. Existä legitimä apärare dacä: b) existä $i atunci cänd intre agresor $i victirnä se aflä I
a) atacul este indreptat impotriva unui bun al celui ca re un obstacol;
riposteazä: c] existä chiar dacä intre agresor si valoarea ocrotitä
b) atacul este verbal; existä 0 distantä mare in spatiu. I
c) atacul este legitim;
110. Ce poate viza riposta in cazul legitimei apäräri?
1 05. Fapta sävärsttä in legitimä apärare : a) bunurile aqresorului; I
-. a) atrage uneori räspunderea civilä In cazul excesului
justificat;
b) un interes public;
c) libertatea agresorului. )
b) nu atrage niciodatä räspunderea civila;
111. Ce este starea de necesitate?
c) nu atrage räspunderea civilä In cazul excesului
a)o cauzä care rnläturä vinovätia:
scuzabil. I
b) 0 cauzä care lnläturä räspunderea penalä;
106. Cum trebuie sä fie apärarea in cazul legitimei c) 0 cauzä de impunitate.
apäräri?
112. Existä stare de necesitate dacä sunt indeplinite
I
a) sä fie necesarä;
urrnätoarele conditii?
,
b) sä fie singura cale de lnlaturare a atacului;
c) sä fie utila;
a) pericolul este inevitabil;
b) actiunea de salvare prin sävärsirea faptei penale
I
constituie singurul mijloc de lnläturare a pericolului;
107. Existä legitimä apärare
sävärs irea de cätre victimä
dacä atacul constä
a unei infractiunl de :
in
c) fapta nu este sävärsitä de cätre sau pentru a salva 0 I
persoanä care avea obliqatia de a infrunta pericolul.
a) denuntere calcmnioasä;
b) tälhärie; 113. In cazul stärii de necesitate pericolul poate sä 1
c) santaj. ameninte:
,
a) un bun al fäptuitorului;
108. In cazullegitimei apäräri riposta: b) un bun al victimei; 1
a) este singurul mijloc de inläturare a atacului; c) integritatea corporalä a fäptuitorului.

32 1 33 I
I
J. L
 ~
~

114. Existä stare de necesitate si dacä actiunea

, da salvare : "119. Eroarea de Iapt asupra ctrcumstantelor aqravante:
a) nu apartine unei persoane care avea obliqatia de a a) inlätura agravanta atunci cänd este vorba de 0
rnfrunta pericolul; infractiune din culpä dacä eroarea nu este irnputabila
b] nu constituie unicul mijloc de rnläturare a pericolului; faptuitorutuf
a) cauzeaza urmäri vädit mai grave decät cele care s-ar b) lnlaturä agravanta atunci cand este vorba despre 0
fi produs dacä pericolul nu era lnläturat. mfractiune intentionatä, doar dacä eroarea nu este
imputabila Iaptuitorului;
115. Fapta inculpatului care, fiind irnobilizat la pat din c) nu produce efecte asupra circurnstantelor agravante.
cauza invaliditätii pentru ase apära de fratele sau
care 11lovea cu pumnul, l-a lovit pe acesta cu cutitul, 120. Pentru a inlätura caracterul penal al faptei consträ-
provocändu-i rnoartea : gerea fizicä trebuie sä provinä:
a) este savärsitä in conditiile excesului provocat; a) doar din partea unei persoane;
b) est.e sävärsitä In conditiile excesului scuzabil; b) din partea unui eveniment natural;
c) beneficiaza de scuza provocärii. c) doar din partea unui anlrnal.
~
116. Eroarea de fapt asupra obiectului material in cazul 121. Se aflä In leqitlrnä apä rare acela care sävärseste 0
infractiunli contra patrimoniului: faptä preväzutä de legea penalä:
a) nu produce efecte juridice; a) pentru a salva de la un pericol iminent ~i care nu
n) tnlätura räspundere a penalä; poate fi inläturat altfel viatä sau integritatea corporalä
c) inläturä caracterul penal al faptei. a unei persoane;
b) pentru a inlätura un atac ce pune in pericol gray
117. Eroarea asupra identltätll persoanei in cazul persoana celui atacat;
infractlunilor
, contra vietii:
, c) pentru a lnlätura un atac ce pune In perieol bunurile
a) nu produce efecte; celui atacat sau un interes obstesc.
b) lnlaturä caracterul penal al faptei;
122. Minoritatea este 0 cauzä care lnläturä caracterul
c) inläturä räspunderea penalä.
penal al faptei deoarece:
118. Eroarea asupra unui element constitutiv al Infractiunli: a) lnlatura un element ln continutul constitutiv al
I infractiunii;
a) inläturä caracterul pena! al faptei sävarsite din culpä,
I !
daca eroarea nu este imputabila faptuitorului:
b) inläturä 0 träsatura a infractiunii;
b] lnläturä caracterul penal al faptei sävarsite cu .intentie, c) lnläturä pedeapsa.
doar dacä eroarea nu este imputabilä fäptuitorului:
I o) nu inläturä raspunderea penala.
123M Betia voluntarä completä ce afecteazä discernä-
rnäntul inculpatului:

I 34 35

L l
 al se obtiqstoriuintr-o Inchisoare militara; b) dupa executarea pedepsei principa!e:
b} poste fi executata Intr-o inchisoare rnüitarä; c) dupä qratierea totalä sau a restului de pedeapsä;
c) nu se executa Intr-o Inchisoare mititara
139. Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este
134" In CBZ.U~concursului de infractiuni pedeapsa cornple- facultativä:
mentarä ;CI interzlcerll unor dreptun: a) ln cazul infractiunilor pentru care legea prevede un
a ) .:;>C; ,.,~!;.~.".pe.
(0'::' "'1.),1,...<" r, I'"anqa'" pe::.d'"eapsa
'-"H' .r';;LU
<''''''' an tä:a;
tta: minim de doi ani lnchisoare:
b) se aplicä doar pe langL~ fiecare dintre pedepsele b] cand nu este preväzuta de lege dar instanta stabilind
princlpale; ca pedeapsa principala inchisoarea de cel putin doi
ani, apreciazä ca este necesarä;
cp se aplic,'=:! pe länqä fiecare dintre pedepsele principale
c:'i aoo: 1)P 1[1''1021 oedeaosa rezultantä c) cänd pedeapsa principala aplicata este lnchisoarea
<.} j \". I~ -,,' t 'v . U ...•
01: 1.;:.1 ,~". 1((:1 '.

de cel putin doi ani, ~i dacä aceasta pedeapsa este

rezultantä;
135. In ce (;,S!Z seapticä podeapsa accesorie?
-, ::Tl) pe lan~J~~pedeapsa lnchlsorf mai mica de doi ani; 140. In ce constä pedeapsa cornplirnentarä a deqradärii
b) pe lanQ~1 pedeapsa rnchisorii de cel putin doi ani; rnilitare?
c] pe ianga pedeapsa inchisorii de cel putin 15 zile. a) pierderea gradului si a dreptului de a purta unitorrnä:
b) pierderea dreptului de a purta uniforrna, exclusiv;
136. Contorm Codu!vi penal romän aunt pedepse prlncipale: c) pierderea qradului, exclusiv.
a) detentiunea pe via\a;
bj\ mterzicerea unor drepturi de Ia 1 !3 10 ani; 141. Deqradarea militarä este facultativä in cazul
condamnatilor rnilitari §i rezervisti:
c) interzicerea unor drepturi anume preväzute de lege.
a) daca pedeapsa aplicatä de instantä pentru 0

..:l#~7 C··' ~~. '"'~, I.... ,,,1,,·_. '" "'.,," '<""":'!" • t~ t· . r"~~ infractiune sävarsitä cu intentie este inchisoarea de
[j"" • onoarnnata ,~l peccapsa (.'",'ll:,"'}iIUlil pe vrata recvra
cel putin 5 ani $i cel mult 10 ani:
de värsta de 50 de ani poate fi eliberatä conditlonat
b) cand infractiunea a fost sävärsitä cu intentie, rar
(~upä executarea (~lf(.:~c't~~.,fä ;1:
instanta a aplicat pedeapsa inchisorii de 3 ani;
a) '1 E5 ani d0~ detenthme
c] In cazul infractiunii uciderii din culpa, cänd instanta a
b) 20ani de detentiune: aplicat pedeapsa Inchisorii de 9 ani.
25 ani detentiune.
142, Constituie circumstante atenuante legale:
138. PedeapSiVi r:;o~1!lplern,entar~~Clmterzicerii unor drepturi a) depäsirea lirnitelor legitimei apäräri;
s,e pc~akJexecuta: b) conduita bunä a infractorului inainte de savärsirea
/c.,v
a"i\ .
71"1 ti (''F'\i
i _I·"''','''"i! executa
I , •... L, ...ii oedensei
I..Cll! ~.' _-', .•.
1· I. p' rincioale:
r , infractiunii;

38 ! 39

I
11I J
 e) staruinta depusa de infractor pentru a inlätura b) in conditiite excesului justificat;
rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinurtä. c) in concitüle excesului scuzabil.

143. Constltule eireumstaute aqravante iegale: 14f.t Atunci cänd se intemeiazä pe tulburare sau ternere,
a) sävärsirea faptei de catre douä sau mai muite depäslrea limitelor legitimei apäräri constituie:
persoane lmpreunä;
a) exces scuzabil;
\.

( i
I
b) irnprejurarea cä infractorul se gasea tn stare de be~ie
b) exces justlficat;
in momentul savarsirii infractiuni de ultra],
c) savärsirea infractiunii prin violerite asupra rnernbrilor c) infractiune.
familiei.
149. Pentru apreclerea caracterului inevitabil a! pericolului
144. Constituie circumstante agravante legale: 111 cazul stärii da necesltate se are In vedere:

1 a) savarsirea infractiunii din motive josnice: a) doar evaluarea instantei de judecatä:

b) savärsirea faptei in stare de betie tortuitä cornpletä: b) imprejurärile In care a fost nevoita S8 actioneze
~I c) savärsirea infractiunii in timpul unei calamitäti, tärä
ca Iaptuitorui S8 profite de acea calarnitate.
persoana ;;i particularitätile psiho-fizice
c] doar particularitatile psiho-fizice
ale acesteia;
ale victimei.

145.lmprejurarea pe care infractorul nu Cl cunoscut ..o in 150. in ce poate consta sursa lrnprejurärilor fortuite?
momentul sävärsrrf unei infractiuni din culpä: a) in tenomene ale naturii, conduita irnprudentä sau
a) nu constituie circumstantä aqravanta; starea maladiva a unei persoane;
b) constituie circumstantä aqravanta; b) doar In conduita irnprudentä a Iaptuitorului sau starea
c) constituie circumstantä aqravantä dacä necunoas- sa maladivä;
terea imprejurar!i nu este ea lnsäsi rezultatul culpei. c) numai In defectarea unui mecanism pe care
I' fäptuitorul trebuie sa-I verifice.
146. Presupunerea cä aqresorul va dezläntui un atac ve
da nastere ripostei in conditiile:
151. Fapta conducätorului auto care a lovit un minor, in
a) legitimei apäräri:
conditiile in care aproplindu-se deqrupul de persoane
b) starii de necesitate; In carc sc afla acesta, a redus viteza la 24 km/h,
c} taptei cu caracter penal. fränänd pentru a evita aceidentut. desi avea obliqatia
sä reducä viteza la lirnita evitärli oricärui pericol:
147. Atunci cänd depäslrea lirnitelor legitimei apäräri i1U a) constituie infractiune;
se intemeiazä pe tulburare sau temere, fapta este
b) nu constituie infractiune, rezultatul fiind consecinta
consideratä a fi sävärs itä:
unei irnprejurari ce nu putea fi preväzutä;
a) ln leqitimä aparare;

40 41
I
I
I

.J.. ~ .

- l ~
 c) nu constituie infractiune, fiind rezultatul constranqerii s-a revocat liberarea condltionatä §i s-a dispus
fizice; contopirea restului de 3'1 de zile Inchisoare rärnas
neexecutat dintr-o pedeapsä anterioarä cu aceea de 5
152. Fapta lnculpatului care, cunoscänd ca fiind bolnav li anl inchisoare pentru infractiunea din cauza de fata:
este interzis consumul de bäuturi alcoollce, a ajuns a) 5 ani ~i 0 luna;
in mod voluntar in starea de ebrietate §i, crescändu-i b) 6 ani si 31de zile;
astfel potentialul aqreslv, a sävärslt un omor:
c) 10 ani.
a) constituie infractiune, dar beneficiaza de
circumstanta atenuantä a betiei voluntare cornplete;
156. Pentru s ävärsirea a douä infractiuni de Ioviri sau alte
b] constituie infractiune $i nu beneficiazä de violente (pentru care legea -art.tao alin.j C.pen.,
circurnstanta atenuantä a betiei complete; prevede pedeapsa de la 0 lunä la 3 luni sau amendä)
c) nu constituie infractiune, faptuitorul fiind in stare de aflate in concurs real, instanta:
,
betie fortuitä completä a) poate stabif cäte 0 pedeapsä de 3 luni pentru fiecare
<,
fapta, aplicand pedeapsa cea mai grea, la care se
153. lnculpatului minor care la värsta de 14 ani ~i douä adauqä un spor de doua luni, in final executand 5
luni a sävärsit infractiunea de ornor prev. de art. 174 !uni lnchisoare;
C. pen, pentru care legHa prevede pcdeapsa
b) poate stabili cä te 0 pedeapsa de 150.000.000 lei
Inchlsorii de la 10 Ia 20 de ani §i interzlcerea unor
arnen da pentru fiecare taptä, aplicänd pedeapsa de
drepturi, instanta Ii poate aplica 0 pedeapsä de:
150.000.000 lei, la care se adauqa un spor de
a) 5 ani Inchisoare !?i interzicerea dreptului de a alege !?i
100.000.000 lei, in final executänd 0 pedeapsa de
de a fi ales pe 0 perioada de '1 an; 250.000.000 lei arnenda:
b) 5 ani rnchisoare !?i pedeapsa accesorie a interzicerii
c) poate stabili cäte 0 pedeapsä de 10.000.000 lei
drepturilor pe tirnpul executärii pedepsei principale;
arnendä pentru a doua faptä, aplicänd pedeapsa
c] 5 ani Inchisoare. lnchisorii de 3 luni, la care se adauqä un spor de 2
luni, ln final executänd 5 luni Inchisoare.
154. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii
unor drepturi preväzute de lege pentru infractiunea 157. lnculpatul minor, care a sävärslt 0 lnfractiune de
de luare de rnitä se aplicä dacä pedeapsa principalä Iovire sau alte vlolente, pentru care legea(art.180
este Inchlsoarea de: alin.t G.pHi1.} prevede pedeapsa de la 0 lunä la 3 luni
a) 6luni; sau arnendä, instanta, alegänd pedeapsa inchlsorf §i
b) 1 an; retinänd
, circumsfantela
, atenuante, va aplica 0
pedeaps de: ä

c) 2 ani.
a) 0 lunä lnchisoare;
155. Maximul pedepsei ce se poate aplica inculpatului b] 15 zi!e lnchisoare;
pentru care, in baza art.39 lit, a C.pen. si art. 61 Cvpen. -c) 3.000.000 arnendä
I
42 I 43
I
[

