Curs 5

Aplicarea legii penale in timp

 Eficenta activa si reactiva a legii penale

Eficenta legii penale este reala din momentul intrarii in vigoare a acesteia.
1. Respectare legii penale d ecatre majoritatea destinatarilor => eficenta activa
2. Fata de cei care savarsesc faptele interzise, ordinea de drept trebuie sa se realizeze prin constrangere =>eficenta
reactiva
In lit juridica , aplicarea legii penale este o inteleasa ca o problema ce priveste eficienta reactiva.
Eficenta legii penale se raporteaza la anumite elemente: timpul, spatiul, persoanele , faptele. Codul penal roman a consacrat
principii in leg numai cu timpul si spatiul, urman ca celelalte probleme (persoanele si faptele) sa-si gaseasca rezolvare prin
primele.

 Principiile de aplicare a legii penale in timp

Acestea sunt menite sa rezolve interactiunile dintre timp si faptele infractionale, adica sa determine care este legea penala
aplicabila
 Când infractiunea s-a savarsit si se judeca sub imperiul aceleasi legi
 Când fapta nu era infractiune in momentul savarsirii, dar o lege ulterioara o considera infractiune
 Când fapta era infractiune la data savarsirii, dar pana la judecarea ei ori pana la executarea pedepsei pronuntate,
intervine o lege care nu o mai considera ca fiind infractiune
 Când fapta savarsita este considerata ca fiind o infractiune, dar pana la judecarea ei definitiva apar si late legi care o
considera infractiune
 Când dupa aplicarea defintiva a pedepsei pt o infractiune intervine o lege noua care prevede o pedeapsa mai mica
 Când infractiunea este savarsita sub imperiul unei legi penale temporare si nu este judecata pana la iesirea din vigoare
a acesteia

 Activitatea legii penale

 Intrarea in vigoare a legii penale
Activitatea legii penale este prevazuta in art 3 din CP:” legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in
vigoare”=> principiul activitatii este un pp de baza al aplicarii legii penale in timp si deriva din pp legalitatii. Legea penala este in
vigoare de la intrare pana la iesirea ei din vigoare.

Intrarea in vigoare a legii penale nu se confunda cu publicarea ei in MO pentru ca in cazul legilor ele intra la 3 zile de la data
publicarii potrivit textului CT. Acest termen de 3 zile( de gratie) oferta posibilitatea destinatarilor legii( p f/j/aut) sa intra in
posesia MO si sa ia cunostinta de prevederile legii careia trebuie sa i se conformeze
In calcul celor 3 zile – prima zi este ziua publicarii, iar intrarea in vigoare se realizeaza la ora 24 a ultimei zile

*in cazul oug acestea intra in vigoare dupa depunerea lor spre dezbatere la nivelul camerei competente si dupa publicare in MO,
termenul fiind imediat(mai mic de 3 zile)
Intrarea in vigoare a unei legi penale poate avea loc si la o data ulterioara , cuprinsa in prvederile acesteia. Poate fi determinata
de:
a) Necesitatea trecerii unui timp pt a putea fi cunoascuta
b) Pentru a da posibilitatea indivizilor sa se conformeze noilor exigente penale: ex: codul penal actual care a fost adoptata
in 2009 si a inrat in vigoare l 1 feb 2014
Prin publicare se realizeaza o mai buna cunoastere a legii si nimeni nu poate invoca, in caz de incalcare, ca nu a cunoscut-o(
nemo censetur ingnorare legem)

 Iesirea din vigoare a legii penale

Are loc prin abrogare.
Dupa întinderea ei:
 Totala -cand intreaga lege este scoasa din vigoare
 Partiala -cand doar o parte din lege este scoasa din vigoare
Dupa caracterul ei:
 Expresa -cand se prevede in legea de abrogare ce anume se scoate din vigoare
 Tacita – când aceasta se desprinde din economia legii ori a normelor ce privesc aceleasi relatii sociale de aparare,
prevazand aceleasi fapte ca infractiuni, cu aspecte diferite de legea anterioara in ceea ce priveste conditiile de aplicare
a unei sanctiuni penale ori un nou regim de sanctionare pentru minori

Data abrogarii implicite a unei legi ori a unei dispozitii penale este data intrarii in vigoare a legii care reglementeaza din nou
aceeasi materie, dar in mod diferit.
*abrogarea in cazul legilor penale temporare se realizeaza prin ajungerea la termenul prevazut in continutul ei sau la incetarea
starii exceptionale care a dterminat adoptarea legii temporare

