TIROIDA

Tiroida subacută granulomatoasă (De Quervain)

Este o afectiune probabil de origine virala; apare după stări catarale
ale cailor respiratorii superioare, gripe, pe fondul unei activităţi endocrine
crescute

Tiroidita cronica autoimuna (Hashimoto)

Cea mai frecventa tiroidită. Se presupune că există predispoziţie
genetică.Evolutie: = autodistrucţie tiroidiană→ mixedem

Gusa = hipertrofia benignă a corpului tiroid pritr-un proces

hiperplazic de natură distrofică interesând fie foliculii, fie stroma
conjuctivovasculară

Guşă difuză: (hiperplazie difuză)

- Guşă parenchimatoasă: struct. elastică, omogenă (proliferarea foliculilor)
- Guşă coloidă: cavitati pline cu lichid galatinos-galbui
- Guşă fibroasă: proliferarea tesutului conjuctiv: dură, albicioasă
- Guşă vasculara: dezvoltare anormala vasculara→ guşă „pulsatilă”
Hiperplazia glandulară: exista in guşa difuză

GUŞA EXOFTALMICǍ (Boala Graves-Basedow): gusa, tahicardie,

exoftalmie, tremuraturi, predominanţa la sexul feminin (90%) in perioada
activitatii genitale.
Exoftalmia: fixitate, stralucire a privirii, exista tulburari ale vederii
- sindromul von Graefe : lipsa sinergiei miscarilor globilor oculari şi
a ploapei superioare;
- sindromul Moebius: dificultatea inchiderii pleoapelor;
- sindromul Joffroy: fruntea nu se plisează când ochii privesc sus;
- sindromul Stellwag I: nu se inchid pleoapele in somn;
- sindromul Stellwag II: clipiri rare, privire fixă;
-sindromul Rosenbach: clipiri frecvente„tremor fibrilar al pleoap.sup.”
- sindromul Endroth: edem palpebral;
- sindromul Jellineck: pigmentare palpebrala periorbitara
La femeia gravidă: guşa exoftalmică induce frecvent intreruperea sarcinei.
Dacă sarcina evoluează, hipertrofia se agravează.

Gusa hipertiroidizată (basedowifiată)

= Hipertiroidism secundar care se instalează pe o guşă simplă veche şi
voluminoasă difuză, baselat㠁} prelungiri retrosternale → } calcificari
Evolueaza in 2 timpi:
1. hipertrofia simplă a glandei = guşa ce evoluează de mai mulţi ani.
2. hipertiroidizarea propriu-zisă – de dată aproximativ recentă.
ESOFAG
Sindromul esofagian:
1. DISFAGIA: tulburare a deglutitiei care constă in jena sau
imposibilitatea de a inghiti.
Poate fi:
- DISFAGIE INCOMPLETǍ: manifestată pentru SOLIDE
- DISFAGIE COMPLETǍ: manifestata pentru solide si pentru
lichide, este urmată de regurgitatie
- DISFAGIE PARADOXALǍ: se manifesta pentru lichide absentă
pentru solide (există in ACALAZIE);
2. SIALOREE: revarsarea secretiei salivare abundente din cavitatea
bucală, secretie ce nu poate fi inghitită;
3. REGURGITATII: revenirea involuntara, fără efort, in cavitatea
bucală a alimentelor inghitite si nedigerate.
4. DUREREA: prezentă in regiunea cevicală, retrosternală, dorsală,
epigastrică inaltă;
5. PIROZIS: senzatie de arsură epigastrică→cu iradiere retrosternala

ACHALAZIA (MEGAESOFAGUL): Apare datorită lipsei de relaxare a

cardiei si lipsei de coordonare a undelor peristaltice ale esofagului prin absenta
plexului nervos AUERBACH
Disfagie = intermitentă, paroxistică pentru alimente reci initial, apoi si
pentru alimente calde; este o disfagie paradoxală (caracteristic).
- Dureri = epigastrice inalte, retrosternale dispar la aparitia dilatatiei esofag.
- Regurgitatii (predominant nocturne)→ aspiratii pulmonare;
- Sialoree