:n~
L L
 a) 6 luni;
158. Sävärstrea unei lnfractluni de furt dupä executarea
unei pedepse de doi ani Intr-otnchisoare militarä: h) '1 an;
I
I
a) face sä fie rntrunite conditiile pluralitätii de infractiune, c) 2 ani.
I in forma recidivei postexecutorii;
b) face sä fie lntrunite conditiile pluralitätii de infractiuni, 162. Pedeapsa complernentarä a interzlceril unor
In forma plurahtatn intermediare: drepturi, nepreväzutä de lege pentru infractiunea
\ sävärs itä, poate f aplicatä dacä:
c) nu realizeaza conditiile pluralitätii de infractiuni.
a) pedeapsa principala este incnisoarea de 6 luni ~i
159. lnculpatului judecat pentru sävärstrea lntractiunil de instanta constatä ca, fatä de natura ~i gravitatea
infractiunii, imprejurärile cauzei si persoana
vätärnare corporalä a vlctirnei, condamnatä la rändul
infractorului, aceasta pedeapsa este necesarä;
säu pentru sävärsirea cu acelasi prilej aaupra
inculpatului a infractlunii de violare de domicillu prin b) pedeapsa principala stabilitä este Inchisoarea de 2
violentä:
, ani ~i instanta constatä cä fatä de natura infractiunii,
a) i se va aplica circumstanta atenuanta a provocärii; lmprejurari!e cauzei ~i persoana infractorului aceasta
pedeapsä este necesara;
b] i se va recunoaste starea de leqitima apärare;
c} pedeapsa principalä prevazutä de lege este
c) i se va aplica circumstanta atenuantä a depäsirii
lnchisoarea de cel putin doi ani ~i instanta constatä
limitelor stärii de necesitate. cä fa\a de Irnprejurarile cauzei, persoana
infractorului, natura ~i gravitatea infractiunii, aceastä
160. Pentru inculpatul condamnat pentru tentativä Ja
pedeapsa este necesarä.
lnfractiunea de omor (ar1.20 C.pen. raportat la art.174
c.pen.) cu retinerea circurnstantei atenuante a
163. La stabilirea '$i aplicarea pedepsei instanta:
provocärii (art.73 lit.b C.pen.):
a) va tine searna de greutatile famiiiale ale inculpatului,
a] aplicarea pedepsei complementare a interziceni unor
respectiv copiii minori aflaf in ingrijirea sa;
drepturi este obligatorie;
b) va aprecia cä sinceritatea de care a dat dovadä
b) aplicarea pedepsei cornplernentare a interzicerii unor
inculpatul, recunoscänd fapta In cazul unei infractiuni
drepturi preväzutä de lege pentru infractiunea de
flagrante, este circumstanta atenuantä;
omor poate fi rnlaturatä;
c) nu va avea ln vedere persoana infractorului, In cazul
c) aplicarea pedepsei cornplementare a interzicerii unor
unei infractiuni flagrante,
drepturi preväzutä de lege pentru infractiunea de
ornor este lnläturatä.
164.lnculpatului care a declansat conflictul cu victima,
161. Aplicarea pedepsei complernentare a lnterzlcerli pe care a lovit-o provocändu-t 0 vätärnare corporalä
unor drepturi preväzutä de lege pentru infractiunea gravä:
de luare de mitä se aplicä dacä pedeapsa principalä a) i se aplica circumstanta atenuantä a provocärii:
este Inchisoarea de : I
j 45
44 I
I
-L- L
 b) i se aplicä circumstanta atenuantä a depasirii iirnitelor avertizänd-o sä nu se apropie, iar fatä de faptul cä
legitimei aparari; victima a continuat sä i! loveascä, i-a aplicat 0
c] nu i se aplicä circumstanta atenuantä a provocärii. loviturä cu cutitul 111 abdomen, provocändu-i leziuni
grave:
165. Inculpatului actionat in justltie pentru infractiunea de 03) este infractiune;
lovire (art.180 alin. 2 C.pen.) impotriva unei persoane b) este sävärsitä In conditiile excesului scuzabil;
care a Tncercat aä-l irnobilizeze pentru a-l preda c) este sävarsitä in conditiile excesului justificat.
organelor de politie ~i a-l impiedica sä loveascä
~i alte persoane:
169. Fapta incu!patului care, fiind in stare de ebrietate
a) i se aplicä circumstanta atenuantä a provocarii;
anume provocatä, prezentänd tulburäri de I
b) i se aplicä circumstanta atenuantä a depasirii limitelor comportament pe fond nevrotic ~i inteleetual la
legitimei apäräri. limitä, a sustr~s prin violentä banii pärtli vätämate:
c) nu i se aplicä circurnstantele atenuante mentionate a) este infractiune; I
anterior. b] este sävärsitä In conditiile iresponsablütatu;

166. Pentru retinerea circumstantei aqravante a säväralrii c] este infractiune

atenuantä a betiei.
dar beneficiaza de circumstanta
I
faptei de cätre trei sau mal multe persoane
lrnpreunä, trebuie ca fäptuitorii:
a) S8 actioneze cu aceeasi forrna de vinovatie;
170. Fapta incutpatulut (aflat in stare de betie voluntarä
completä) conständ in arnenlntarea cu moartea
I
b) sä aibä aceeasi contributie la sävärsirea faptei;
adresatä nemijlocit victimei, functionar public aflat in
c) sä contribuie la savärsirea faptei preväzute de legea exercitlul functiei,
, ca urrnare a refuzului acestuia
penalä.
,
da eliberare a unui act: I
a) este mfractiune;
167. Fapta inculpatului care, lnarmändu-se cu 0 barä
rnetalicä, a ridicat-o amenintätor cätre victimä,
b) este infractiune dar beneficiaza de scuza provocärii: )
cerändu-i sä nu intre in curtea sa, iar fatä de faptul c] nu este infractiune, betia voluntarä cornpleta
cä victima a nesocotit avertisrnentul !}i a fortat lnläturänd caracterul penal al faptei.
poarta de acces, a lovit-o provocändu-i leziuni grave:
171. Care sunt circumstante, atenuante?
I
a) este prezurnatä a fi sävarsitä In legitimä apärare;
b) este prezumatä a fi savärsitä In conditiile excesului a) tentativa;
scuzabil; b) excesul justificat; I
c) este infractiune. c) depäsirea limitelor stäni de necesitate.

168. Fapta inculpatului conständ In aceea cä urrnärit de

i 172. Eliberaraa din
inchisoare a condamnatului mai
. I
I !

victima care iI lovea cu purnnii, a scos ·c-ut:itol I Inainte de termen este: I

46
l 47 1 I
I
~ ~
 !

a) iibertate supraveqheata; I
I
'1Ti. Surrt circumstante atenuante legale:
b) liberare conditionata; I a) excesul justiticat;
c) liberare sub controi judiciar. b) provocarea;
c) conduita bunä a infractorului inainte de savärsirea
173. In prezenta atät a circumstantelor
stärilor de atenuare a räspunderii
atenuante cät
penale:
~j a I infractiunii;

a) efeetele lor se produc sueeesiv; 178. in prezenta atät a clrcumstantelor atenuante cät §i a
celor aqravante coborärea pedepsei sub minimu!
b) circumstantele atenuante nu mai produe efecte;
special:
c) circumstantele atenuante pot produce efeete.
a) este obligatarie;
b) nu este obligatorie;
174. Potrivit Codului penal rornän pot constitui
i circumstante, atenuante: c] este obligatorie doar In cazul amenzii.
a) exeesul justificat;
179. Nu constituie circumstantä aqravantä leqalä:
b) depasirea lirnitelor starii de neeesitate;
I c) stäruinta depusä de infractor pentru a inlatura
a) savärsirea infractiurui de trei sau mai multe persoane
impreunä:
rezultatul infractiunii sau pentru arepara paguba
b) savärsirea infractiunii din motive josnice;
I prieinuitä
c) starea de betie accidentala incompletä
175. In cazul in care existä circumstante atenuante:
1 a) pedeapsa principala se poate 'reduce sub minirnul 180. Constituie circumstantä agravantä cu caracter
special; personal:
b) pedeapsa complernentarä a interzicerii unor drepturi a) sävärsirea infractiunii de cätre un infractor major
I este lnlaturata: I· daca aeeasta a fast cornisa irnpreuna cu un minor;
c) pedeapsa complernentara a interzieerii unor drepturi .. b) savärsirea infractiunii din motive josnice;
I _ poate fi inlaturatä. I c} savärsirea infractiunii prin acte de cruzime

176. In cazul infractorului minor dacä existä clrcurnstante
atenuante:
I a) rnasurile educative nu se mai aplicä;
b) se pot aplica atat rnäsuri educative cat ~i pedepse;
I c) nu se mai poate aplica pedeapsa amenzii.·
I 181. Corrsfituie clrcumstantä aqravantä legalä cu caracter
r qeneral:
a) savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane
irnpreunä:
I .'n
b] s~v~r~irea i~fraC\i~nii . timp~ul noptii;
c) savarsirea infractiunii de catre 0 persoanä care a

I 48 1I profitat de situatia prilejuita de 0 calamitate.

49
 c] nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa
182.ln cazul ln care existä circumstante agravante, se Inchisorii mai mare de 6 luni.
poate aplica 0 pedeapsä:
a) doar panä la maximul special; 187. Termenul de Incercare in cazul suspendärii conditi-
b) spre maximul special, iar dacä acesta este
onate .3
executärii pedepsei este:
nelndestulätor, In cazul amenzii, se poate aplica un a) cel mult 5 luni in cazul pedepsei Inchisorii aplicate
spor de ce! mult jumatate din maximul special; minorului;
c) cel putin eqalä cu maximu! special. b) de 1 an In cazul pedepsei amenzii;
c) de maxim 6 ani In cazul pedepsei inchisorii;
1
183. Constituie circumstantä atenuantä legalä:
a) excesul scuzabil; 188. Termenut de incercare in cazul suspendärii
conditionate a executärii pedepsei se socoteste:
b) excesul justificat; I
I
a) de la data pronuntärii hotarärii;
c) conduita buna a infractorului Inainte de sävärsirea !-

<,
I b) de la data cänd hotärärea a rärnas definitivä;
infracliunii. I
I
c) de la data cänd a solicitat condamnatul. I
184. Ce este suspendarea conditionatä aexecutärii
I!
pedepsei? i 189. Revocarea suspendärii conditionate a executärii
a) este 0 rnasurä de individualizare leqala a pedepsei; Il pedepsei intervine in mod obligatoriu: I
a) daca In termenul de incercare se sävärseste
b) este 0 rnäsurä de individualizare
executarii pedepsei;
judecätoreascä a
I, infractiune din culpa pentru care s-a pronuntat 0
0

c) atrage §i suspendarea rnäsurilor de siqurantä, condamnare definitiva la pedeapsa amenzii; I

I
f
l b) daca ~i numai daca, In termenul de incercare se
I
185. Suspendarea conditionatä a executärii pedepsei se sävärseste 0 infractiune intentionatä pentru care s-a
poate dispune dacä pedeapsa apllcatä:
! pronuntat 0 condamnare definitivä la pedeapsa 1
a) este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda; ! lnchisorii;
c) dacä In termenul de incercare se sävärseste 0
b) este inchisoarea rnilitarä; I
c) este doar amenda. I infractiune intentionatä pentru care s-a pronuntat 0
condamnare definitiva, indiferent de natura pedepsei.

186. Suspendarea conditionatä a executärii pedepsei se

l 1 ~m.Revocarea s uspendärii conditionate a executärii 1
poate dispune, printre altele, dacä cel condamnat: I pedepsei este facultativä:
a) nu a rnai tost anterior condamnat
Inchisorii mai mare de doi ani;
la pedeapsa
I, a) dacä in termenul de incercare se savärseste
infractiune intentionatä ~i aceasta este descoperita
0
In 1
b) are capacitate de rnuncä: acelast termen,·· pentru care .s-a pronuntat 0

50 I 51 1

•• 1.
 coridarnnare definitivä la pedeapsa amenzii; 193. Revocarea suspendärli conditionate a executärii
b) dacä In termenul de lncercare se savärseste 0 pedepsei in cazul neexecutärli obliqatiilor civile
intractiune din culpa !?i aceasta este dascoperita in stabilite de Instantä: ,
acelast termen, pentru care 3-a pronuntat 0 a) este obliqatorie cänd condarnnatul a avut
condamnare definitivä, indiferent de natura pedepsei; posibilitatea de a executa aeeste obliqatii, dar nu a
c) dacä infractiunea savärsitä in terrnenul de incercare dorit acest lucru;
este descoperitä ulterior expirärii acestuia. b) este facultativä;
c) este obligatorie In toate cazurile.
191. Infractorul a sävärsit 0 intractiune din culpä in
I termenul da incercare a suspendärii condltionate a
executärii pedepsei pronunrate anterior. .Iudecändu-l
194. Suspendarea executärii pedepsei sub supraveghere
se poate dispune !?i cu indeplinirea celorlalte
pentru infractiunea sävärsitä din culpä, instanta conditii:
,
! a dispus
pronuntäte
condamnarea
tärä a dispune
!?i executarea
revocarea
pedepsel
mäsurii
a) daca pedeapsa aplicata este amenda;
b) dacä si nu mai dacä infraetorul nu a mai fost anterior
~I suspendärii conditionate pronuntatä anterior,
a) solutia este corectä pe nt ru cä in aeest caz revoearea condarnnat la pedeapsa Tnehisorii mai mare de 6 luni;
c) pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel rnult 4 ani;
mäsurii este tacultativä:
b) solutia este qresitä pentru cä instanta dispunänd
I exeeutarea
din culpä
pedepsei pentru infractiunea
este obliqata sä revoce
savärsita
masura
195. Suspendarea executärii pedepsei sub supraveghere
se poate dispune, in cazul concursului de infractiuni
suspendarii, urmänd a contopi pedeapsa pentru dac pedeapsa aplicatä este lnchlsoarea de cel mult:
ä

infractiunea din culpä cu pedeapsa pronuntatä 31)3 ani;

1
anterior; b] 2 ani;
c] solutia este qresitä pentru ca, In aeest caz trebuie sä c) 4 ani.
1
revoce rnäsura suspendarii, urrnänd ca pedeapsa
pronuntatä pentru infractiunea savar~ita din culpä ~i 196. Termenut de incercare al suspendärf executärii
cea pronuntata anterior sä se exeeute, farä a fi
pedepsel sub supraveghere este:
I contopite ci cumulate.
a) 'in cazul pedepsei inchisorii, durata aeesteia plus un
192. Anularea suspendärii condttionate a executärii Interval de tirnp cuprins intre 2 ~i 5 ani, ee va fi stabilit
de instantä;
pedepsei intervlne cänd se descoperä cä cel
I condarnnat mai s ävärstse anterior suspendärii: b) In cazul amenzii este de 2 ani;
a) numai 0 infractiune intentionata; I c) In cazul pedepsei Inehisorii,
termen de 2 ani.
durata acesteia plus un

I b) atät 0 infractiune mtentionatä cät ~i din culpä;

c) nurnai 0 infractiune din culpa. I
I
l
52 53

L - ...•.
 r
i

.197~ Revocarea executärii pedepsei Inchisorii la locul de 201. Care sunt sanctlunl!e care se pot aplica minorilor
muncä este obligatorie, cu indeplinirea §i a celorlalte infractcri?
conditii,
, cä nd condarnnatul: a) libertatea supraveqheatä;
t
a) nu respectä mäsurile de supraveghere stabilite prin b) interzicerea unor drepturi;
hotarärea de eondamnare; i c) pedeapsa lnchisorii de päna la 25 ani.
b) savärseste 0 infractiune intentionata in timpul
executärii acesteia; I 202. Este mäsurä educativä:
c) se sävärseste 0 infractiune din culpä in timpul I a) liberarea conditionata;
executarii aeesteia. b] libertatea supraveqheata:

198~ Anularea executärli pedepsei la locul de rnuncä se I c} internarea medicala.

dispune numai dacä s~a sävärsit 0 infractlune:
203. Dacä in timpul rnäsurf educative a libertätii supra-
a) ulterior rämänerii definitive a hotäräru de condamnare II veqheate rninorul sävärseste 0 faptä preväzutä de
<, cu exeeutarea pedepsei la loeul de muncä;
legea penalä, atunci lnstanta:
b) anterior
eondamnare
rämänerii definitive
cu executarea
a hotärärii de
pedepsei la locul de
I! a) revoca libertatea supravegheata ~i ia fatä de minor
mäsura internärii lntr-un centru de reeducare;
rnuncä;
c) anterior sau ulterior rämänerii definitive a hotärärii de
I b). poate revoca libertatea supraveqheatä si lua fatä de
minor rnasura libertatii supravegheate;
condamnare cu executarea pedepsei la locul de
rnuncä. c) ia mäsura intemärii sau aplica 0 pedeapsä.
I
199. Executarea pedepsei Intr-o Inchlsoare militarä se 204. S-a retinut in fapt cä la data sävärstrli infractiunli
poate dispune pentru militarii In terrnen, dacä
I inculpatul era in värstä de 17 ani §i 8 luni.
pedeapsa inchisorii: I Ce sanctlunl de drept penal poate sä pronunte .)
a) nu depaseste 3 ani; instanta de judecatä?
b) nu depäseste 2 ani; a) mustrarea;
c) nu depaseste 4 ani. b) libertatea supraveqheatä; I
c) detentiunea pe viata.
200. Fata de rninorul care räspunde penal se poate:
a) apliea numai 0 pedeapsä; 205. Mäsun:.~.internärti Irrtr-un centru de reeducare se ia: I
b) apliea 0 pedeapsa nurnai dacä se apreciaza ca a) pe tirnp necleterminat;
luarea unei rnäsuri educative nu este suficienta b) pe timp nedeterminat dar pänä la implinirea varstei
pentru indreptarea rninorului; de '18 ani;
I
c) apliea 0 rnäsura educativä pe langa 0 pedeapsä.