Abrogarea nu inseamna intotdeauna si dezincriminarea unei fapte

O modalitate speciala de abrogare speciala o reprezinta declararea ca nect de CCR a unei dispozitii/ legi in termen de 45 de
zile, daca in aceasta perioada, Parlamentul nu pune in acord legea penala / dispozitiile penale cu prevederile constitutionale.
O incetare a aplicarii legii penale, NU o abrogare, o reprezinta constatarea printr-o decizie pronuntata de CJUE ca norma
penala interna contravine dreptului comunitar
Aplicarea legii penale nu ridica probleme daca infractiunea s-a savarsit si se judeca in timp ce este in bigoare aceasta lege.
Principiul activitatii consacra regula ca legea se aplica infractiunilor savarsite sub incidenta legii respective=> nu se aplica
faptelor savarsite iniante de intrare ei sau dupa iesirea ei
Principiul legalitatii incriminarii si a sanctiunilor de drept penal prevazute in art 1 si art 2 din CP interzice aplicarea retroactiva a
legii penale, fiindca legea dispune numai pentru viitor si nu pentru trecut.

 Concursul de legi penale

a. Probleme speciale se pun in cazul infractiunilor ce incep sa fie savarsite sub incidenta unei legi si se
Epuizeaza sub incidenta altei legi=> legea penala in vigoare din momentul epuizarii infractiunii este legea ce va fi aplicata ( atat
pt fapte cat si pentru participatie penala- instigare, complicitate)
b. Determinarea legii penale aplicabile se va pune si in situatia in care la regl aceleasi relatii sociale vin in
2 legi, ambele in vigoare=> regula conf careia legea speciala deroga de la legea generala

Ex: când in vigoare sunt 2 norme care incrimineaza aceeasi fapta, dar o norma este in Partea Speciala, iar alta se regaseste intr-o
lege speciala sau intr-o lege nepenala cu dispozitii penale, norma aplicabila este cea din legea penala speciala.

 Aplicarea legii penale de dezincriminare

Art 4: „ legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. In acest caz,
executarea pedepselor, a masurilor educative si a masurilor de siguranta, pronuntate in baza legii vechi, precum si toate
consecintele penaleale hot judecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi”=> legea noua
care dezincrimineaza se aplica faptelor savarsite inainte de intrarea ei in vigoare

Practic vorbind, când avem o fapta considerata ca fiind infractiune sub imperiul vechii legi, daca noua lege o dezincrimineaza
atunci o va scoate in afara ilicitului penal. Este un caz de extraactivitate a legii penale( retroactivitatea legii), care este justificata
prin dispozitiile const care vorbesc de aplicare prioritara a legii penale mai blande( legea penala sau contraventionala mai
favorabila).

Art 15, alin 2- aceste dispozitii privesc atat aplicarea retroactiva a legii peale de dezincriminare cat si aplicarea retroactiva a legii
penale noi daca aceasta creeaza pentru faptuitor o situatie mai blanda decat legea veche, in vigoare la data comiterii faptei
respective. In acest ultim caz, legea noua nu dezincrimineaza fapta savarsita, ci noua reglementare creeaza pentru respectivul
faptuitor o situatie mai blanda decat cea din legea veche.

 Modalitati de dezincriminare a faptei

Este vorba de art 4 din CP si de art 3 din legea 178/2012

1. O prima modalitate de dezincriminare este prevazuta de art 4 din CP:” legea penala nu se aplica faptelor savarsite sub
legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua” . in acest caz, gie legea de incriminare a a fost scoasa din vigoare, fie
doar norma respectiva.
2. O a doua modalitate rezulta din art 3 din legea 178/2012 care spune ca dispoz din art 4 din cod sunt aplicabile si in sit in
care o fapta nu mai constituie infractiune sub legea noua datorita modifcarii elementelor constitutive ale infractiunii, inclusiv ale
formei de vinovatie, ceruta de legea noua pentru existenta infractiunii

In primul caz avem de-a face cu abrogarea normei incriminatoare, in al doilea caz este vorba de situatia in care desi este vorba
de o continuitate a incriminarii, este posibil ca o fapta determinata sa nu mai intruneasca toate conditiile prevazute de legea
noua pentru existenta infractiunii respective.