CANCERUL ESOFAGIAN
Stări precanceroase:
-Esofagite (stază, reflux): - caustice, peptice
-Displazii:
- Sindrom Plummer-Vinson (carentă cronică de Fe care
induce distrofia mucoasei esofagului) = disfagie inaltă,
intermitentă, nedureroasă.
- Sindrom Barret (Endo-Brahi-Esofag)
Clinic: Bărbati peste 40 ani, consumatori de alcool distilat care prezintă:
- sindrom esofagian insotit de
- sindrom de impregnatie neoplazică:
Inapetenta→Anorexie,
Scadere ponderală,
Anemie,
Astenie fizică si intelectuală.
RADIOCHIMIOTERAPIA: Contraindicată: in fistula esobronsică
PANCREAS

Pancreatita acuta, rezultat al unui proces patologic de autodigestie triptică,

prezintă un tablou clinic complex si o evoluţie imprevizibilă.
Durere: epigastrică, supraombilicala: iradiată în bară ( din hipocondru drept
în cel stâng) si transfixiant ( coloana vertebrală ),este profunda de mare
intensitate - CONTINUA = insoţită de APǍRARE MUSCULARǍ
 pată violacee periombilicală (semnul CULLEN)
Pseudochistul de pancreas
Apare ca o complicaţie a traumatismelor pancreasului sau pancreatitei acute (se
formează în cursul fazei de rezoluţie a puseului de pancreatită acută). Se
dezvoltă intrapancreatic sau mai frecvent juxta pancreatic. Nu are perete
propriu - peretele fiind reprezentat de tesut sclero-inflmator reactiv in jurul
focarului de necroza. Continutul este fluid, alcalin.
Triada Shafer: - Durere epigastrică ± iradiere în umărul stâng (S. Kehr stâng)
- Sindrom dispeptic
TRAUMATISMELE PANCREASULUI
*Grad I: Contuzie + dilacerare – fără leziune ductala
*Grad II: Amputaţie distală (sau dilacerare) cu leziune ductală
*Grad III: Amputaţie proximală (sau dilacerare) cu leziune ductală
*Grad IV: Leziuni combinate: pancreatice + duodenale

STADIALIZARE TNM:
St I = T1-T2, N0. M0 (fara metastaze ganglionare sau viscerale)
St II = T3 N0 M0 (fara metastaze ganglionare sau viscerale)
St III = T1-T3, N1, M0 (prezenta metastazelor ganglionare)
St IV =T1-T3, N0-N1, M1 (prezenta metastazelor viscerale
semnul Curvoisier Terrier = vezicula biliară destinsă = palpabilă

PERITONEU
A. Peritonita acută difuză/generalizată (tipică):
Debut brusc: TRIADA „DIEULAFOY” („DUPLEY”):
1. Durere vie abdominală
2. Contractura abdominală generalizată (“abdomen de lemn”)
3. Hiperestezie cutanată + abolirea reflexelor cutanate abdominale
abdomenul nu participă la mişcările respiratorii = este „imobil”
STOMACULUI ŞI DUODENULUI
Johnson I: Ulcer gastric pe mica curbură f. inalt, subcardial, +/-U.D.
Johnson II: Ulcer gastric pe Vers. Vertic. al micii curb gastrice, +/-U.D.
Johnson III: Ulcer Gastric pe Versant. Orizontal al micii curburi
Tipul IV: Ulcer Gastric situat la joncţiunea gastro-esofagiană
Tipul V: Ulcer Gastric situat oriunde pe mucoasa gastrică, rez al
ingestiei cronice de aspirină
Simptomul cardinal este DUREREA EPIGASTRICǍ
Hipocondru stang = Ulcer gastric.
Hipocondru drept = Ulcer duodenal
* Mica peridiocitate (periodicitate alimentară) - ritm zilnic
U.G.: apare postprandial precoce (0,5 - 3 ore) – după masă
→ leziunea cardiei: la ≈ jumătate de oră postprandial
→ leziuni pilorice = la ≈ 3 ore postprandial
= rezulta caracterul DIURN = al durerii în ulcerul gastric.
U.D.: apare postprandial tardiv (la 4-6 ore după masă)
- rezultă caracterul NOCTURN al durerii în ulcerul duodenal
- aspect de „Foame dureroasă” (caracteristică in U.D.)
→ Ritm Moynilian: ingestie - confort – durere

* Marea periodicitate (peridiocitate sezoniera)

- evoluează mai frecvent : - TOAMNA
- PRIMAVARA
- în perioade de ≈ 3 săptămani
- uneori survin episoade de Hemoragie digestivă superioară:
= Triada Ewald: DURERE - HIPERACIDITATE – HDS

Stadializarea cancerului gastric (U.I.C.C.)