54 55 I
I
L .L
 c) se poate prelungi la data cänd minorul devine rnajor b) fatä de 0 persoana bolnavä mintal ori toxicornanä
pe 0 duratä de cel rnult 2.ani, daca ace asta este care a sävärsit 0 faptä prevazutä de legea penala ~i
necesara pentru realizarea scopului internarii. care prezintä pericolpentru societate;
c) fata de 0 persoanä care a savärsit 0 taptä prevazutä
206. Revocarea liberärii minorului inalnte de a deveni de legea penala din cauzä cä este bolnavä mintal ori
rnajor din executarea mäsuril internärll intr-un centru toxicornana, dar care nu se atlä Intr-o stare care
de reeducare, pentru 0 purtare necorespunzätoare In prezinta pericol pentru societate.
perioada liberärii, färä a sävärsl 0 infractiune :
a) este obligatorie; 211. r'!.~äsura de stqurantä a internärii medicale:
b) este facultativä: a) se ia in mod obligatoriu fatä de 0 persoana bolnava
mintal ori toxicornanä care a sävärsit 0 fapta
c) este obligatorie dacä devine rnajor.:
preväzutä de legea penala 9i care prezintä pericol
I 207. Suspendarea executäru pedepsei sub supraveghere
pentru societate;
b) se ia in rnod obligatoriu in cazul persoanei fata de
ce se aplicä mlnorului se poate dispune:
~l a) numai cu privire la pedeapsa inchisorii;
b) cu privire la orice sanctiune aplicabila minorului;
care s-a luat mäsura obliqarii la tratament medical,
dar care nu s-a prezentat in mod regulat la tratament;
c) se poate lua in cazul unei persoane fata de care s-a
c) atät cu privire la pedeapsa lnchisorii cät ~i a amenzii. luat rnäsura obhqärii la tratament medical, dar care
I nu s-a prezentat in mod regulat la tratament;
208. Mäsurile de slqurantä se pot lua:
2'12. lnstanta I-a condamnat pe inculpat retinänd cä in
a) numai lnsotind 0 pedeapsä; l
I b) indiferent dacä fäptultorului i se aplicä ori nu 0 I timp ce era gestionar la un depozit de materiale de
constructii, a sustras, folosindu-se de calitatea sa,
pedeapsä: t mal multe asemenea materiale. Totodatä s-a dispus
c) ca 0 consecintä a räspunderii penale. ! luarea fatä de inculpat a mäsurii de siqurantä a
I , I
interzicerii unei functii sau profesii:
209. Pe ce perioadä se dispune obligarea la tratament I a} solutia este corectä deoarece inculpatul s-a folosit de
medicaJ? t calitatea sa .de gestion ar pentru a comite
!
a) nedeterminatä; ! infractiunea:
, ,
b) de minim 1 an; [ b) este gre~ita pentru cä pe länqa aceastä mäsurä de
I c) de pänä la 5 ani. t siqurantä mai trebuie dispusa ~i pedeapsa
cornplernentarä a interzicerii dreptului de a ocupa 0
210. Internarea medicalä se poate Jua: I functie sau de a exercita
desfasura 0 activitate;
0 profesie ori de a

I a) fatä de 0 persoanä bolnavä mintal ori toxicomanä '1

c) solutia este gre~ita cu privire la luarea masurii de
care nu a savärsit 0 fapta preväzutä de legea penalä;

I 56 ! 57

I
~L ls_..-..-. . .-:.-
 r
f

~
siqurantä lntrucät inculpatul nu s-a dovedit a f 217.lnterdictia , de a reveni in locuinta familiei pe 0
,
incapabil ci nedemn. perioadä deterrninatä se poate lua:
a) din oficiu;
213. Ce reprezintä interzicerea de a se afla In anumite
localitätl, ? b) la cererea pärti: vätarnate:
a) 0 pedeapsa aceesorie; c) la eererea oricärui membru al familiei.
b) 0 masurä de siqurantä;
I 218. Ce reprezintä interdictia de a reveni in locuinta
I
, ,
c) 0 pedeapsä cornplernentarä.
t familiei pe 0 perioadä determinatä?

214. Pot fi expulzatl:

a) este 0 masurä educativä;
I
b) este 0 pedeapsä cornplernentarä;
03) cetäten!i sträini sau apatrizii care nu dorniciliazä In
c) este 0 masura de siqurantä.
tarä si care au sävärsit infractiuni pe teritoriul
Rornäniei:
219.lnterdidia , de a reveni in iocuinta, familiei pe 0
b) persoanele de la pet. a) care au sävarsit infractiuni
<, perloadä determinatä se poate lua:
atät In tarä cät ~i In afara tarii si carora li se aplicä
legea penalä rornänä; a) sinqura;
c) numai cetätenii sträini. b) pe langa pedeapsa amenzii;
c) pe langa pedeapsa inchisorii de cel putin un an.
215. Sunt dispuse confiscärii speeiale:
a) lucrurile dennute in contra dispozitiilor legale dacä 220.lnterdictia , de a reveni in locuinta
, familiei pe 0 1
sunt ale infractorului; perioadä deterrninatä este:
1
a) mäsurä educativä;
b) lucrurile ce formeazä obiectul unei executäri silite
b) sanctiune administrativä:
I
pentru neplata unei amenzi;
I c) rnasura de siqurantä. I
c) lucrurile care au fost date pentru a determina
savärsirea unei infractiuni sau pentru a-I räsplati pe ·1 I

infractor. 221.lnterdictia , de a reveni in locuinta, familiei pe 0

perioadä determinatä se poate lua:
216. lnterdictia de a reveni In locuinta
perioadä determinatä se poate lua:
familiei pe 0 I a) sinqurä;
b) numai dacä inculpatului i s-a aplicat pedeapsa
a) pe 0 perioada nedeterrninatä: inchisorii de 6 luni;
b) pe 0 perioada de päna la 2 ani; c] la solicitarea pärtii vätärnate.
11
c) pe 0 perioada de panä la 5 ani.
222. lnterdictia
, de a reveni in locuinta, familiei pe 0
perloadä determinatä se poate lua:

59

58 -I.
"L
,
 a) din oficiu; 22'1" lnterzicerea de a se afla In anumite localitäti se poate
lua tatä de un condarnnat la pedeapsa amenzii:
b) fatä de condamnatul la pedeaps8Tnchisorii de cel
putin un an pentru infractiuni de violentä savärsite a) nu;
asupra membrilor familiei; b) da, daca pedeapsa amenzii a fost aplicata pentru
c) insotind 0 pedeapsa cu Inchisoarea aplicata pentru anumite infractiuni expres preväzute de lege;
orice lnfractiune. c] intotdeauna dacä amenda este mai mare de 20
milioane lei.
223.lnterdictia de a reveni in Iocuinta farniliei pe 0
, '
perioadä determinatä se poate lua: 228. Cänd se poate revoca interzlcerea de a se afla in
a) nurnai dacä fatä de condamnat s-a luat ~I
anurnite localitäti?
interzicerea de a se afla In anumite localrtäti; a) oricänd la ce re re :;;idin oficiu;
b} pe 0 perioadä de panä la 2 ani; b) dupä tre~erea unui termen de cel putin un an;
c] numai insotlnd 0 pedeapsa cu arnendä. c) nu se poate revoca.

224. lnterzicerea de a se afla in anumite Iocalitäti se poate 229. Sunt rnäsuri de s iqurantä:
,
lua: a) internarea medicala;
a} sinqurä: b) interzicerea unor drepturi;
b) daca inculpatul a fost condamnat la pedeapsa c) ob!igarea de a nu paräsi localitatea.
inchisorii rnai rnare de 5 ani;
c) la solicitarea persoanei vätärnate. 2:30. Sunt mäsuri de sigurantä:
a) libertate supraveqheatä;
225. lnterzicerea de a se afla In anumite Iocalitäti se poate b) expulzarea;
lua initial pe 0 duratä : c) liberarea sub control judiciar.
a) de panä la I ani;
b) de pana la 5 ani; 231" Nu sunt mäsurl de sigurantä:
c) de pänä la 3 ani. a) confiscarea speciala;
b) libertatea supraveqheatä:
226. Cu ce duratä ae poate prelungi interzicerea de a se c) obligarea la tratament special.
afla in anurnite localitäti dacä pericolul social
subzlstä? 232. Surrt mäsuri de srqurantä:
,
a) de maximurrt 2 ani; a) interzicerea unor drepturi;
b) de 3 ani; ib) interzicerea unei functii sau profesii de care s-a
c] ce nu poate depasi durata masurii luate initial. folosit condamnatul;

t
I 60 61

-L- l
 c) interzicerea de a se afla In anumite localttäti. 239. Gratierea este 0 cauzä care inläturä:
a) räspunderea penalä;
233. Sunt rnäsurl de stqurantä: b) executarea pedepsei;
a) interzicerea de a ocupa 0 functie sau de a exercita 0 c) consecintele condamnarii.
profesie, 0 meserie sau 0 altä ocupatie:
b) interzicerea drepturilor parintesti; 240. Care sunt efectele gratierii ?
c) interzicerea unor drepturi. a) lnlaturä in tot sau In parte executarea pedepsei;
b) cornutä pedeapsa In una mai usoarä:
234. Sunt mäsuri de s iqurantä: c) are efect asupra pedepselor complementare cänd se
a) obligarea de a nu päräsi localitatea; dispune astfel prin actul de gratiere.
b) obligarea la tratament medical;
241. Gratierea,
, ca act de clernentä,, se acordä de:
c) liberarea provizorie sub control judiciar.
a) Guvern;
235. Oe cätre ci ne se acordä amnistia? b) Presedintele Rornäniei;
a) Parlament; c] Ministrul Justitiei.
b) Guvern, prin ordonanta;
242. Efectele amnistiei !ji gratierii sunt:
c) Ministrul .Justitiei.
, I
a) arnändouä lnlätura räspunderea penalä;
236. Amnistia: b) amandouä inlätura consecintele condamnärii:
a) poate inlatura caracterul penal al faptei; c) arnandoua inlätura executarea pedepsei. I
b) inlaturä raspunderea penala;
243. Atät amnistia cät §i qratierea:
c) nu inlätura executarea pedepsei complementare.
a} lnläturain toate cazurile executarea pedepsei I
237. Amnistia
a) executarea
dupä condamnare
mäsurilor
Inläturä:
educative;
cornplementare;
b] nu au efecte asupra rnäsurilor de siqurantä;
I
b) drepturile persoanei vätärnate: c) pot conduce la inlocuirea räspunderii penale. I
c) executarea pedepsei complementare. 244. Prescriptla inläturä räspunderea penalä oricäte
238. lntäturä räspunderea penalä:
Intreruperi ar interveni dacä termenul de prescriptie I
preväzut de lege este depäsit:
a) lipsa planqerii prealabile; a) de douä ori;
b) retragerea plänqerii prealabile; I b) cu incä jumätate; I
c) lmpäcarea pärtilor in cazurile preväzute de lege.
I c) cu lncä 0 treime.

I I:
62 63
.I
1 .._Li
 245. Cursul tormenutut de pres criptie a räspunderli
h1Sti'hJ'fU de drept pe na]
I
penale este suspendat: .- Partea specialä -
a) cänd existä 0 dispozitie leqalä care impiedica
punerea in mi;;;care a actiunii penale sau continuarea
procesului penal;
I ' 1. Arätati, träsätura esentialä, a infractiunii
, de omor
\ b) cänd exista 0 imprejurare de nepreväzut ori de
I
( s ävärs it cu prerneditare.
nelnläturat care lmpiedicä punerea in rniscare a
actiunii penale sau continuarea procesului penal; a) irnplica 0 usoara chibzuire anterioarä asupra faptei;
c} pe timpul unei epidemii. b) irnplica exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte
de preqatire a infractiunii;
c) irnplica existenta unui interval de timp intre luarea
hotärärii de a comite infractiunea si sävärsirea
acesteia, chi ar daca täptuitorul nu a chibzuit asupra
faptei ~i nu a preqätit-o.

2. lnfractiunea de ornor sävärstt cu premeditare:

a) se poate retine ~i in cazul erorii asupra identitätii
.persoanei;
b) nu se poate retine in cazul devierii actiunii;
c) nu se poate retine atunci cänd fäptuitorul a urrnarit un
interes material.

3. Infractiunea de omor sävärsit prin mijloace ce pun In

pericol viata, mai multor persoane preväzut de art. 175
248. Reabilitarea - - -- ~- - -
alln.t, pct.e C.Pen. implicä din partea fäptuitorului:
..itru condarnnäri la pedeapsa a) intentie directa in raport cu persoana vizatä cä
mai mari de 3 ani; victimä;
pentru orice condamnare; b) praeterintentie in raport cu persoanele a cäror viatä
, efecte ca reabilitarea de drept. este pusä In perico! datoritä mijloacelor pe care le
foloseste;
c) culpa In raport cu persoanele a cäror viatä este pusä
In pericol datorita mijloacelor pe care le foloseste;
 ~

4. Cänd se poate retlne tnfractiunea de omor sävärsit b) cand fapta s-a cornis In timpul in care vietima i~i
din interes material? indeotinea
, activitatea;
. ~
a) se poate retine indiferentdaca faptuitorul a obtinut c) cänd victima nu !?i-a depäsit atributiile de serviciu.
sau nu satisfacerea interesului urrnarit:
8. Cand existä clrcumstantä agravantä preväzutä Ia art,
b) se poate retine ~i cänd mobi!ul omorului a fost
gelozia, dacä in urma infractiunii faptuitorul reali- 175 lit h) C.pen. (omorul sävärsit pentru a lnlesni sau
zeazä un avantaj material; a ascunde sävärsirea altei infractiuni) ?
a) cänd indiferent daca secpul urmärit a fost sau nu
c) nu se poate retine dacä interesul material urrnärit
realizat;
este legitim.
b) cänd infractiunea scop este 0 tälharie sau piraterie;
5. Ornorul sävärslt asupra sotului sau unei rude c) dacä infractiunea scop a fost sävärsitä sau urmeaza
aproplate (art.175 lit.c C.Pen.): a f savarsita doar de catre fäptuitor.
a) nu se poate retine in cazul in care victima este fiui
fratelui tatälui fäptuitorului; 9. Ce incadrare juridicä se va aplica faptei celui care
pentru a se sustraqe arestärii ucide doi ofiteri de
b) nu se poate retine In cazul in care victima este sotia
politie in stradä prin explozia unei grenade?
fratelui tatälui faptuitorului;
a) art. 174 c. pen. raportat la art. 175 C.pen. literele e)
c) nu se poate retine in cazul in care fäptuitorul era
(prin rnijloace care pun in pericol viata mai multor
desparfit j'n fapt de sotia sa (victima) care locuia 'In persoane), f) (In legäturä cu Indeplinirea indatoririlor
altä localitate. de servieiu sau publiee ale vietimei), g) (pentru a se
sustrage (...) de la aresrare ...)~i i) (In public),
6. Cänd exlstä lnfractiunea
, de omor calificat, in eornbinat cu art. 176 c.pen. litereie b) (asupra a doua
varianta faptei s.ävärsite asupra sotului sau unei sau mal multe persoane) si f} (asupra unui magistrat,
rude apropiate ? politist...);
a) fäptuitorul a tägäduit paternitatea In privinta victimei b] art. 174 C.pen. raportat la art. 175 c. pen. litereie g)
~i actiunea sa a fost adrnisa; §i i), combinat cu art. 176 c. pen. litereie b) ~i f);
b] taptuitorul se afla in curs de divort cu victima: c) art. 174 C.pen., raportet la art. 175 C.pen. literele f),
c) fäptuitorul nu cunostea leqatura de rudenie cu victima. g) !?i i) combinat cu art. 176 C.pen. litereie b) ~i f).

7. Cänd exlstä infractiunea preväzutä la art, 175 lit. f) C. 10. lnfractiunea de omor (art, 174 C.pen.) reprezintä
pen. (sävärsrrea omorului in leqäturä cu Indeplinirea uciderea unei persoane sävärsttä cu:
indatorirllor de serviciu sau publice ale victimei) ? a) orice forrna de vinovätie;
a) cand fapta a fest sävärsitä impotriva unui functionar, b) intentie directa sau indirecta;
indiferent de mobil; c ) intentie sau praeterintentie.