Dispozitiile din art 4 din Codul penal nu se aplica in situatia in care fapta este incriminata de legea noua sau de alta lege in
vigoare, chiar sub o alta denumire. Asadar, aplicarea legii penale de dezincriminare nu are in vedere situatiile in care fapta
continua sa ramana infractiune sub legea noua in acelasi conditii, dar sub alta denumire. Nu reprezinta o dezincriminare a faptei
daca incriminatoare a fost aborgata doar din legea speciala, dar fapta continua sa fie incriminata in legea penala generala sau ca
modalitate de savarsire a altei infractiuni
Pentru a decide daca legea noua dezincrimineaza fapta, trebuie examinata fapta in concret, si nu doar inexistenta unei noi
norme incriminatoare
  Conditiile in care se aplica legea penala de dezincriminare
Legea noua care dezincrimineaza se aplica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a. La data savarsirii faptei legea in vigoare prevedea acea fapta ca infractiune
b. O lege ulterioara nu mai prevede fapta respectiva ca infractiune sau conditiile de incriminare prevazute in noua lege nu
sunt intrunite si in cazul faptei savarsite in concret
c. Intrarea in vigoare a legii noi care dezincrimineaza fapta comisa poate avea loc: dupa savarsirea faptei, dupa începerea
procesului penal , dupa judecarea def a cauzei, dupa executarea sanctiunii penale aplicate pt fapta comisa sub
imperiul legii vechi

 Efectele aplicarii legii noi care dezincrimineaza

In acest sens, executarea pedepselor, a masurilor educative si a masurilor de siguranta, pronuntate in baza legii vechi, precum si
toate consecintele penale ale hot judecatoresti privitoare la aceste fapte inceteaza prin intrarea in vigoare a legii noi.

ADICA: JUDECARE FAPTEI NU VA MAI AVEA LOC , daca s-au aplicat sanctiuni inceteaza, fata de un condamnat pentru o
infractiune ce ulterior a fost dezincriminata va inceta orice interdictie de decadere, fiind considerat fara antecedente penale

Legea penala interpretativa, care este adoptata ulterior legii penale interpretate, reprezinta un aspect special de
retroactivitate, dar care, explicând vointa legiuitorului din mm intrarii in vigoare a legii ce o interpreteaza s-a apreciat ca isi
gaseste aplicarea din acel moment.

 Aplicarea legii penale in situatii tranzitorii

Situatiile tranzitorii, det de succesiunea legilor penale, se refera la ipotezele in care de la savarsirea unei infractiuni si pana la
judecarea ei intervin una sau mai multe legi penale succesive care prefad fapta ca infractiune
 In astfel de situatii s-a pus porblema dterminarii legii penale aplicabile , deoarece legea penala din mom savarsirii faptei
nu mai este in vigoare=> aplicarea legii penale mai favorabile infractorului= mitior lex.
 Aceasta corespunde nevoilor de aparare sociala , intrucat fapta nu ramane nesanctionata , indiferent ca se aplica legea
noua ori cea veche .

 Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei

In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale ,
se aplica legea mai favorabila
Acest lucru se aplica si actelor normative ori prevederilor din acestea declarata ca fiind nect, repcum si oug aprobate de
Parlament cu modificari sau completari ori respinse, daca in timpul când acestea au fost in vigoare au cuprins dispozitii penale
mai favorabile
Aplicarea legii penale mai favorabile duce intotdeauna la extractivitatea legii penale:
1. Dcaa este mai favorabila cea sub imperiul careia s-a comis infractiunea legea va ultraactiva
2. Daca este mai favorabila legea din momentul judecarii faptei sau legea ce a fost in vigoare intre savarsirea
Infractiunii si judecarea ei, aceasta lege va retroactiva

 Situatiile in care se aplica legea penala mai favorabila presupun:

a. sa existe o succesiune de legi penale intre data comiterii infractiunii si data judecarii acesteia
b. fapta sa-si pastreze caracterul penal in legile penale care se succed
c. intre legile penale succesive sa existe diferente cu privire la conditiile de tragere la raspundere penala ori cu privire la
sanctionarea infractiunii respective

 Determinarea legii penale mai favorabile

Legea penala mai fav se va det in concret prin luarea in considerare atat a legilor penale care se succed, cat si a actelor
normative ori prevederilor din acestea declarate nect, precum si a OUG aprobate cu modificari sau respinde, daca in timpul cat
acestea s-au aflat in vigoare au cuprins dispozitii mai fav.