I 67
66

I
lila
L
 11. Ce incadrare juridicä primeste infractlunea de ornor Din eroare, a fost ucisä 0 altä persoanä decät cea
comisä pentru sävärsirea unei tälhärli ? avutä in vedere de X. Care va f incadrarea juridicä In
acest caz ?
a) omor calificat
a) omor simplu (art. 174 C.pen.);
b) ornor deosebit de grav;
b) ornor calificat din interes material ( art. 175 lit. b c.
c) concurs de infr actiuni intre omor calificat !?itälhärie.
pen.);
c) ucidere din culpa (art. 178 c. pen.).
12. Constltule infractlunea
, de ornor callficat:
a) omorul sävarsit profitand de starea de neputinta a 16. lnfractiunea de omor sävärsltä pentru a comite sau a
victimei de a se apära, stare provocatä de fäptuitor: ascunde s ävärsirea unei tälhärii sau piraterii are ca
b) omorul sävarsit asupra unui agent postat in legatura forrnä de vinovätle,
, urmätoarele:
cu indeplinirea lndatoririlor de serviciu ale acestuia; a) intentia depäsitä:
c) omorul sävarsit pentru a se sustrage ori pentru a b) intentia directa sau indirectä ori praeterintentia;
sustrage pe altul de ia urmärire sau arestare ori de la
c) intentia sub oricare din cele douä modalitäf ale ei.
executarea unei pedepse.
17. Cum va f tncadratä fapta dacä fäptuitorul ucide
13. Fapta de ornor sävärsttä asupra unui ofiter aflat in
victima pentru a-i s ustraqe banii ?
misiune reprezintä:
a) omor (art. 174 c.pen.);
a) omor calificat, comis in leqatura cu Tndeplinirea
indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei (art. b) ornor dininteres material (art. 175 lit. b) C. pen.
175 lit. f Cpen.); raportat la art. 174 C. pen.);
b) omor calificat, cornis pentru a se sustrage de la c) omor pentru a savärsi sau ascunde sävarsirea unei
urmarire sau arestare ori de la executarea unei talharii sau piraterii (art. 176 lit. d) C. pen. raportat la
pedepse (art. 175 lit. g, C.pen.); art. 174C. pen.).
c) omor deosebit de qrav, comis asupra unui rnilitar
18. Intractiunea da omor calificat, este sävärsltä:
aflat in timpul serviciului (art. 176 lit. f C.pen.).
a) asupra a doua sau mai multor persoane;
14. in ce modalltäf SE~ sävärseste infractiunea de OI11or b] asupra unei femei gravide;
(art, 174 C.pen.)? c) asupra unei rude apropiate.
a) printr-o inactiune, fiind 0 infractiune omisivä:
1 : b) printr-o actiune sau 0 inactiune;
19. Fapta de ornor sävärsttä asupra fratelui sotiei
reprezintä:
c) numai printr-o actiune, fiind 0 infractiune cornisivä.
a) omor calificat, sävärsit asupra unei rude apropiate
15. Fäptuitorul (X) urmäreste sä ucidä victima prin (art. 175lit. c) C. pen.);
b] omor simplu (art. 174 C.pen.);
oträvire, speränd sä intra In posesia averii acesteia. i
68 ! 69
!
I
I
'I' L
-w
 T;
i
t

.c) amor calificat, profitänd de starea de neputinta a

I
I
23. In cazul in care se descarcä rnai multe salve de arrnä
victimei de Cl se apära (art. 175 lit. d) G.pen.).
I asupra unui grup de oameni, iar fapta a avut ca
urmare doar moartea uneia dintre acestea, care va fi
20. Conform solutütor date In practicä, elementul incadrarea ?
circumstantial al omorului deosebit de gray preväzut a) ornor simplu;
de art.176 lit.b C.pen (asupra a douä sau mai multor
b) omor deosebit de qrav;
persoane) exlstä:
c) omor simplu In concurs cu tentativä la omor deosebit
a} doar cänd uciderea a douä sau mai multor persoane
de gray, in conditiile art. 176 lit. b) C.pen.
a avut loc printr-o slnqurä actiune:
b) ori de cäte ori douä sau mai multe persoane au fost 24. lnfractiunea de pruncucidere:
ucise de infractor in aceeasi imprejurare sau cu
a) reprezintä suprimarea vietii unui nou-näscut cornisa
aceeasi ocazie, indiferent dacä ornorul s-a produs
de un parinte;
printr-o sinpurä actiune sau prin mai multe actiuni;
b) se comite imediat dupa nastere;
c) cänd omoru! este savärsit de 0 persoanä care a mai
sävärsit un ornor. c) are un subiect activ necircumstantiat, putand fi orice
femeie.
!
21. Ce reprezintä lnfractiunea de omor sävärsitä prin I 25. La infractiunea
, de pruncucidere:
cruzimi? .

a) ornor calificat cu retinerea circurnstantei agravante a) tentativa este posibila, dar nu se pedepseste;
prev.de art.75Iit.b) GPen. (sävärsirea infractiunii prin b) tentativa este posibilä si se pedepseste;
acte de cruzime) I c] tentativa nu este posibila.
b) omor deosebit de qrav;
c) ornor cu retinerea circurnstantei agravante preväzute
de art. 75 lit.b) G.Pen. (sävärsirea infractiunii prin
I 26. Gare poate fi subiectul
pruncucidere :
pasiv al lnfractlunii de

acte de cruzirne). a) copilul nou-nascut, cu conditia de a fi viabil;

22. Dacä fäptuitorul a ucis In aceeast imprejurare, cu

I b) copilul nou-näscut, cu conditia sä fie viu;
c) copiiul näscut rnort.
Intentie, douä persoane, se considerä: r

a) savärsirea
concurs;
a douä infractiuni de ornor sirnplu aflate In
I 27. Cel care instiqä mama aflatä Intr-o stare de tulburare
pricinuitä de nastere sä-st ucidä copilul poate fi
b) savarsirea unei infractiuni de amor; condarnnat pentru sävärslrea infractiunii de:
c) savärsirea unei infractiuni de ornor deosebit de qrav. I a] instigare la pruncucidere;

II b) cornplicitate
c)instigare
la pruncucidere;
la ornor calificat.
\
\
70 <

71

J.
.1

r
I
L
 .28. Ce infractiune constituie fapta rnamei de a aplica madicale ?
lovituri in cap copilului In värstä de 3 luni, ce produc 0 a) lovire sau alte vlolente (art. 180 alin. 1 C.pen);
fracturä de boltä cranianäsl au ca rezultat moartea? b) lovire sau alte violerite (art. 'i 80 alin. 2 C.pen);
a) pruncucidere; c) vatärnare corporala.
b) omor ca!ificat; I 33. Fäptuitorul (A) loveste victima (8) cu un cutit provo-
c) lovituri cauzatoare de moarte .
cändu-i 0 leziune profundä. Transportatä la spital,
29. Ce fel de infractiune
, constituie lovirea intentionatä
'
I victima este examinatä §i tratatä superficial de medici,
iar dupä cäteva zile decedeazä, Expertiza medico-
de cätre fäptuitor, cu aceeasi ocazie, a douä
persoane? I legalä constatä 0 culpä medicalä, in lipsa cäreia
leziunea ar f necesitat circa 40 de zile de ingrijiri
a) 0 infractiune de lovire sau alte violente; medicale. Pentru ce infractiune va fi condamnat (A) ?
b) doua infractiuni de lovire aflate in concurs; I a) ornor;
c) 0 infractiune delovire sau alte violenie in torrna b) loviri sau vätäman cauzatoare de rnoarte;
continuatä. c) vätärnare corporalä:

30. Ce infractiune constitule fapta unei persoane care a

34. Ce infractiune se poate retine dacä fäptuitorul ajutä
aplicat unei alte persoane lovituri de cutit In zona
abdominalä ce a produs victimei leziuni care au victirna in aplicarea unei lovituri mortale cu cutitul
necesitat 18 zile de ingrijiri medicale ? Intr-o zonä vitalä, in secpul sinuciderii ?
a) omor;
a) tentative de omor;
b) determinarea sau lnlesnirea sinuciderii;
b) lovire sau alte violente;
c) vatämare corporalä. c) lovituri cauzatoare de rnoarte.

31. Dacä In urma unui accident de circulatie au fost 35. Cänd deterrninarea sau inlesnirea slnuciderll se
ucise douä persoane, fapta constituie: retine In varianta aqravatä ?
a) 0 infractiune de ucidere din culpä, modalitatea sirnplä; a) cand fapta s-a sävärsit faia de 0 persoanä care nu
putea f stäpariä pe actele sale; .
b) douä infractiuni de ucidere din culpa aflate In
b) cänd sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut
concurs;
loc;
c) infractiunea de ucidere din culpa in varianta agravatä
c) cänd Iäptuitorul a profitat de starea de neputintä a
victimei de a se apära.
32. Ce infractiune constltule fapta de a aplica intentionat
1 victimei lovituri care au provocat vätärnäri ce
necesitä pentru vindecare 20 de zile de lnqrijlri 36. Dacä fäptuitorul, In aceeasi irnprejurare, ucide mai

[ 72 73

J.r J..
 r,,
!
multe persoane, existä: !
i 4'ö. Infractiunea de vätämare corporalä gravä poate fi
a) atätea infractiuni cäte victirne sunt; I· comisä:
b) 0 sinqura infractiune:
l a) numai cu intentie;
c} 0 infractiune continuatä. b) fie cu mtentie, fie cu praeterintentie:
c] doar cu praeterintentie.
37. Ce incadrare juridicä urmeazä sä primeascä fapta
persoanei de a se sinucide In urma convingerii sale 42. lnfractiunea de lovire sau alte violente:
de a face acest lucru prin plata unei sume de bani de a) se pedepseste In forma tentativei;
cätre fäptuitor ?
b) este susceptibila de a f realizata In forma continuatä;
a) santa];' !
c) se consumä in momentul In care se creeazä 0 stare
b) instigare la ornor calificat; I de pericol pentru sänätatea sau integritatea fizicä a
c) determinarea sinuciderii. persoanei:

38. Uciderea din culpä este 0 infractiune: I

43. Ce incadrare juridicä primaste fapta in situatia In
a) ornisivä: I care infractorul, in mod deliberat aplicä victimei
b] cornisiva, care se poate sävärsi doar prin actiune: ! lovituri ce i-au pus In primejdie viata §i au cauzat
I vätämäri care au necesitat pentru vindecare 20 de
c) cornisivä, care se poate sävarsi atät prin actiune, cät I zile de Ingrijiri medicale ?
~i prin inactiune. I a) lovire sau alte violente;

Cänd se retine infractiunea de ucidere din culpä in

b) vätämare corporalä:
39. , ,
c) vätärnare corporalä grava.
formä agravatä ?
a) cand fapta a fost cornisä de doua sau mai multe
persoane lmpreunä: I 44. Tentatlva se pedepseste la:
b) cänd prin fapta cornisä s-a cauzat moartea a doua I a) determinarea sau Inlesnirea sinuciderii;
sau mai multor persoane; b) lovire sau alte violente;
c) cand fapta a fost cornisä de cätre 0 persoanä care a c) vätärnare corporalä qravä.
mai sävärsit un ornor. I! 45. Dacä in. urrna unui accident auto victima necesitä
I

40. La infractiunea de "Lovirea sau alte violente": pentru vindecare 8 zile de Inqrijiri medicale, cum va
a) tentativa nu este posibilä; fi incadratä fapta?
b) tentativa este posibila Insa nu este incriminatä; a) vätarnare corpora la din culpa (art. 184 alin. 3 c.pen.);

c) tentativa este posibilä ~i este incrirninatä. t

b) lovire sau alte violente; I
! c) fapta nu este infractiune.

74 75 \

~ l
 46 •. Ce infractiune este sävärsttä atunci cänd actele de 51" Aruncarea victirnei Intr-o piscinä cu intentia de a
violentä intentionate care au pricinuit victimei 0 face 0 glumä, faptä ce a determinat decesul victimei,
vätämare ce necesitä pentru vindecare 20 de zile de care nu a putut fi salvatä, va fi incadratä ca:
ingrijiri medicale ? a) loviri cauzatoare de moarte;
a) vätärnare corporalä; b) amor cu intentie indirecta;
b) reprezinta contraventie; c) ucidere din culpä.
c) lovire sau alte violerite.
52. Lovirile sau alte violente, exercitate asupra unor zone
47. .
Poate constitui . infractiunea de vätämare
gravä fapta prin care s-a pricinuit:
corporalä corporale nevitale ale unei femei gravide, fapte ce au
ca urmare punerea in primejdie a vietii victimei,
constituie:
a) pierderea unei proteze; a) tentativä de omor deosebit de gray sävärsit asupra
I b) pierderea cunostintei;
c) pierderea mirosului.
unei femei"gravide;
b) provocarea ilegala a avortului;
c) vätärnarea corporala gravä
I 48. Curn se sävärseste infractiunea de loviri sau
vätämäri cauzatoare de moarte? 53. Prin ce se deosebeste infractiunea de "Lovlri sau
,
a) cu intentie indirectä; vätärnärlcauzatoare de moarte" de omor ?
I b) cu praeterintentie; a) obiect material;
c) fie cu intentie, fie din culpä. b) urmare imediatä;
j c) laturä subiectivä
49. Dacä autorul loveste victima cu intentie ~i acesta
decedeazä, dar se constatä cä decesul reprezintä un 54. Ce reprezintä lovirea din culpä a douä persoane !?i
rezultat ce a depäsit intentia autorului, care nu a provocarea de vätärnäri pentru vindecarea cärora
\ putut sä prevadä acest rezultat, dest trebuia !?i putea fiecare dintre persoane a necesitat cäte 10 zile de
sä-l prevadä, fapta constituie: ingrijiri medicale ?
a} omor; a) reprezintä 0 sinqurä infractiune de vatärnare
j
b) ucidere din culpä; corporalä din culpä;
c) loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte. b) reprezintä doua infractiuni de vätärnare corporalä din
culpä;
1
50. Existä tentativä la urrnätoarele infractiuni?
, c}: nu reprezintä infractiune.
a) ucidere din culpä;
b) lovituri cauzatoare de moarte; . 55. Sävärs irea unui accident de circulatie care are ca
1
urmare vätämarea unei persoane, faptä in urma
c) pruncucidere.

I 77

1
76

t ...
 F

I
~
;:

cäreia victima a avut nevoie de 10 zile Ingrijiri

II infractiunea de determinare sau inlesnire a I
medicale, atraqe pentru isoterul vinovat de produ- .sinuciderii;
cerea accidentului punerea sub acuzare pentru t b) infractiunea de lipsire de libertate In concurs cu
sävärstrea lnfractiunii de: infractiunea de vätärnare corporala grava; I
a) vatämare corporala din culpä; c) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu
b) lovire sau alte violente; infractiunea de omor.
c) fapta nu reprezintä infractiune. 1
59. lmobilizarea victimei prin legarea ei de un calorifer,
56. lnfractiunea de lipsire de libertate in mod ileqal este urrnatä de aplicarea unei lovituri In cap ce a
mai grava cänd a fost sävärsltä: determinat decesul acesteia reprezintä: I
. a) prin simulare de calitäti oficiale; a) infractiunea de ornor (art. 174 C. pen.);
b) in timpul noptii;
c) de catre 0 persoanä mascatä, deqhizatä sau
b) infractiunea de omor in concurs cu cea de lipsire de
libertate (art. 174 C. pen. - art. 189 C. pen.);
I
travestitä; c) infractiunea de ornor calificat (art. 175 lit. d) C. pen.-
profitand de neputinta victimei de a se apära).
1
57. ldentificatl ce infractiune existä atunci cänd lipsirea
de libertate a unei persoane prin legarea de un pom 60. Ce infractiune este sävärsttä prin luarea de ostateci?
este Indeplinitä pentru a 0 impiedica sä ajunqä la un
eveniment ~i aplicarea de cätre fäptuitor a unor
a) sclavie;
b) supunerea la rnunca Iortatä sau obligatorie;
I
lovituri cu 0 bätä in cap ce au determinat rnoartea
c) lipsire de libertate in mod ilegal.
victimei.
a) infractiunea de lipsire de Iibertate urmatä de moartea
I
61. lnfractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal se va
victimei;
retine in variantä aqravantä atunci cänd fapta este
b] infractiunea de omor; sävärsttä: I
c) intractiunea de lipsire de libertate in concurs cu a) in scopul de a obliga victima la practicarea
infractiunea de ornor: prostitutiei;
b) in tim pul unei calamitäti; 1
58. Care va fj incadrarea juridicä, dacä fäptuitorul Cl
c) de cätre 0 persoariä rnascatä, dephizatä sau
sechestrat victima §i i-a apllcat timp de cäteva zile
lovituri ce l-au provocat rupturi ale orqanelor interne,
ceea ce a indus victimei 0 stare de teama ce a
travestitä.
I
62. Atunci cänd fäptuitorii incercänd sä pätrundä in I
determinat-o sä se arunce de la eta], aceasta fiind
locuinta victimei, au särit gardul in curtea acesteia, 1 '
cauza decesului säu ?
iar cänd se preqäteau sä intre in casä au fost
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu
'surprlnst de paznic, au plecat. Fapta constituie: I
78 79 I, I
J. L
 67. Deschiderea unei scrisori adresate altei persoane,
a) tentative la violare de dorniciliu;
reprezintä infractiunea de:
b) violare de dorniciliu in forma COnSLHYlatEl
in varianta tip;
a) lipsire de libertate in rnod iiegal;
c] violare de dorniciliu In forrna consumata In varianta
b) violarea secretului corespondentei;
aqravatä.
c) divulgarea secretului profestonal.
63. Cänd infractiunea
, de violare de domiciliu va fi
retlnutä In varlanta aqravatä ? 68. Prin corrstränqere, X Intretine un raport sexual eu Y.
a) daca fapta se savarseste de 0 psrsoana tnarmatä; In urma violentelor aplicate cu aceastä ocazle de
cätre X, Y a suferit leziuni pentru vindeearea cärora
b) dacä fapta este sävärsitä in timpul noptii; 8U fost necesare 20 de zlle de ingrijiri medlcale,
c) dacä fapta este savärsita exclusiv prin folosire de Calificarea faptei este:
calitati oficiaie. a) art. '197 c. pen. (viel):
b} art. 197 c.pen. (viol) In concurs cu art. 180 c. pen.
64. La infractiunea de santa]: (iovire sau alte violente):
a) tentativa este posibilä ;;i se reaiizeazä atunci cänd c] art. '197 C.pen. (viol) In concurs cu art. 181 C.pen.
subiectul pasiv nu a cedat constränqerii si nu s-a (vatämare corporala).
lasat santajat;
b) tentativa nu este posibila; 69. Dacä, prin constränqere, douä persoane au flecare
c] tentativa se pedepseste. raport sexual cu aceeasi victimä, sprijlnlndu-se
reciproc (prin imobilizarea victimei), ealifiearea
65. Prin violerite fizice, fäptuitorul constränqe victima corectä a faptei este:
sä-i dea 0 sumä de bani. A doua zi, 'in timp ce se a) cäte 0 infractiune de vial in varianta aqravanta (art.
indrepta cu banii spre locuinta fäptultorutui, vlctirna 197 alin. 21it a) c. pen.) pentru fiecare fäptuitor;
este interceptatä de politie, care fusese sesizatä de b) cäte 0 infractiune de viol in variantä aqravantä (art.
un martor, In sarcina faptuitorului se va retine: 197 alin. 21it a) c.pen.) 'in concurs cu complicitate la
a) santa]; viol in variantä aqravata, pentru fiecare fäptuitor;
b) talharie; c) cäte doua infractiuni de viol in variantä aqravatä (art.
'19'7 alin. 2 lit a C.pen.) pentru fiecare täptuitor.
c) tentative la santaj;

70. La infractiunea de viol (art, 197 C.pen.):

66. Care este forrna de vlnovätie , la infractlunea
, de
1 a) subiectul activ nu poate fi decät bärbatul;
"santa]"?
a) intentia directa sau indirectä; b) subiectul pasiv nu poate fi decat ferneia;

I' b) intentia directä calificata prin scop; c) subiectul

sex.
activ poate fi orice persoana, indiferent de

c) praeterintentia. ,

l
81
I 80

-L,.--' ..•
 Cänd mfractiunea de viol (arL197 C.pen.) eete a) minorul care nu a implinit värsta de 15 ani se af!a in
71.
s ävärsttäin varianta aqravatä ? ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
a) fapta a tost sävärsitä de cätre unchi asupra nepoatei fäptu itoru Iui;
sale care nu tocuieste cu inculpatul; b) fapta este sävärsitä asupra minorului lntre 15-18 ani
b) s-a cauzat victimei 0 vätärnare qravä a sanäta\ii; de tutore sau curator folosind calitatea sa;
c) cänd fapta a fost sävarsitä de douä sau mai multe
c) fapta a fost savärsita de cätre sot asupra sotiei;
persoane irnpreunä.

72. Ce infractiurte constituie im.obiliz.area vlctlrnei prin

76. Actul sexual cu un minor in värstä de 5 ani atunci
legarea mälnilor ~i constrangerea la rntretlnerea unui
cänd acesta nu se opune, constituie infractiunea de:
raport sexual?
a) act sexual cu un minor;
a) viel:
b) perversiune sexualä:
b) viol tn concurs cu lipsire de libertate:
c) viel.
c) viol in varianta aqravata.
77. Ce lnfractlune existä atunci cänd fäptuitorul
13. Cine este subiect pasiv la infracthmea de act sexual arnenintä victirna cä va da publicitätii unele fotografii
cu un minor ? ale concubinei sale da ca nu Ii da 0 surnä de bani ?
a) 0 porsoanä in värsta de 16 ani, dacä fapta este
a) arnenintare;
savärsita de 'ingrijitor folosind calitatea sa;
b) santaj;
b) 0 persoanä care nu a implinit värsta de 4 ani;
c] nu existä infractiune.
c) 0 parsoanä intre 15-18 ani dacä fapta este sElVar~ita
de administrator, folosind calitatea 58. 78. Ce lnteleqeti prin infractiunea de furt?
01)posesia de rea-credintä este ocrotitä In once
74. Cänd actul sexual cu un minor ,
se va retine in
imprejurare;
variantä aqravatä ?
b) posesia de rea-credintä nu este ocrotitä In ruci 0
a) victima nu a irnplinit värsta de 15 ani;
imprejurare:
b] victirna are värsta cupnnsa intre 15-18 ani, iar fapta a
c) posesia de rea-credintä nu este ocrotitä contra
fost sävarsitä de tutore sau curator;
proprietarului bunului mobil.
c] victima nu a implinit värsta de 18 ani, iar actul sexual
a fost determinat de oferirea de bani de cätre 19. Care este obiectul material al infractiunii
, de furt?
taptuitor. a) imobilele prin destinatie;

Actul sexual cu Ur! minor raprezintä forrna aqravatä a b] lucrurile ce nu apartirr cuiva;
15.
infractiunii atunci cänd: c] lucrurile abandonate de posesorullor.

82 83

•••• L
-l--~~--
ifl5" Cärei infractluni este specific elernentul
80. Nu poate exlsta infractiun~a da furt atunci cänd:
clrcumstantlat: "da cätre 0 persoanä rnascatä,
a) bunul in cauza apartins faptuitoruluj; deghizatä sau travestitä" ?
b) bunul in cauzä fusese 7nrnanat faptuitorului de cätre a) numai infractiunilor de furt ealificat;
persoana vatämata; b) numai infractiunilor de furt calificat si tälhärie:
c) bunul in cauza fusese oiereut.
c) unor infractiuni contra patrimoniului, dar :;;i unor alte cate-
\
Cänd Infractlunea da fmt nu se eonsidera a fi gorii de infractiuni (contra persoanei, infractiuni de fals).
81. ,
consumatä ?
a) cänd actiunea de deposedare a persoanei vatamate 36. Sävärsirea infractlunii
, de furt calificat prin
j
a inceput. dar ea nu a fost dusä pänä la capät; escaladare (art, 209 alin. 1 lit, i) C.pen.) presupune:
b) taptuitorul nu a reusit sa pästreze bunurile, fiind prins a) lnlaturarea unui obstacol ce se interpune intre
faptuitor §i bunul pe care acesta intentioneazä 8a-1
I imediat dupa sustragere;
c] faptuitorul sustrage bunul dintr-un loe asigurat cu
sustraqa;

pazä, dar nu reu:;;e:;;te sa treacä de paznic.

b) depasirea unui obstacol ce se interpune intre
faptuitor ~i bunul pe care acesta intentioneazä sä-l .
t sustraqa;
82. Inscrisurile pot constltui obiect material al
c) pärasirea de cätre faptuitor a loeului sävärsirli furtului
infractiunii
, de furt ?
prin alte loeuri decät cele normal intrebuintate
a) doar dacä au valoare economica;
1 pentru intrarea/iesirea persoanelor.
b) doar daca sunt acte ce dovedesc starea civüa;
c) indiferent daca au sau nu valoare economica. 87. Furtul unui bun dintr-un trarnvai oprit la capät de
J linie reprezintä:
83. In ce moment are loc consumarea infractiunii
, de furt?
a) furt caiificat, savarsit In public;
a) in momentul deposedarii victimei ~i imposedarii
b) furt eaiifieat, sävarsit intr-un mijloc de transport in
1 täptuitorului:
cornun;
b) cänd are loc apucarea bunului de catrefaptuitor:
c) furt simplu, Intrucat tramvaiul, neavänd nici un calätor
c) in rnomentul ooplasär!i bunului de cätre taptuitor
\ ~i fiind oprit, nu servea ea mijloe de transport in
I pana la loeul unde dorea sä-l ducä. cornun;

84. Nu reprezintä infractiunea de furt calificat:

88. Pentru aprecierea existentel infractiunii de furt
\ a) luarea unui bun mobil. din posesie attuia prin s ävärsit "in timpul noptii" se Intrebuinteazä:
arnenintarea eu 0 arma: a) criteriul astronornic;
) , b] sustragerea unor bunuri 'in timpu! unei calamitati;
b] criteriul geografie;
c) sustraqerea unui bun de la 0 persoana aflata In
c) criteriul realitatii.
iniposibilitate de a se apära
) [ 85
84

L 1 •
 r
1
i
1
I
!
j
89. Dacä fäptuitorul pätrunde Intr-o rnaqazie ziua, cautä I b) infractiunea de furt calificat sävärsit intr-un mijloe de
I '
bunuri care iI intereseazä §i päräseste magazia in I
I transport in comun dacä sustragerea are loc intr-un
timpulrtoptil cu 0 rnultime de bunuri pe care le-a taxi;
sustras se poate retine:
c) infractiunea de furt calificat sävärsit in loe publie dacä
a) 0 infractiune de furt calificat in varianta de la lit.g) (In
tim pul noptii):
I fapta are loc intr-un magazin deschis, dar In care nu
se afla nici un curnpärätor.
b) 0 infractiune de furt simplu, intrucät activitatea
infractionalä a inceput in timpul zilei; 93. Constituie infractiune de furt calificat, fapta comisä:
c) 0 infractiune de furt simplu in concurs cu
de furt calificat in varianta prev. la lit.g).
0 infractiune
I a) asupra sotului sau unei rude apropiate;
I
b) asupra unei persoane aflate In imposibilitate de a-si
exprima opinia;
90. lnfractiunea de furt calificat sävärsltä prin efractie:
a) presupune depäsirea unui obstacol interpus lntre
c) asupra unei persoane aflate In stare de somn. I
fäptuitor ~i bunul pe care acesta intentioneaza sa-I
94. Furtul certificatului de Inrnatriculare al masinii
sustraqä;
b) absoarbe infractiunea de distrugere;
reprezintä: I
a) 0 infractiune de furt simplu;
c) irnplicä pätrunderea intr-un irnobil.
b) 0 infractiune de furt califieat In varianta de la art. 209
alin.2 lit. b) C.Pen (furtul unui aet care serveste 1
91. Dacä 0 infractiune
, de furt este comlsä de mal multe
pentru dovedirea stärii eivile, legitimare sau
persoane Impreunä se poate retine:
identifi care):
a) 0 infractiune de furt calificat In variante prevazutä de
c] nu reprezinta infractiune. I
art. 209 alin. 1 lit. a) (furtul sävärsit de douä sau rnai
multe persoane lmpreunä):
95. lntentia este forma de vinovätie
, la talhärte In cazul
b) 0 infractiune de furt simplu cu aplicarea circurnstantei
agravante prevazute de art. 75 lit. a) c.pen. (fapta
,
urrnätor ? I
a avut ca urmare moartea victimei (art. 211 alin. 3
Cll}
sävarsitä de 3 sau mai multe persoane lmpreunä):
teza a doua C. pen.);
c) 0 infractiune de furt calificat In varianta preväzuta de
art. 209 alin. I lit. a) C.pen. eu apliearea circumstantei
b] a avut vreuna dintre urrnärile arätate in art. 182 (art. I
211 alin. 21 lit. e) C. pen.);
agravante prevazute de art. 75 lit. a) C.pen.
c) a avut ca urmare vätämarea corporala a vietimei.
I
92. Ce infractiune reprezintä fapta de sustragere a unui I
,
96. Tentative este posibilä la infractiunea de tälhärie ?
','I'

bun de cätre un fäptuitor ?

a) infractiunea de furt calificat sävärsit in loe publie dacä a) doar la varianta tip; 1
bunul se aflä Intr-o carnerä de hotel; b) la varianta tip, cät 9i la toate varianteie agravante;

86 87
)

. J. J I
 c) doar la varianta tip ~i la variantele aqravate, cu a) furt sirnplu (art 208 c. pen.);
exceptia celor care se sävärsesc cu praeterinten\ie. b) furt calificat (art. 209 c. pen.);
c) tälhärie care are ca urmare rnoartea victimei.
97. Poate constitui infractiune
, da tälhärie?
a) furtul savärsit prin rntrebuintare de insulte; '102. La infractiunea de tälhärie:
,
b) furtul urmat de intrebuin\area de amenintari pentru a) infractorul profitä de starea preexistentä de
\
pastrarea bunului furat; inconstientä sau de neputintä a victirnei de a se
c) furtul sävarsit asupra victirnei aflate in stare de apara ori de a-;;i exprirna vointa:
I mconstientä sau neputinta de a se apära. b) victima este supusä In mod obligatoriu
fizice;
unei violenie

98. Cänd lnfractiunea de tälhärie se ve retine in varianta

, ' c] persoana asupra careia se exercita violentele nu este
\' aqravatä ? 'in rnod obliqatoriu cea care suferä prejudiciul
a) cand a avut vreuna dintre urmarile aratate in art. 18'1 patrimonial.
C.pen.;
I b) a fost sävärsita prin efractie: 103. Nu reprezintä aqravantä a infractiunii de tälhärie:
c) a fost savarsitä intr-un rnijloc de Iransport. a) sävärsirea faptei de cätre 0 persoanä rnascatä,
deqhizatä sau travestita;
\ 99. Tälhäria este 0 infractiune:
, b) savärsirea faptei asupra unui magistrat, politist,
a) cornplexä; jandarrn sau asupra unui rnilitar;
b) de obicei; c) savarsirea faptei in timpu! unei calarnitati.
)
c] sirnpla.
104. In cazul intractiunii
, de tälhärie:
'100. lntracttunea de tälhärie corisfä in furtul: a) fapta nu exista dacä bunul este predat irnediat
1 ,
a) savarsit prin punerea victimei in stare de inconstienta fäptuitorului chiar de cätre victirna, In urrna
constränqerii la care a fost supusä;
\ '
sau neputinta de a se apära;
) b) urrnat de tntrebutntarea de violerite sau amenintari b) ca ;;i In cazul infractiunii de santaj, suntern In
prezerita unei infractiuni de pericol;
pentru pastrarea bunului furat;
~:;;)urrnat de intrebuintarea de violente sau amenintari c) fapta intra 'in concurs cu infractiunea de ultraj atunci
I pentru Tnlaturarea urme!or infractiunn ori pentru ca
täptultorul sa-~i asiqure scaparea.
cänd victirna violentel este un functionar care
indeplineste 0 functie ce implicä exercitiul autoritätii
de stat.
) 101. Coautoratul ~i compticitatea concornltentä nu pot fi
retinute la infractiunea de:
, '

I 88 89

L (~:
 105. La infractlunea
, de tälhärie: '109. Aplicarea unor lovituri in zonale vitale, ce a avut ca I
a) atunci cand survine decesul victimei ca Lu-mare a urrnare decesul victimei sl a fost lnsotltä de
violentelor exercitate asupra ei de catre täptuitor, insustrea de cätre fäptuitori a unor bunuri apartinänd
acest rezultat este acceptat de cätre fäptuitor, dar nu acesteia, reprezintä infractiunea
, de: I
este urmärit: a) ornor deosebit de qrav (art. 176 lit d) C.pen. - pentru
b) aceasta exista atunci cand violentele sunt savärsite
In scopul comiterii furtului ori pentru ca faptuitorul sä
pästreze bunul sustras, sä stearqä urmele infractiunii
a sävarsi sau a ascunde sävärsirea
piraterii);
unei tälhärii sau
I
b) tälhäria urmatä de moartea victimei (art. 211 alin. 3
ori sa-si asigure scäparea; C.pen.);
c) fapta este aoravantä dacä se sustrage un bun c] omor deosebit de gray In concurs cu infractiunea de I
apartinane patrimoniului cultural. tälhärie (art.211 alin.1, 2 sau 21 c.pen.).

'106. Dacä fäptuitorul solicitä victimei sä-i predea halna, 1'10. Aplicarea unor lovituri victimei In vederea sustragerii 1
arnenintänd-o cu un cutit ~i victima se conformeazä, unor bunuri §i abandonarea locului faptei inainte ca
incadrarea juridicä va fi~ bunurile sä poatä fi sustrase reprezintä:
a) santaj (art. 194 C.pen.); a) infracfiune de lovire In concurs cu infractiunea de furt; 1

b) arnenintare (art. -193 c. pen.); b) tentativa la infractiunea de tälhärie:

c) talhärte (art. 211 c. pen.). c) infractiunea de lovire sau alte violerite. 1

107. Fapta inculpatului de a imbränci victima care se afla 111. Dacä fäptuitorul arnenintä cu bätaia douä persoane,
la volanul unui autoturlsrn, a lua acest autoturism !']i
a pleca de la locul faptei cu el, urmatä de restltuirea
constränqändu-le asttel sä-i predea bunurile
personale ce leaveau asupra lor, fapta constituie:
I
autoturlsrnului dupä numai 0 zi:
a) 0 infractiune de tälharie:
a) reprezintä infractiunea de furt de folosinta:
b) doua infractiuni de tälhärie aflate in concurs; '1
b] nu reprezinta infractiune;
c) 0 infractiune de tälhärie in varianta aqravatä.
c) reprezintä infractiunea de tälhärie.

112. Dacä fäptuitorul aplicä mai multe lovituri vlctimel

108. Dacä fäptuitorul leaqä mälnllo victimei pentru a-i Iua
intrucät aceasta nu dorea sä-l Insoteascä Irrtr-un Ioc
bunul poate constitui infractiunea
, de: anurne, iar dupä ce victima se präbuseste 101 pärnänt
a) lipsire de libertate in mod ilegalln concurs cu furt; o deposedeazä de un ceas, desl Initial nu
b) tälharie: manlfestase aceasta intentie, se va retine:
c) lipsire de libertate in mod ilegal In concurs cu a] 0 infractiune de lovire sau alte violenie In concurs cu
talhärie, chiar dacä victima este eliberata irnediat o infractiune de furt;
dupa sustragerea bunului. h) 0 infractiune de tälharie;

90 91 I
,.... 1 L
 c) 0 infractiune de lovire sau alte violente In concurs cu 117. eine este subiectul activ al infractiunii
, de abuz de
infractiune de tälharie. lncredere ?
a) detentorul precar al bunului;
113.lnsw;lirea unui bUI1 mobil al altuia, detinut
, cu orice b) proprietarul bunului;
titlu, reprezintä infractiunea de:
c) posesorul bunului.
a) furt;
b} tnsusirea bunului gäSlt; 118. lnfractiunea de abuz de lncredere este pos.ibilä in
c) abuz de Tncredere. cazul:
a) unui contract de comodat (Tmprumut de folosintä);
114. La infractiunea de abuz de incredere:
b) unui lmprurnut de consurnatie;
a) simpla abtinere de a restitui bunul la epuizarea
termenului pänä la care subzistä detentia reprezintä
c} in cazul unei obliqatii alternative, cänd debitorul are
posibilitatea alegerii prestatiei.
un "refuz de restituire";
b) nu este necesar ca refuzul sä constituie un raspuns 119. Din ce este constituitä latura subiectivä la infracti-
la 0 cerere terrnä, indubitabila a celui care a
unea de abuz de incredere:
transferat detentia bunului;
a) intentie directä sau indirectä;
c) refuzul trebuie sa fie adresat ceiui care a incredlntat
bunul in detentie, mandatarului acestuia ori b) praeterintentie:
proprietarului bunului. c) intentie sau culpä.