Dif dintre legile succesive care prevad fapta ca infractiune sunt socotite criterii de det a legii penale mai favorabile si privesc:
a. Conditiile de tragere la raspundere penala
b. Conditiile de sanctionare
Aceasta evaluare a legii penale trebuie sa duca la identificarea de catre instanta a legii penale mai favorabile in intregul ei, cu
excluderea celorlalte legi, neputandu-se combina dispozitiile mai fav din legile care se succed si sa se ajunga la aplicarea unei legi
care practic nu exista( lex tertia) fiind legea este creatia legiuitorului, nu a judecatorului

Desi lex tertia nu este consacrata legislativ, in doctrina se considera ca lex tertiacuprinde îmbinarea dispozitiilor incriminatotoare
dintr-o lege si dispozitiilor sanctionatoare dintr-o alta lege/ legea prin care conditiilor de exsitenta a unui fapt juridic ii sunt
atatse efectele juridice dintr-o alta lege.
Doctrina penala vorbeste despre „ institutia autonoma” care nu este o institutie independenta, fara legaturi cu alte institutii, ci o
institutie cu o reglementare proprie si care functionaza intr-o anumita independenta in raport cu alte institutii. Asadar,
institutiile autonome au o reglementare unitara, functioneaza distinct de normele care privesc incriminare si se refer la :
 Regimul sanctionator al tentativei/ al minorilor care savarsesc infractiuni
 Conditiile de existenta ale regimului sanctionator
 Liberarea conditionata
 Prescriptia raspunderii penale
 Reabilitarea
 Critieriile de determinare a legii penale mia favorabile trebuie sa conduca la aflarea acelei legi ce va permite o solutie
mai blanda pt infractor
Determinarea legii penale mai favorabile se face dupa criteriul pedepselor principale

Situatii:

1. Intre legile care prevad fapta ca infractiune, daca pedepsele sunt de natura diferita( detentie pe viata si închisoarea)=>
va fi mai favorabila legea care prevede închisoarea
*daca intr-o lege pedeapsa este închisoarea, iar in alta lege pedeapsa este amenda, se va aplica, de regula, legea care prevede
amenda.
Exceptie: in cazul in care s-au constatat circumstante atenuante, iar legea care permite pedeapsa inchisorii permite pe baza
acestor circumstante atenuante o amenda mai mica decat amenda prevazuta in cealalta lege=> se aplica prima lege

2. Când intre legile succesive pedepsele sunt de aceeasi natura( închisoarea), dar cu limite speciale diferite va fi mai
Favorabila dupa cum urmeaza:
a. Când minimul e acelasi( minim 2 ani) se va lua in calcul maximum cel mai redus( 5 si 7 ani=>5)
b. Când maximul e acelasi( maxim 7 ani) se va lua in calcul minimul redus( 2 si 3 ani=> 2)
In caz de pedepse asimetrice , legea penala mai favorabila va fi determinata de judecator in concret si in functiile de
circumstantele care atenueaza/ agraveaza fapta respectiv:
I. Daca in cauza sunt circumstante de agravare=> trebuie sa aplice o pedeapsa catre maximul pedepsie si va avea
prioritatea cea care va avea un maxim mai mic
II. Daca in cauza sunt circumstante de atenuare=>trebuie sa aplice o pedeapsa catre minimul pedepsei si va avea
prioritatea cea cu minimul mai mic

 Legea penala mai favorabila nu se stabileste in functie de pedepsele accesorii sau de pedepsele complementare=>
Criteriul acestor pedepse nu poate fi folosit in determinarea legii penale mai favorabile pana la judecarea def a cauzei. De lege
ferena, s-ar putea folosi si aceste peepse accesorii sau complementare in mm in care cele 2 criterii aratate mai sus nu duc la
concluzia legii penale mai favorabile

 Determinarea legii penale mai favorabile in cazul in care sunt incidente in cauza alte institutii de drept penal ce
functioneaza autonom

In aceasta situatie, det legii penale mai fav presupune luarea in considerare a criteriilor de tragere la raspundere penala si a clor
de sanctionare daca nu sunt incidente ale institutii de drept penal ori daca institutiile autonome nu au fost modificate in legea
noua.
 Determinarea legii penale mai favorabile când in cauza sunt incidente si alte institutii de drept penal ce functioneaza
autonom