115. Nu poate exlsta infractiunea de abuz de incredere in 120. Ce bun nu poate constitui obiectul material al
cazul in care fäptultorul lsl Ins use ste: lnfractiunii de abuz de lncredere:
,
a) 0 surnä de bani pe care avea obliqatia sä 0 depunä
a) 0 surnä de bani datä cu titlu de imprumut;
la C.E.C. pe nurnele proprietarului;
b) un bun imobil prin destinatie;
b) 0 suma de bani care Ti fusese datä cu titlu de
c) un bun mobil corpora!.
irnprurnut;
c) 0 sumä de bani eare Ti fusese rnmänatä pentru a
procura plätitorului anumite servicii (0 exeursie, un 121. Infractiunea de "abuz de Tncredere":
bilet la speetacol etc.) e) are ca situatie prernisä un titlu in baza cäruia
täptuitorul detine bunul;
116. La Infractiunea de abuz de Incredere, täptuitorul b) existä ~i atunci cänd täptuitorul distruge sau
poate detine bunul In baza: deqradeaza bunul incredintat de victimä cu orice titlu;
a) unui contract translativ de proprietate;
l b) unui act al unei autoritäti;
c) in baza unui contract de imprumut de consurnatie
c) se sävarseste prin simpla abtinere a faptuitorului
restitui bunul la expirarea termenului detentieL
de a

93
1 92

L
 r

I
I
·~.22.Cänd existä infractiunea de gestiune frauduloasä
variante aqravatä (art, 2'14 alin. 2 c. pen.) ?
In
I. lb) 'in orice act de administrare sau conservare
defectuos care este producätor de pagube;
voit
!
a) cänc paqubele sunt pricinuite cu rea-credintä; c) In orice act din care rezultä dobändirea unui folos
b) cänd fapta este savarsitä cu ocazia adminlstrarii material de catre fäptuitor,
bunurilor;
c) cänd fapta este savärsitä in scopul de a dobandi un 127. La infractiunea de "gestiune frauduloasä":
Iolos material. a) tentativa este posibilä ~i se pedepseste;
. I
b) tentativa, desi posibila, nu este incriminatä;
123. Ce infractiune constituie sustraqerea de cätre tutore
a unei pärti din pensia da urrnas §i din alocatla de
c) tentativa nu este posibilä, fiind 0 infractiune cu I
consumare instantanee.
5tat cuvenitä minorilor aflati, sub tutela S8 ?
a) furt; 12lL lnfractiunea cle inseläciune se realizeazä: I
b) gestiune frauduloasä; a) numai dacä s··a pricinuit 0 paquba;
c) abuz de incredere. b) chiar dacä nu $-a pricinuit 0 paqubä;
c) prin inducerea In eroare a unei persoane prin I
124. Gare este obiectul material al infractiunii da gestiune prezentarea ca adeväratä a unei fapte mincinoase
frauduloasä ? sau ca mincinoasä a unei fapte adevarate in scopul
a) nurnai bunurile mobile; obtinerii unei satisfactii morale. I
b) bunurile mobile;
129. In ce constä urrnarea imediatä la infractiunea
, de
c) bunurile imobile.
Inseläciune ? I
125. Subiectul activ al infractiunli de "gestiune a) Intr-o stare de pericol cu privire la patrimoniul
trauduloasä'' poate fi:
a) numai un gestionar sau un administrator la 0
victirnei;
b) intr-o paqubä ce se produce In patrimoniul victimei;
I
persoanä juridicä; c) in obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos
b] orice persoana al cärei patrimoniu este prejudiciat; material injust.
I
c) persoana care are sarcina de a administra sau
130" Tentative la infractiunea
, de inseläclune:
conserva averea altei persoane.
a) nu este posibila; I
126. in ce constä elernentul material al infractiunii
, de b)este posibila, insä nu este incriminatä;
"gestiune frauduloasä''? c) este posibila ~i este incriminatä.
a) exclusiv dintr-o actiune de insusire, folosire sau I
traficare a bunurilor administrate;

94 95
 I

131. lnfractiunea
, de Inseläciune sävärsitä prin lntrebu-
\ 135. Pot sävärsi infractiunea de delapldare:
intarea de nume sau calitäti mtncinoase ori de alte
a) qestionarul da fapt;
mijloace frauduloase:
[ a) poate intra In concurs cu alte infractiuni (fals, uz de b) directorui;
fals, falsul privind identitatea etc.); c) contabilul.
b) absoarbe In mod natural infractiunile de fals, tärä
\ aceste elemente circumstantiale neputändu-se retine 136. In ce constä obiectul material al infractiunii
, de
savärsirea infractiunii de inselaciune In forma delapidare ?
aqravatä preväzutä la art. 215 alin. 2 C. pen.; a) 0 fapta de insusire, folosire sau traficare a unui bun
\ c) conferä infractiunii de tnsetäciune caracter de mobil aflat In gestiune sau administrare;
infractiune complexä. b) bunuri mobile corporale aflate In gestiunea sau
adrninistrarea faptuitorului;
\ 132. La lnfractiunea de lns eläclune: c) relatiile sociale de naturä patrirnonialä a cäror
/ a) vinovätia poate irnbräca si forma culpei; existerita 1?i dezvoltare impune gestionarilor !?i
b) urmarea irnediatä constä Intr-o stare de pericol; adrninistratorilor unui patrimoniu al unei persoane
juridice sä nu sustraqä bunurile ce fac obiectul
c) obiectul material poate sä fie un bun imobil.
gestiunii sau administrärii respective.

133. lnfractiunea de lnseläciune:

137" Elernentul material la infractiunea de delapidare
a) nu poate avea obiect material; constä In:
b) poate avea ca obiect material doar bunuri mobile; a) 0 fapta de Insusire, folosire sau traficare a unui bun
c) poate avea ca obiect material atät bunuri mobile cät mobil aflat In gestiune sau administrare;
~i imobile. b) bunuri mobile corporale aflate In gestiunea sau
administrarea faptuitorului:
134. eine poate f subteetut activ al ,
infractiunii de c] relatiile sociale de natura patrirnoniala a cäror
delapidare ? existentä §i dezvoltare impune gestionarilor ~i

i a) numai un salariat la 0 persoana juridica sau

tunetierrar public, ce Tndepline!?te efectiv functii
un
de
adrninistratorilor unui patrirnoniu
juridice S8 nu sustraqa
gestiunii sau administrärii respective.
al unei persoane
bunurile ce fac obiectul
gestiune sau administrare;
b) doar un functionar public;
t c) numai salariatul care are atributii de gestiune trecute 138. In ce constä oblectu] ~
iuridic al lnfractiunii
, de
In fisa postului sau care este Inregistrat ca delapidare ?
administrator la Registrul Cornertului. a) 0 faptä de insusire, folosire sau traficare a unui bun
mobil aflat in gestiune sau administrare;

96 97

'''~'
1
-~ -----
 r
I 142. Vänzarea dupä 3 zile Cl unui bun de cätre cel care l-a
b] bunuri mobile corporale aflate In gestiunea sau
administrarea faptuitorului: gäsit:
c) relatiile sociale de naturä patrimonialä a caror a) intruneste elementeie eonstitutive ale infractiunii de
existenta !?i dezvoltare impune gestionarilor ~i furt; I
administratorilor unui patrimoniu al unei persoane b) intruneste elementeie eonstitutive ale infractiunii de
juridice sä nu sustraqa bunurile ce fac obiectul insusire a bunului gasit;
gestiunii sau adrninisträru respective. c] nu este infractiune. r

139. lnalta Curte de Casatie ~i .Justitie, pronuntändu-se 143. lnfractiunea de distrugere a bunului propriu se poate
asupra unui recurs In interesul legii, a stabilit cä fapta s ävärsi §i prin: I
administratorului asociatle! de proprietari de insuslre, a) impiedicarea luäri: rnäsurilor de eonservare a urun
folosire sau de traficare, in interesul säu ori pentru
bun cu valoare artisticä deosebitä care apartine
altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le qes-
faptuitorulul; r
tioneazä sau administreazä constituie infractiunea
. , de:
b) incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea
II
(
a) abuz de incredere;
mijloc, fiind 0 forrnä aqravantä chiar dacä nu rezultä
b) gestiune frauduloasä; perieol publie; r

c) delapidare. c) poluare fonicä. I

140. lnfractiunea de delapidare, nu poate avea ca obiect 144. Existä infractiunea de distrugere calificatä preväzutä
I
material: de art. 218 C.Pen.:
a) bunul ajuns din eroare in gestiunea sau a) cänd distrugerea a avut consecinte deosebit de
administrarea unltätii:
I
grave;
b) bunurile in leqätura cu care nu este in nici un mod b) cand distrugerea a avut ca urmare un dezastru; 1
'1
anqajatä räspunderea civilä a unitätii (spre exemplu cänd
c) infractiunea a fost sävärsitä prin ineendiere, I
bunurile tinute de gestionar In depozitul sau); explozie ori prin orice alt asemenea mijloe ;;i dacä
c) plusurile in gestiune, dacä provenienta lor are un rezultä perieol publie.
1
caracter fraudulos. 1
145. Tentativa la infractiunea de distrugere din culpä:
141. Ce lnfractiune sävärseste paznicul unei societäti
a) este posibila, dar nu se pedepseste; I I
care ajutä douä persoane sä sustragä piese din
b) este incrirninatä: I '
cadrul unitätii pe care 0 päzeste ?
a) delapidare; c) nu este posibila.
1 ~
b) gestiune frauduloasä;
c) cornplicitate la furt. ~
98 99

1 1 ~

.LI
,
1
I

'151, Ce tntractiune reprezintä fapta unei persoane de a

146. La infractiunea de 'jtulburare deposeste":
ocupa un imobil färä drept ~i de a aplica subiectului
a) elementul material este rsprezentat de actiunea de pas iv Iovituri cauzatoare de vätämäri ce necesitä
parrundere färä drept intr-unirnobü: pentru vindecare 30 de zile de inqrijiri medicale ?
b) tentativa este posibitä, dar nu este incriminata; a) tulburare de posesie In varianta aqravatä;
c} consumarea are loc instantaneu, la momentul intraru b) tulburare de posesie Tn concurs cu infractiunea de
täptuttorutu: in imobil. vatarnare corporalä;
c) tulburare de posesie Tn concurs cu infractiunea de
14'1. Situatia prernisä la tntractiunca de "tulburare de lovire sau alte violerite.
posesie" constä In:
a) stapänirea in fapt a unui imobil de cätre 0 aitä 152. Cänd existä varianta agravatä a infractiunii de
persoana decät täptuitorul: tulburare de posesie ?
b) existente unui pro ces civil cu privire la bun; a) imobilul apartins domeniului public al statului;
c) posesia bunului mobil de catre subleetut pasiv. b) fapta a fast sävärsitä de douä sau mai multe
persoane lmpreuna
148. Care este obiectul material al infractiunii
, de c) tapta a fast sävarsitä In timpul noptii.
"tulburare de posesie" ?
a) un bun imobil;
153. Ce fel de infractiune este täinuirea ?
b) un bun mobil sau imobil;
a) contra patrimoniului;
c) ocuparea fara drept a unui imobil aflat In posesia
b) contra lnfaptuirii justitiei;
altuia.
c) contra libertätii persoanei.
149. Ce fei de infracfiune este "tulburarea de posesie" ?
a) este 0 infractiune cu consumare instantanee; 154. In ce constä elementul material al infractiunii
, de
täinuire?
b) este 0 mfractiune continuä;
a) transformarea unui bun, cunoscänd ca acesta
c) este 0 mfractiune de obicei.
provine din savärsirea unei fapte penale;
b) sustragerea unui bun cunoscand ca acesta provine
150. Tulburarea de posesie este 0 infractiune:
din sävarsirea unei fapte penale;
a) simpla, putänd intra in concurs cu alte infractluni;
c) pretinderea unui bun cunoscänd ca acesta provine
b) cornplexa, in varianteie agravante; din savarsirea unei fapte penale.
c) de obicei.
155. Situatia
, prernisä in cazul infractiunii
, de täinuire
constä in:

101
100
I
I
 "1
I
I
I
i 159. Poate fi subiect paslv al infractiunide ultraj:
a) 0 infractiune contra patrirnoniului;
11.» 0 faptä preväzuta de legea penala din care rezultä un a) l?i funcuonarul public, avänd exercitiul autoritätii de
bun;
I stat care abuzeazä de functia sa depäsindu-si
c) 0 hotäräre judecätoreascä de condarnnare pentru 0 atributiile de serviciu, intrucät este reprezentant al
autoritätii chiarsi ln aceastä situatie;
infractiune contra patrimoniului;
b) !?i functionarul public aflat in tim pul serviciului, avand
156. In cazul infractiunii de täinuire (art. 221 c.pen.): exercitiul autoritätii de stat, chiar dacä arnenintarea
adresatä lui ori violentarea sa nu are leqäturä cu
a) pedeapsa aplicatä täinuitorului nu poate depäsi
atributiile sale de serviciu;
maximul special preväzut de lege pentru fapta din
c) 9i functionarul public avänd exercitiul autoritätii de
care provine bunul;
stat, care efectueazä un act ce nu intra in
b) pedeapsa aplicata täinuitorului nu poate fi rnai mare
cornpetentele functiei sale dacä fapta se referä la
decät aceea care s-a aplicat autorului faptei din care
acel act !?ichiar dacä functionarul nu se aflä In timpul
provine bunul;
serviciului.
c) pedeapsa aplicatä täinuitorului se reduce daca
pentru autorul faptei din care provine bunul s-au 160. Ce infractlune reprezintä lovirea unui politlst aflat in
retinut circumstante atenuante. exercitiul functiunii dar care st-a depäslt atributiile
de serviciu ?
157. Se pedepseste fapta de täinuire sävärsitä de sot sau
a) ultra;'J,
de 0 rudä apropiatä?
b) ultraj in concurs cu infractiunea de lovire sau alte
a) se pedepseste In aceleast conditii ca orice täinuire:
violente;
b) se pedepseste cu 0 pedeapsa redusä; c) lovire sau alte violenie.
c) nu se pedepseste.
161. Existä infractiunea de ultraj:
158. La infractiunea de ultraj:
a) doar in ipoteza in care subiectul pasiv se aflä in
a) cand fapta este savärsita impotriva a doi sau mai exercitiul functiunii;
multi functionari cu aceeasi ocazie, nu sunt aplicabile b) §i In ipoteza in care subiectul pasiv nu se aflä in
regulile concursului de infractiuni;
exercitiul tunctiunii, iar conduita autorului nu are
b) cänd unele actiuni ale autorului alcätuiesc elementul leqäturä cu fapte indeplinite de subiectul pasiv in
material al infractiunii simple (tip), iar alteie pe cel al exercitiul functiunii;
agravantei, vor fi incidente numai dispozitiile c) §i atunci cänd fapta se sävärseste asupra
privitoare la aceasta din urrnä, care absorb actiunile
functionarului aflat In exercitarea atributiilor sale färä
variantei tip;
ca ea sä aiba vreo legatura cu actele de serviciu ale
c) cänd functionarul I!?i exercita abuziv functia, el subiectului pasiv.
continuä sä fie protejat de norma de incriminare.

102 103

I
L
 162. Ce infractiune sävärseste infractorul Gare loveste un 'i 65. In Ge tormä poate exista vlnovätia la infractiunea de
pelltist pentru a-si asiqura scäparea dupä ce a sustraqere sau distruqere de Inscrisuri ?
sustras un bun ? a) doar sub forma intentiei;
a) ultra];
b) doar sub forma eulpei;
b) ultra] in concurs cu infractiunea de tälhärie: c) atät sub forma intentiei, cät §i a culpei.
c) ultraj in concurs cu infractiunea de furt.
I\ 166. La Infractiunea de "sustragere sau distrugere de
163. Existä varianta aqravatä la infractiunea de ultra]: lnscrisuri":

i a) daca lmpotriva victimei se exercitä

violerite ori 0 vätärnare corporala;
0 lovire sau alte a) tentativa se pedepseste atat in cazul faptei preväzute
la alin.1, cät ~i in cazul faptei de la alin.2;
b) dacä functionarul public ce indeplineste 0 functie ce b) tentativa nu se pedepseste;

I implica exercitiul autoritätii de stat se aflä in exercitiul

functiunii:
c) tentativa
preväzute
se pedepseste
la alinl ,
doar in cazul faptei

c) dacä fapta este savärsitä de douä sau mai multe

) f persoane. 167. Ce tel de infractiune reprezintä "sustragerea de sub
sechestru" ?
164. In ce constä elernentul material a! infractlunii
, de sus- a) de pericol;
tragere sau distruqere de Inscrisuri in varianta tip? b) de rezultat;
a) retinerea sau distrugerea unui lnscris emis de un c) cornplexa.
organ de urrnärire penala, de 0 instantä de judecata
sau de un alt organ de jurisdictie, ori impiedicarea in 168. Ce infractiune sävärseste custodele care sustraqe §i
orice mod ca un inscrls destinat unuia dintre insuseste un bun legal sechestrat ?
organeie mentionate sä ajunqa la acesta; a) sustragere de sub sechestru;
b) sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, b) furt;
document sau orice alt lnscris care se afla In
c) furt In concurs cu infractiunea de sustragere de sub
pästrarea ori in detinerea unui organ sau unei
sechestru In forrna aqravatä ( art.244 alin 2 C.pen.);
institutii de stat ori aunei alte unitäti din cele la care
se refera art. 145 C.pen.;
169. Prin Ge se caracterizeazä latura subiectivä la
c) sustragerea oricärui lnscris aflat In pästrarea sau
II infractiunea de "abuz In serviciu prin Ingrädirea unor
detinerea unei persoane juridice, de drept public sau
I i drepturi" ?
privat, dacaacest Inscris avea 0 valoare
a) existenta vinovatiei sub forma intentiei, direete sau
sentimentalä deosebitä pentru subieetul pasiv.
indirecte si existenta unui mobil;
b) existenta vinovätiei sub forma intentiei directe
calificata prin scop;

104 105

!
,,~ _ FR st _
 '1

!
ii
I
I
c) existenta vinovatiei sub arnbele forme, intentie sau i
C.pen. 0 paqubä ln patrimoniul
2 miliarde lei.
acestora mai rnare de I
culpä:
I
174. lnfractiunea de neqlijentä in serviciu:
'170. Neqlijenta In pästrarea secretului de stat este:
a) este 0 infractiune de pericol;
I
a) 0 infractiune de serviciu sau In leqäturä cu serviciul;
b) se poate realiza in forma continuatä;
b) infractiune contra autoritätü;
c)
0

0 infractiune contra siqurantei statului.

c) nu se poate realiza in forma continuä. I
175. in cazul infractiunii
, de luare de rnitä, folosul injust:
171. Cine poate fi subiect activ al infractiunii
,
serviciu contra intereselor persoanelor?
de abuz In
a) trebuie in mod obligatoriu sä fie determinat In cazul I
acceptarii pramisiunii;
a) numai un functionar public care nu indeplineste un
b) poate consta intr-un Imprumut;
act sau 11 Indeplineste in mod defectuos ~i prin I
aceasta cauzeaza 0 vätärnare intereselor legale ale c) nu poate consta In efectuarea unei pla~i de cätre
unei persoane; mituitor pentru cel mituit.
b) orice functionar;
176. In ce constä elementul material al infractiunli de I
c) numai un functionar cu atributii de conducere sau luare de mitä ?
contral.
a) darea de bani ori alte foloase;

'172. Tentativa Ja infractiunea de abuz In serviciu contra

b] pramisiunea sau oferirea de bani;
I
,
intereselor publice: c) acceptarea pramisiunii unor foloase.
a) nu este posibilä, fiind 0 infractiune de pericol;
177. La infractiunea de luarea de rnitä pot fi confiscate de
I
b) este posibilä, dar nu este incriminatä:
la subleetut activ urmätoarele bunuri:
c) este posibila ~i este mcriminatä. a) doar bunurile care au fost primite sau echivalentul
in bani;
lor
I
173. Infractiunea
, de abuz in serviciu contra intereselor b) bunurile care au fost pramise;
publice prezintä consecinte deosebit de grave ~i dacä:
a) se cauzeazä 0 tulburare insernnatä a bunului mers al
c) echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit. I
unui organ sau institutii de stat ori al unei alte unitäti din 178. Cänd Infractiunea de .Juarea de mitä" a fost
j

cele !a care se referä art.145 C.pen. sau 0 paqubä

patrimoniului acesteia mai mare de 1 miliard de lei;
sävärsttä In participatie, se poate confisca de la unul
dintre Iäptuitori:
I
b) se cauzeazä un prejudiciu de cel putin 1 miliard lei; I
a) nurnai beneficiul realizat personal;
c) se cauzeazä unui organ sau unei institutii de stat ori b) Intreaga sumä sau toate bunurile ori valorile ce au l'
unei alte unitati din cele la care se refera art.145 constituit obiectul mitei;
I
106 107

.".L ~
 c) doar bunuri!e, banii sau valorile ce au fost gasite 183. lnfractiunea de dare de rnitä se poate realiza prin:
asupra fäptuitorului. a) prornisiunea de bani sau alte foloase in scopul de a
rndepllru, a nu lndeplini ori a intarzia Tndeplinirea unui
179. eine este subiectul pasiv principal la infractiunea ·de act privitor la indatoririle de serviciu sau in scopul de
luare de mltä ? a face un act centrar acestor indatoriri;
a) cel caruia i se pretinde de cätre functionar sä dea b) oferirea debani sau alte foloase in scopul de a
\
[
\ bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act indeplini, a nu lndeplini ori a lntarzia lndeplinirea unui
care intra in Tndatoririle sale de serviciu; act privitor la indatoririle de serviciu sau in scopul de
b) functionarul mituit; a face un act contrar acestor Tndatoriri;
c) persoana juridicä asupra cäreia s-a räsfrant urmarea c) darea de bani sau alte foloase In scopul de a
prevazutä de lege, fie In mod obiectiv, fie subforma lndeplini, a nu Tndeplini ori a intärzia indep!inirea unui
unei stäri de pericol. act privitor la indatoririle de serviciusau In scopul de
a face un act contrar acestor Tndatoriri;
180. In ce constä obiectul material la infractiunile
, de
184. Existä infractiunea de "primire de foloase
serviciu sau In legäiurä cu serviciul ?
necuvenite" atunci cänd:
a) obiectivitatea atributiilor de serviciu, actele materiale
a) bunurile au fost primite de functionar dupä ce a
ce incorporeaza atributiile agentului;
Tndeplinit un act, in baza unei inteleqeri anterioare;
b) foloasele injuste obtinute de functionar;
b) bunurile au fost primite de functionar inainte de
c) bunurile pretinse de functionarul corupt sau promise Tndeplinirea unui act ia care era obligat In temeiul
acestuia. functiei sale;
181. La infractiunea de dare de mitä elementui material ai c) bunurile au fost prirnite de functionar dupa ce a
,
taptei: indeplinit un act in virtutea functiei sale.
a) se sävärseste doar anterior efectuärii sau
185. Pentru a exista infractiunea de "primire de foloase
neefectuärii actului de serviciu;
necuvenite":
b) se sävärseste doar ulterior efectuäril sau neefectuärii
a) este necesar sä fi existat 0 inteleqere prealabila
actului de serviciu;
realizäni actului intre functionar si cel care oferä
c) se poate sävärsi fie anterior fie ulterior efectuarii sau
folcasele necuvenite;
neefectuarii actului de serviciu.
b) este suficienta existenta unei promisiuni sau
182. Infractiunea
, de luarea de rnitä este 0 faptä: pretinderea unor foloase necuvenite de cätre
functionar:
a) de rezultat;
c) este necesarä pnrnirea unor foloase dupa
b) de pericol;
indeplinirea actului.

1 ~
c) de obicei.
I

I• 108 109 I
~P" • I
 I

186. La infractiunea de prirnire de foloase necuvenite,

b) se poate referi la sävärsirea unei contraventii; I
avantajele materiale: c) se poate referi doar la sävärsirea unei infractiuni.
a) trebuie sä aiba un cuantum sernnificativ. raportat la
actul indeplinit de tunctionar, sä urmäreasca 0
190. 'In ce constä urmarea imediatä la lnfractiunea
, de I
recompensare a functionarului, primirea unor cadouri märturie rnincinoasä ?
simbolice nefiind considerata infractiune de .prirnire
de foloase necuvenite";
a) producereaunui
b) crearea
prejudiciu;
une i stäri de pericol pentru infaptuirea I
b] pot avea orice valoare, pericolul social al faptei fiind justitiei;
acelasi; c) impiedicarea atlarii adevärului Intr-o cauzä.
c) nu trebuie sa fie efectiv primite de functionar, fiind
I
suficientä nerespingerea promisiunii de oferta a unor 191. Retragerea rnärturiei rnincinoase dupä arestarea
asemenea toloase, fäcutä dupä lndeplinirea actului. inculpatului sau In toate cauzele, dupä ce s-a
pronuntat 0 'hotäräre ori s-a dat 0 altä solutie ca I
187. Cine este subiect activ al infractiunii, de trafic de urmare a rnärturiei mincinoase reprezintä 0 cauzä de:
influentä ? a) impunitate;
a) functionarul care indeplineste un act ce intra, In b) reducere a pedepsei conform art. 76 C.pen.;
I
atributiile sale de serviciu In schimbul unui folos c) inläturare a caracterului penal al faptei.
material injust;
b) persoana care are sau lasa sä se creada cä are
I
192. Declararea de cätre fäptuitor, lnainte de punerea in
inftuentä asupra unui functionar; miscare a actiunii penale fatä de persoana in contra
b] doar tunctionarul public. cäreia s-a fäcut denuntul sau plänqerea )
calornnioasä, a caracterului mincinos al acestut
denunt sau al acestel plängeri reprezintä 0 cauzä de:
'188. La infractiunea
, de denuntare , calomnioasä:
a) Inläturare a raspunderii pena!e; 1
a) coautoratul este posibil;
b) inläturare a caracterului penal al faptei de denuntare
b) subiectul pasiv secundar este statul prin organul I
calornnioasä:
judiciar a cärui activitate a fost periclitata;
c) diminuare a pedepsei aplicate pentru infractiunea de
c) obiectul juridic special adiacent se referä la relatiile
denuntare calornruoasä.
sociale privind normala desfäsurare a actelor de
serviciu. 193. lnfractiunea de märturie mincinoasä:
,
a) se poate savarsi !?i printr-o inactiune;
189.ln cazul denuntärii calomnioase (art.259 C. pen.)
tnvlnuirea rnincinoasä:
a) se poate referi la 0 faptä care ar expune persoana la
b) se referä !?i la afirmatii mincinoase fäcute de martor
asupra oricaror irnprejuräri despre care este Tntrebat !
in solutionarea uneicauze:
o sanctiune disciplinara,
111
110
 c) sesävarseste ~i prin interpretarea personale eronata c) existä ~i in cazul in care rnartorul retracteazä
pe care, cu rea-credintä, o da rnartorul unor rnarturia mincinoasä.
lmprejurari, de altfel corect prezentate de acesta.
198. Care este elernentul material al "omisiunii sestzärii
194.lnfractiunea de märturie mincinoasä poate fi orqanelor judiciare"?
sävärsltä Intr-o cauzä: a) nurnai 0 actiune;
\ a) civilä, in care se asculta martert: b) numai 0 inactiune:
b) penala in care se asculta martori; c) fie Cl actiune, fie 0 inactiune.

I c) disciplinarä In care se ascultä martori;

199. lnfractiunea de omisiune a sesizärii organelor
195. Este posibllä participatia la infractiunea de märturie judiciare:

I mincinoasä:
a) in orice forme;
a) poate fi savärsitä de orice persoanä, subiectul activ
nefiind circurnstantiat;
b) doar In forma autoratului; b) se poate sävarsi numai eu intentie directä sau
I c) doar in forma autoratului ~i coautoratului.
indirectä;
c) este 0 infractiune de pericol.
196.lnfractiunea
, de incercare de a determina märturia
I mincinoasä:
200. Ce infractiune reprezintä ajutorul dat fäptuitorului, In
urrna unei Inteleqeri avute cu acesta anterior sävar-
a) este 0 incrirninare autonornä a unei tentative la
sirii faptei, pentru zädärnicirea urmäririi penale, a
instigarea unei rnärturii mincinoase;
I b) are ca subiect pas iv principal persoana aceluia
judecätll sau a executärii pedepsei ?
a) favorizarea infractorului;
asupra caruia S-8 savarsit constranqerea;
b) tämuire:
c) poate avea ca element material ~i 0 inactiune.
\ c) camplieitate la acea infractiune.
19'7.lnfractiunea
, de incercare de a deterrnina märturia
201. lnfractiunea de favorizare a infractorului:
I mincinoasä:
a} se poate savärsi prin ruqärninti stäruitoare adresate a) intra intotdeauna In concurs cu infractiunea de
unei persoane pentru a depune rnärturie mincinoasa täinuire:

I intr-un proces; b) se poate sävarsi

inactiune;
printr-o actiune sau printr-o
b) poate avea ca subiect activ numai 0 persoanä
impotriva cäreia s-a declansat 0 actiune penalä, c} poate fi sävärsitä ~i de sot sau 0 ruda apropiatä
I civila, disciplinara ~i care incearcä sä obtinä marturii infractorului, in acest caz pedeapsa fiind redusa la
favorabile prin coruperea sau constranqerea unor jumätate.
rnartori:
I' 112 113

L
 .
202. lnfractiunea de favorizare a infractorului: 207. La infractiunea
, de torturä:
a) subiect activ poate f orice persoanä care actioneazä
a) nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul
cu titiu oficial sau la instigarea ori cu consirntärnäntul
material
favorizat;
al infractiunii sävärslte de infractorul
unei asemenea persoane; I
b) se distinge de infractiunea de täinuire ~i prin faptul cä b) elernentul material consta exclusiv In provocarea
unei dureri sau suterinte fizice;
täptuitorul nu urrnareste obtinerea unui tolos material
pentru sine; c) subiectul pasiv nu poate fi decät persoana care a I
c) se poate sävärsi numai printr-o actiune cornis sau este bänuitä cä ar f comis 0 infractiune.

203. Prin ce se poate reallza elementul material al infrac- 208u Nu existä infractiunea
, de torturä dacä: I
tiunii
, de favorizare a infractorului ? a) tratamentele ce provoacä suferinta au fost aplicate
anterior initieni unei proceduri oficiale;
a) doar printr-o actiune:
b) fapta a tost sävärsitä in cadrul unei proceduri civile
I
b) doar printr-o inactiune:
sau administrative;
'\ c) atat printr-o actiune, cät ~i printr-o inactiune.
c) durerea sau suferintele rezultä exclusiv din sanctiuni . I
204. In .
cazul infractlunil
se cornite:
de favorizare a infractorului .
faota legale ~i sunt inerente acestor sanctiuni.

a) numai cu intentie directa;

209. lnfractiunea de represiune nedreaptä: I
a) se poate savärsi numai prin dispunerea arestärii sau
b) cu intentie directa sau indirecta:
condarnnarea unei persoane stiuta ca fiind nevinovatä;
c) cu intentie sau din culpä.
b) poate avea ca subiect activ numai un magistrat; I
c) are un subiect pasiv adiacent circurnstantiat.
.205. lnfractiunea de arestare neleqalä §i cercetare abuzivä:
a) presupune existente unei situatii premisa;
210.ln ce constä elementul material al infractiunii
, de
I
b) se poate sävärsi nurnai printr-o actiune; represiune nedreaptä ?
(,;) este incriminatä ~i In forma tentativei. a) provocarea cu intentie a unei dureri sau suferinte fizice
ori psihice cu scopul de a obtine intormatn sau märturisiri;
I
nere la rele tratarnente ?
.
206. In ce constä situatia prernls la infractiunea
ä
, de supu- b) lntrebuintarea de promisiuni, arnenintäri sau violente
irnpotriva unei persoane aflate In curs de cercetare,
a) existenta unei hotäräri judecatoresti de condamnare; anchetä penalä ori de judecatä, pentru obtinerea de
declaratii:, '
b) aflarea subiectului pas iv secundar Intr-o stare
retinere, detinere sau executare a unei mäsuri
de
de c) punerea In miscare a actiunii penale, dispunerea
:I
, . ,
siqurantä ori educative;
c) exercitarea da violente fizice sau psihice.
arestärii, trimiterea In judecatä sau condamnarea
unei persoane ~tiind cä este nevinovatä.
I
114 115

~
 211. Cand se va retine variante aqravatä a infracttunii de b) are in toate cazurile un subiect activ calificat 9i
evadare ? anume persoana impotriva cäreia s-a pronuntat 0
a) Iapta este savärsita . prin folosirea de calitati hotärare judecätoreasca definitivä;
mincinoase; c) poate avea ca subiect pasiv adiacent organul de
b) fapta este sävärslta de douä sau mai multe persoane executare lrnpotriva cäruia s-au savarsit violente sau
impreuna; arnenintäri.
c) fapta este sävärsitä in timpul noptii.
216. Ce infractiune
, constltuie amenintarea
, executorului
judecätoresc cu prilejul punerii in executare a unei
212. Infractiunea
, de evadare:
hotäräri judecätoresti ?
a) poate lmbräca forma intractiunii continue sau continuate;
a) ultraj;
b) presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare
b) arnenintare in concurs cu infractiunea de ultraj;
! celei in executarea cäreia se afla condamnatul;
c) nerespectarea hotärärilor judecätoresti.
, c) este in torrnä aqravata cänd se lntrebuinteazä
/l anumite instrumente. 217. Retinerea corespondentei
juris dictie, necesarä
adresate
solutionärii
unui organ de
unei cauze,
213. Pedeapsa In cazul infractiunii
, de evadare:
constitule infractiunea
, de:
a) se adauqä la pedeapsa care se executä, färä a putea
a) violarea secretului corespondentei;
\ depasi maximul general alinchisori;
b) retinerea sau distrugerea de lnscrisuri:
b) se centopeste cu pedeapsa ce se executä;
c) furt.
) c) nu poate depäsi cuantumul pedepsei ce se executä
la momentul evadärii,
218. Ce infractiune constituie distrugerea unui Inserts
ernis de un organ de urrnärire penalä, de 0 instantä
214. Cum se poate sävärst infractiunea de lnlesnire a
\ de judecatä sau de un organ de jurisdictie, cänd
evadärii ?
acesta este necesar solutionärii
, unei cauze ?
a) numai cu intentie directä calificatä prin scop;
a) retinerea sau distrugerea de lnscrisuri;
I b) numai cu intentie:
c) atät cu intentie cät ~i din culpä.
b) sustragerea sau distrugerea de inscrisuri:
c] distrugere.