Daca in cauza sunt incidente si alte institutii de drept penal, problema devine complex si impune clarificari pt a se asigura o
interpretare unitara in privinta determinarii legii penale mai fav
1. Intr o opinie, det legii penale mai fav in cazul infractiunilot care nu sunt judecate definitiv se face dupa anumite
criterii( cdt de incriminare, de tragere la raspundere, de sanctionare, iar daca sunt incidente si alte institutii(ex: pluralitatea de
infractiuni)=> dispozitiile mai favorabile in legatura cu acestea se analizeaza insependent de legea mai fav cu privire la fapta
savarsita
iccj : „ in aplicarea art 5 din CP(...)prescripria raspunderii penale reprezinta o institutie autonoma fata de
institutia pedepsei”=> efectele institutiilor autonome nu sunt generate de acelasi tip de fapt juridic si sunt
autonome intre eke, nu doar fata de incriminare si sanctiune
reglementarile distincte ale institutiilor autonome fata de incriminarea si sanctionarea unei fapte le confera acestora sensul de
„lege penala „=dispozitie cu caracter penal(173 CP)

2. Intr-o alta opinie, se sutine ca intelesul de lege penala nu este cel de „dispozitie cu caracter penal”, ci de act
normativ emis de Parlament dupa procedura de adoptare a legilor organice=> codul penal este o lege in ansamblul ei.
 In acest sens CCR a spus ca dispoz art 5 sunt ct in masura in are nu permit combinarea din legi succesive pentru a crea o
lege mai favorabile
 In cazul tranzitiei de la vechiul Cod penal la noul Cod penal, legea penala mai favorabila se va det dupa Codul penal care
Este mai favorabil inculpatului si impune judecatorului sa analizeze consecintele in raport cu fiecare cod si apoi sa aplice legea
care este mai fav inculaptului
Determinarea legii penale mai fav prin interzicerea combinari prevederilor din legile succesive va constitui modalitatea
obligatorie de aplicare a legii penale in sit preva de art 5 si in cazul viitoarelor modificari ale legii penale

Exemplu: daca printr-o noua lege penala se vor modifica doar limitele de pedeapsa, iar institutia autonoma in cauza nu se va
modifica=> se va determina legea mia favorabila raportanu-ne doar la limite

 Aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea defintiva a cauzei

Este un pricipiu consacrat in art 6 din CP. Anterior, atat in legislatia penala romana, cat si in cea straina, era acceptata doar
aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei.
In cazul pedepselor defintive intrate in puterea lucrului judecat, era de neconceput o imixtiune a puterii legiuitoare in sfera
puterii judecatoresti(incalcarea pp separatiei puterilor in stat) si o atingere a pp „intangibilitatii lucrului judecat:

 Prin gratierea pedepsei aplicate unei persoane d ecatre seful statului era inlaturata total sau partial executarea
pedepsei si putea fi considerata o imixtiune.
 O alta imixtiune ar putea fi considerata situatia când dupa o condamnarea defintiva, legiuitorul ar adopta o lege de
gratiere sau de amnistie prin care ar inlatura executarea pedepsei
In situatiile mai sus mentionate, institutiile aministiei si gratierii sunt acceptate si reglementate in legislatiile penale ca fiind
necesare in politica penala a oricarui stat

 Justificarea pp aplicarii legii mai favorabile dupa judecarea defintiva a cauzei

Pedeapsa pronuntata in vaza legii vechi trebuie sa aiba suport in legea noua pe tot parcursul executarii pedepsei, iar daca in
legea nou este prevazuta o pedeapsa mai blanda, aceasta are prioritate. Tot asa, in cazul in care pedeapsa aplicata este mai
mare decat maximul prevazut in legea noua , atunci aceasta nu mai are suport legal.
Prin aplicarea legii penale noi mai favorabuile dupa judecarea definitiva a cauzei nu se realizeaza o imixtiune a put leg in put
jud , pentru ca legiuitorul poate sa adopte norme general obligatorii si pentru instanta de judecata
Daca legiuitorul a prevazut limute mai reduse pentru sanctionarea unei infractiuni inseamna ca el apreciaza altfel gravitatea
faptei si periculozitatea infractorului si de aceasta apreciere trebuie sa beneficieze si cel care a fost condamnat defintiv( se aplica
pt toti)
Aplicarea legii penale noi mai favorabile in cazul pedepselor defintiva isi are justificare in pp umanismului si in pp
egalitatii in fata legii penale

 Conditiile aplicarii legii penale mai favorabile dupa judecarea defintiva a cauzei
a.sa existe o hotarare def de condamnare la o pedeapsa/ amenda/masura educativa/ masura de siguranta
obs: nu are importanta daca avem pedeapsa de executare sau suspendare
 O hot definitiva de amanare a aplicarii pedepsei nu va putea conduce la aplicarea legii penale mai favorabile pentru ca
aceasta nu reprezinta o hot de condamnare
b.pana la executarea pedepselor sa fi intrat in vigoare o noua lefe care sa prevada pedeapsa/ sanctiuni mai usoare
c. pedeapsa aplicata in baza legii vechi sa fie mai grea ca natura sau sa depaseasca maximul sepcial prevazut in legea noua

 Aplicarea legii noi mai favorabile dupa judecarea def a cauzei , când natura pedepsei principale aplicate este
diferita de cea prevazuta in legea noua
1. cand pedeapsa aplicata in baza legii vechi a fost detentiunea pe viata, iar legea noua prevede doar închisoarea=>
detentiunea este inlocuita cu maximul special al pedepsei cu închisoarea
*daca închisoarea prevazuta in legea noua este alternativa cu detentiunea pe viata=> legea noua nu mai este favorabila din
moment ce continua sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata

In situatia PUR TEORETICA, in care legea noua ar prevedea in locul detentiunii , închisoarea/amenda sau doar amenda, este
posibil ca, pe o interpretare a fortiori (nu e prevazut in lege),detentiunea sa fie inlocuita cu amenda. Acest lucru este greu de
imaginat in practic intrucat infractiunea care a dus la detentiunea pe viata care este o infractiune foarte grava sa devinda o
infractiune cu o gravitatea foarte redusa in legea noua.

2. Când pedeapsa aplicata este închisoarea, iar legea noua prevede pentru aceeasi infractiune numai amenda, pedeapsa
aplicata se inclouieste cu amenda, fara a se putea depasi maximul special prevazut in legea noua.(obligatorie pt
instanta)
*tinand cont de partea executata din pedeapsa inchisorii, se poate inlatura in tot sau in parte pedeapsa amenzii
In situatia de mai sus, legea noua se aplica deoarece prevede pt infractiunea respectiva nuami pedeapsa amenzii ca
pedeapsa principala. Daca legea noua prevede pedeapsa inchisorii alternative cu amenda , atunci legea noua nu se va aplica.
  Aplicarea legii noi mai favorabile dupa judecarea defintiva a cauzei când pedeapsa principala aplicata este de
aceeasi natura cu cea prevazuta in noua lege

1. Când pedeapsa aplicata in baza legii vechi este inchisoare si legea noua prevede pentru aceeasi infractiune pedeapsa
inchisorii, dar cu un maxim special mai redus=> pedeapsa se va reduce la maximul special prevazut in legea noua( se
bazeaza pe pp legalitatii, intrucat pedeapsa trebuie sa aiba suport legal)
*daca prin hot def s-a dispus amânarea aplicarii pedepsei, durata pedepsei stabilite, daca depaseste maximul special prevazut
de legea noua, pentru ca hot de amanare a aplicarii pedepsei nu este prevazuta printre ipotezele art 6 CP, care are in vedere
hot def de condamnare.
2. când pedeapsa aplicata in baza legii vechi, iar legea noua prevede pedeapsa amenzii( pedeapsa unica), al carui maxim
special este mai mic decat amenda aplicata=> se va reduce la maximul special din legea noua

Intrucat in actualul Cod penal amenda se calculeaza si se aplica sub forma zilelor-amenda trebuie comparata amenda in baza
legii vechi cu maximul amenzii din legea noua calculat sub forma zilelor amenda.
Pedeapsa amenzii sub forma zilelor-amenda se calculeza conform codului de procedura prin utilizarea unui cuantum de
referinta pentru o zi-amenda de 150 de lei. Limitele speciale ale amenzii sunt intre 60-180 de zile-amenda=> maximul special al
amenzii l care ne vom raporta este de 27.000 lei=> lege noua se va aplica doar daca amaneda prevazuta in vechea lege va depasi
acest cuantum.