I 215. lnfractiunea
,
judecätoresti:
de nerespectare a hotärärilor
219. lnfractiunea de falsificare de monede sau alte valori
poate avea ca obiect material:
a) incrirmneazä sustragerea de la executarea mäsurii
a) monedele, titlurile de credit ~i in general, titlurile de
I de siqurantä a interdictiei de a reveni in locuinta
valoare adevarate cu putere circulatorie;
familiei pe 0 perioadä determmatä;
b) rnonede antice din diverse metale;
I 116 117

L
 c) orice fel de rnonede sau bancnote, chiar iesite din c] IlU este necesar ca lnscrisul sä fie folosit.
circulatie.
224. Ce poate reprezentaactiunea de Intocmire a unei
220.lnfractiunea
, de falsiflcare de monede sau alte valori "c6pii" a unui act oficial inexistent:
se poate realiza:
a) poate reprezenta infractiunea de fals material in ~
a) doarprin contrafacere (confectionarea prin imitare de inscrisuri oficiale;
monede sau valori); b) poate reprezenta infractiunea de fals inteleetual;
b) doar prin alterare (modificarea continutului sau formei
c) nu poate reprezenta 0 infractiune.
unor monede sau valori adevarate);
c) fie prin eontrafaeere, fieprin alterare. .225. In cazul infractiunii de fals intelectual:
,
a) nu este posibil coautoratul;
221. Falsificarea unui cec de cälätorie denominat In
valutä (dolari SUA) emis de 0 bancä sträinä b) elernentul material nu se poate realiza prin omisiune;
constituie infractiune, de: c) tentativa este posibila si este pedepsitä
'\ a) falsificare de moneda sau alte valori (art.282 C. pen.);
b) falsifieare de timbre, rnärci sau bilete de transport 226. La infractiunea
, de fals intelectual: I
(art.283 C.pen.); a) alterarea priveste materia!itatea lnscrisulul:
c) falsifieare de valori straine (art.284 c.pen. raportat la b) alterarea priveste continutul actului;
art.282 C.pen.). c) alterarea este intotdeauna ulterioarä intocmiri actului.
I
222. Elementul material al infractiunii
, de fals material In 227. Tentative se pedepse ste in urmätoarele situatii: 1
lnscrlsuri oficiale 11constituie:
a) la infractiunea de fals materialfn inscrisuri oficiale;
a) falsificarea unui Inserts ofieial, cu prilejul intoemirii 1
b) la infractiunea de fals intelectual;
acestuia, prin consemnarea unor fapte neadevärate
c) la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura 1
ori neconsemnarea unor date sau lmprejuräri:
b) falsifiearea unui Inserts oficial prin contrafaeerea serierii privata. 1
sau a subscrierii ori prin alterarea lui In orice mod;
228. Ce infractiune se sävärseste atunci cänd se falsificä I !
c) folosirea unui Inscris oficial In vederea producerii de
consecinte juridice.
un Inserts sub semnäturä privatä §i se foloseste de
cätre autorul falsului ?
I
a) infractiunea de fals in inscrisuri sub sernnätura
I'
223. Pentru existenta, infractiunii
, de fals material In
lnscrisuri oficiale: privata in concurs cu infractiunea de uz de fals; I
a) este necesar ca subieetul activ sä fie un functionar: b) infractiunea de uz de fals;
\ :
b) este necesar ca lnscrisul falsificat sä fi produs c) infractiunea de fals in lnscrisuri sub semnäturä
consecinte juridiee; private. (
"I:
!I i
I
118 119
·1
LI
 229. La infractiunea de fals j'n Inscrisuri
privatä:
a) tentativa este posibila §i se pedepseste:
b) tentativa este posibilä dar nu se pedepseste;
c) tentativa nu este posibilä
sub semnäturä 234. Cine este subleetut activ al infractiuni
, de fals In deciaratii?
,
a) martorul, expertul sau interpretul;
b) persoana care face in public declaratii calomnioase;
c ] orice persoanä capabila sä taca declaratli producä-
toare de consecinte juridice.

230. In ce constä oblectul material al lnfractiunii de uz de 235. Intractiunea

, de fals in declaratii:,
fals ? a) are ca obiect material inscrisul In care se consern-
a) doar un inscris oficial; neaz a declaratia;
b) doar un inscris sub semnätura privatä: b) nu are obiect material;

c) un inscris oficial sau un tnscris sub semnäturä privata. c] are ca obiect material actiunea de a face declaratii
necorespunzätoare adevarului.
231. Ce infractiune constituie fapta sotului care a semnat
236. La infractiunea de fals privind identitatea:
o cerere de schimb de locuintä, , in numele sau §i in
a) nu poate exista obiect material;
numele sotiei sale de care era despärtit, dupä care a
depus cererea la prirnärle ? b) participatia este posibila, inclusiv sub forma coautoratului;
a) fals ln Tnscrisuri sub semnatura privata, in concurs cu c) tentativa este incriminatä
uz de fals
b) fals 'in inscrisuri sub sernnaturä privatä: 237. Situatia premisä la infractiunea de abandon de familie in
modalitatea preväzutä !a art.30S alin.t lit.c C. pen, (ne-
c] fals intelectual. plata cu rea credintä a pensiei deIntretinere) constä In:
a) neplata cu rea credintä timp de 2 luni a pensiei de
232. Ce infractiune poate reprezenta tncredlntarea unui
intretinere:
inscris care serveste pentru dovedirea stärtl civlle orl
I pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit färä
b) preexistenta unei hotäräri judecatoresti de stabillre a
drept? pensiei de intretinere:
c) omisiunea plaiji pensiei de intretinere.
I a} fals In declaratii;
b) fals privind identitatea; 238. In cursut judecätil pentru sävärsirea lnfractiunli de
c) uz de fals.
l 233. Care poate fi oblectul
de fals ?
material la infractiunea de uz
abandon de familie, Indeplinirea de cätre inculpat a
obligatiilor
, de intretinere
a) condamnarea
, deterrninä:
inculpatului la 0 pedeapsä cu
a) poate fi doar un inscris sub sernnätura privatä; suspendarea conditionatä a executärii pedepsei;
I b) este reprezentat de inscrisul fals folosit; b) reducerea pedepsei la jurnätate:

c) poate fi doar un inscris oficial. c) impunitatea.

I 120 121

L
239.La
.. ' infractiunea
, de. abandon de familie elementul Räspunsuri qrlle
sublectiv ii constituie vinovätia:
, .

a) sub forma intentiei; lnstltutll de drept penal

b) numai sub forma intentiei directe; - partea generalE! ---
c) atät sub forma intentiei cät ~i sub forma culpei. tb.c 2,c 3,a,c 4,c
Sb 6,b 7,G 8,c
240. eine este subiect activ la infractiunea
, de abandon de 9.b 10.a 11.c 12.b
famllie ? 13.c 14b
1
15.c
2
16.a
a) doar persoana care are obliqatia leqala de
intretinere, tatä de cel indreptätlt la intretmere;
17.c
21.a
18.c 19.b 20,a
24.a
I
22.c 23.b,G
b) doar persoana care are de plätit 0 pensie de 25.a 26.c 27.b 28.c
intretinere stabilitä pe caie judecätoreascä; 29a 30 ..c 31.b
3
32.b I
c) orice persoanä 33b 34.b 35.b 36.b
37.8 38.b 39.b 40.b
241. Infractiunea
, de abandon de familie: 41,c 42.a 43.c
4
44.a,b,c I
a) este susceptibilä de tentativä In oricare din 45.b 46.c 47.c 48.b
rnodalitätile preväzute in alin. 1 liLa, b, c; 49.b 50.c 51.b 52.b
b) este susceptibilä de tentativä doar In modalitatea 53.c
5
54.b 55.b 56.c I
preväzuta In alin. 'I lit.a: 57.b 58.c 59.a 60.b
6 7
c) este pedepsitä f?iIn forma tentative! 61,a 62.b 63.c 64.b
652 66.b 1
67.b 68.G
242. lnfractiunea de bigamie exlstä atunci cänd este sävärsitä: 1

a] cu intentie directä;
b) cu intentie indirecta:
~ Solutia se desprinde din disp. art.19 alin.2 C .pen.
L Solutia este preväzutä in disp. art.19 alin.2 C.pen.
3 'in cloctrina penalä aceastä modalitate mai este denumitä si tentativä
I
absurdä. in lege (art.20 alin.3 C.pen.) se prevede cä: "nu existä tentativä
c) din culpä.
atunci cänd imposibilitatea de consumare a infractiunli este datoritä modului
cum a fast conceputä executarea". . I
243. Aplicarea de lovituri minorului de cätre unul din 4 in toate formeie de participatie penalä, proprie ~i improprie, instigatorul
~i complicele actioneazä cu intentie. Ca nd instigatorul sau complicele
pärinti, faptä ce a avut ca efect pierderea unui organ,
poate constitui:
a) infractiunea de rele tratamente aplicate minorului In
actioneazä din culpä, contributiile lor sunt lipsite de sernnificatie penalä ~i nu
au fost retinute ca modalitäti ale participatiei improprii in disp. art. 31.
5 Coautoratul, fiind 0 forrnä principalä de participatie, absoarbe actele de
complicitate.
I:
concurs cu cea de vätamare corporala qravä;
b) doarinfractiunea de rele tratamente aplicate minorului;
6 Se contopesc cele douä pedepse pentru infractiunile concurente potrivit
disp. art 34 ~i 35 C.pen. - art.Bf alin.1 C.pen.
I
c] doar infractiunea de vätarnare corporalä gravä 7 intotdeauna pedepsele aplicate pentru infractiunile concurente sunt
supuse contopirii. Nu se contopesc rezultantele unor contopiri anterioare. 1 I
122
'123

J
69.b 70.b 71.c 72.a,b,c 157.c 158.c 15 159.b 160.b
9
73.c 74.b8 75.b 76.c 161.c 162.b 164.c
163.a
TI.b1o 78.C
11
79a
12
80.a
13
-165.c ·166.c 161.8 168.c
81.b 82.c 83.b 84.c 169.Ci 170.8 171.c 172.b
85.c 86.b 87.b 88.8 173.a 174.c 115.c 'Il6.b
89.c 90.8 91.a 92.b 177.b 178.b 179.c 180.b
93.c 94.c 95.8 96b 181.c 182.b 183.a 184.b
97.8 98.b 99.b 100.b 185.a 186.c 187.b 188.b
101.b 102.a 103.b 104.a 189.c 16
190.b 191.c 192.b
105.a 106.a 107.b 108.c 193.b 194.c 195a 196.a
109.8 110c 111.8 112.a,b,c 197.a,b 198.b
17
199.b 200.b
113.c 1-14.8 115.a 116.8 201.a 202.b 203.a 204.a
117.a 118.8 119.a 120.b 205b,c 206.b 207a 18 208.b
121.b 122.b 123.c 124.8 209.a 210.b 211.c 212.c
125.b 126.b 127c 128.b 213.b 214.b 215.c 216.b
129.8 130.b, C 131.c 132.a 217.b 218.c 219.c 220.c
133.b 134.c 135c 136.a 221.c 222.b 223.b 224.b
137.b 138.b, C 139.b 140.a 225.b 226.c 227.b 228.b
141.a 142.a 143.c 144.8 229.a 230.b 231.b 232.c
145.c 146.8 147.c 148.b 233.8 234.b 235.a 236.b
149.b 150.8 151.a 152.b 237.c 238.a,b,c 239.b 240.a,b,c
14
153.c 154.c 155.a 156.a 241.b 242.c 243.b 244.b
---- 245.a,b,c 246.a 247.a 248.b
8 Restul rärnas neexecutat se calculeaz ä de la data s ävärsin: din nou a 249.b
celei de-a doua infractiuni, fiindcä atunci ia nastere starea de recidivä,
9 In acest caz nu sunt indeplinite conditiile recidivei cu privire la primul
termen, fiind vorba de 0 condamnare pronuntatä pentru 0 infractiune
sävärsitä din culpä.
10 Pluralitatea de infractiuni constituie un concurs deoarece nu existä la 14 Pedeapsa aplicabilä nu poate depäsi totalul pedepselor conto-
data celor douä infractiuni - cea pentru care se dispusese arestarea §i cea pite deoarece s-ar lncälca disp.art 34 alin.2 C.pen.
de evadare - 0 hotäräre defmitivä de condamnare.
15 Fäptuitorul este reabilitat de drept la Implinirea duratei
11 Pedeapsa se aplicä potrivit artAO C.pen., care prevede contopirea
pedepsei de 2 ani Inchisoare executatä Intr-o Inchisoare militarä
pedepselor.
16 .Art.85 C.pen. nu face distinctie In functie de forma de vinovätie
12 Vezi in acest sens disp. art 40 C.pen.
13 Dispozitiile legii au ln vedere gravitatea abstractä a infractiunii, deci a infractiunii sävarsite
pedeapsa preväzutä de lege pentru infractiunea fapt consumat. Prin 17 Vezi art. 100 C. pen.

sävärsirea unei infractiuni - consumatä sau tentativä - infractorul da in 18 Vezi art. .110 C.pen. unde se face referire numai la pedeapsa
vileaq 0 periculozitate ridicatä. aspect ce a fost avut "in vedere de leguitor. Inch isorii.

124 125
 I
127.b 128.a
lnstituttlde drept penal '125c 126.b I
- partea specialä ~ 129.b 130.c 131.a 132.e
133.e 134.8 135.a,b,e 136.b
·1.b 2a \ 3a 4.a
I
137.a 138.c 139.c 140.b I
5.b 6.b 7.c 8.a 141.c 142.b 143.a 144.a,b
9b 10.b 11.b 12.b,e 145.e 146.b 147.a 148.a
13.e 14.b 15.b 16.e i 149.b 150.b 151.b 152.b r

i7.e 18.c 19.b 20.b ! 153.a 154.8 155.b 156.a

, 157.e 158.b 159.b 160.c
21.b 22.c 23.e 24.b
25.a 26.b 27.e 28.b
I
, 161.e 162.b 163.a 164.b I
29.b 30.a 31.c 32.b 165.c 166.c 167.a 168.c
33.a 34.a
,
I
169.a 170.a 171.b 172.b
35.a 36.b
37.e 38.c 39.b 40.b 173.c 174.b 175.b 176.c I
i
41.b 42.b 43.c 44.c 177.a 178.a 179.c 180.a
45.e 46.c 47.e 48.b 181.a ·182.b 183.a,b,c 184.e
49.c 50.c 51.a 52.c 185.c 186.a 187.b 188.a I
53.c 54.c 55.c 56.a 189.c 190.b 191.b 192.c
57.c 58.c 59.a 60.c 193.a 194.a,b,c 195.a 196.a
61.a 197.c 198.b 199.e 200.c
I
62.c 63.a,b 64.a
65.a 66.b 67.b 68.a 201.b 202.b 203.e 204.b
69.a 70.c 205.a 206.b 207.a 208.e
71.b,e 72.a
20gb 210.c 211.b 212.e
I
73.a 74.c 75.a 76.e
77.b 78.e 79.a 80.c 213.a 214.c 215.e 216.e
217.b 218.a 219.a 220.e
81.a 82.c 83.a 84.a I
85.b 86.b 87.b 88.e 221.e 222.b 223.e 224.a
89.a 90.b 91.a 92.c 225.c 226.b 227.a,b,e 228.e
231.b 232.b
93.c 94.a 95.e 96.b 229.a 230.c I
97.b 98.c 99.a 100.a,b,e 233.b 234.c 235b 236.b
101.a 237.b 238.a 239.a 240.a
105.b
102.c
106.c
103.b
107.e
104.e
108.b
I
I
241.b 242.a,b 243.a I
109.c
113.c
110.b 111.b 112.b I I
1·14.c 115.b 1·16.b, i
1·17.a 118.a 119.a 120.a I I
121.a 122.c 123b 124.b,c I I
126 i 127 I
I