Intrucat pentru perosana juridica pedeapsa principala este amenda, aplicarea legii penale noi mai fav dupa judecarea def a a
cauzei este aplicabila chiar aca acest lucru nu este prevazut in art 6 CP. In acest caz, codul de procedura penala a stabilit
cuantumul unei zile-amenzi de 2000 lei.

 Aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea defintiva a cauzei in cazul masurilor educative
Masurile educative neexecutate si neprevazute in legea noua nu se mai executa. Daca ele sunt prevazute in legea noua, atunci
legea noua se va aplica daca este mai favorabile

 Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul in care hotararea defintiva este o pedeapsa rezultanta aplicata
pentru o pluralitate de infractiuni
Iccj : in aplicarea legii penale mai favorabile,dupa judecarea defintiva a cauzei inainte de intrarea in vigoare a noului CP,
pentru ipoteza unui concurs de infractiuni, se verifica in primul rand sipoz art 6, cu privire la pedepsele individuale.
In a doua etapa se verifica daca pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legii vechi, depaseste maximul special la care se poate
ajunge in legea noua conf art 39. In cazul in care depaseste => pedeapsa rezultanta va fi redusa la acest maxim

 Aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei cu privire la pedepsele complementare
si masurile de siguranta

a.cand legea noua este mai favorabila in raport cu pedepsele principale/ masurile educative/ de siguranta/ pedepsele
complemnetare neexecutate si neprevazute in legea noua, ele nu se mai executa, iar cele care sunt prevazute se executa in
limitele legii noi daca este mai favorabila

Când legea noua este mai favorabila in ceea ce priveste pedepsele principale, este posibil sa prevada conditii mai aspre
referitoare la aplicarea si executarea pedepselr complemnetare ori masurilor de siguranta . in acest caz, daca pedepsele
complemnetare si masurile de sigurnata nu au fost executate inca, legiuitorul a prevazut ca se va aplica numai legea noua care,
in ansamblu este mai favorabila datorita pedepselor principale. Executarea pedepselor complementare sau a masurilor de
siguranta mai grele in legea noua se intemeiaza pe gaptul ca nu putem combina prevederile din cele 2 legi.

Masurile de siguranta pronuntate in baza legii vechi si executate pana la intrarea in vigoare a legii noi raman executate. Legea
penala noua mai favorabila nu reprezinta o restabilire a situatiilor anterioare condamnarii , ci va inlatura efectele acestei
condamnari pt viitor.

b.cand legea noua este mai favorabila numai sub aspectul pedepselor complementare sau a masurilor de siguranta , acestea
se vor executa in continutul si limitele prevazute de legea noua.

 Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepselor executate pana la intrarea in vigoare a noii legi
penale mai favorabile
De legea noua mai favorabila intrata in vigoare dupa condamnarea definitiva urmeaza sa beneficieze de ea si cei care si-au
executat pedepsele pronuntate in baza legii vechi. Astfel, daca o dispozitie din legea noua se refera la pedepse defintiv aplicate,
se tine seama, in cazul pedepselor executate pana la intrarea in vigoare a legii noi, de pedeapsa redusa sau incluita potrivit alin 6
CP
Exemplu: termenul de reabilitare se va calcula in raport cu pedeapsa inchisorii astfel cum a fost redusa, chiar daca executarea a
privit o pedeapsa cu inchisoare mai mare.
 Pedeapsa redusa ori inlocuita ca efect al aplicarii legii noi mai favorabile dupa judecata def a cauzei va fi avuta in vedere când
vor fi incidente alte institutii de drept penal( ex: amanare pedepsei, stare de recidiva, suspendarea executarii pedepsei)

 Principiul ultraactivitatii legii penale temporare

Aceasta este recunoscuta numai legilor penale temporare.
Legea penala temporara se aplica infractiunii savarsite in timpul cat era in vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita sau
judecata in acel interval de timp.

Art 7: legea penala temporara este legea penala care prevede data iesirii ei din vigoare sau a carei aplicare este
limitata prin natura temporara a situatiei care a impus adoptarea sa, inlaturand posibilitatea pentru faptuitorii care
savarsesc infractiuni pe durata cat legea penala temporara este vigoare de a ramane nesanctionati ori de a fi
sanctionati potrivit legii penale mai favorabile.

Aplicarea legii penale temporare reprezinta o execptie de la retroactivitatea legii penale mai favorabile in sensul
larg avut in vedere de prevederile art 15 alin 2 din ct.