Stadiu 0: Tis N0 M0
Stadiu I A: T 1 N0 M0
Stadiu I B: T 1 N1 M0
Stadiu II: T1 – 3 N0-2 M0
Stadiu III A: T2-3 N1-2 M0
Stadiu III B: T4 No M0
Stadiu IV: T4 N1 – 2 - 3 M0
Stadiu IV: T1 - 2 - 3 N3 M0
Stadiu IV: T1 – 4 N0 - 3 M1
prez. ganglion supraclavicular stâng (adenopatie
supraclaviculară stangă): Semnul Wirow – Troisier
FICAT SI CAI BILIARE
-Chist hidatic
rupturile CHH(anunţată clinic prin colica hidatica):
* în peritoneu induce = soc anafilactic
- migrarea intacta in peritoneu a mbranei proligere
- hidatidoperitonita (lichida)→ recidive, → exitus
- echinococoza secundara difuza
* in pleura: - pleurezia hidatică
- colepleurezia
- pneumopatia hidatică
- in arborele bronsic = vomica + biliptizia hidatica
* in colon: hidatidenterie
* in sistemul pielocaliceal: hidatidurie

Rupturile ficatului
Clasificare anatomopatologica:
Gr. I: Rupturi capsulare
Gr.II: Dilacerari (sub 5cm) nesangerande
Traiect transfixiant nesangerand
Gr. III: Dilacerari sub 5 cm care sangereaza activ
Traiecte transfixiante sangerande
Distructii tisulare subsegmentare
Gr.IV: „Fracturari tisulare” lobare
(Distructii tisulare lobare)
Gr.V: Distructii tisulare extensive (intinse) cu leziuni vasculare hepatice

CLINICA:
1. Sindromul socului traumatic, paloare.
2. Durerile din hipocondrul drept cu iradiere in→ umar
3. Triada Finsterer:
- bradicardie (paradoxal), la un pacient cu soc traumatic
- HTA
- icter
4. Revarsat peritoneal: - hemoperitoneu
- biliperitoneu
5. Hemobilia = exista frecvent in Traumatisme hepatice
Obs. Important: Durerile trădeaza→ topografia agentului vulnerant
INTESTIN
Stadiile de evoluţie ale cancerului de intestin
Stadiu I: -a = T0 T1 N0 M0
I: -b = T2 N0 M0
Stadiu II = T3 N0 M0
Stadiu III = Toricare N1M0
Stadiu IV = Toricare N4 (oricare) M1
APENDICITA ACUTA
Durerea: in fosa iliacă dreaptă. Durerea este localizată iniţial în
epigastru ca apoi să se localizeze in fosa iliacă dreaptă. Poate prezenta si
altă topografie faţa de sediul apendicelui: in flancul drept, deasupra crestei
iliace drepte, lombar, pelvin. Iradiază la baza membrului inferior drept, (sau
lombar, pelvin, mezogastru…)
Durerea are caracter continuu ± paroxisme.
Durerea poate imbrăca forma de colică apendiculară atunci când are
loc obliterarea lumenului apendicelui de către un corp străin

S. Clopoţelului (Manevra Mandel): percuţia superficială a peretelui

abdominal la nivelul fosei iliace drepte induce apariţia de dureri cu
intensitate maximă
Abcesul apendicular fără tratament – chirurgical -, fistulizează cel mai
frecvent în peritoneu, fiind cauza peritonitei generalizate in “doi sau trei
timpi”
Clinic: semnele peritonitei acute: Triada Dieulafoy (sau Dupley):
- Durere abdominală (fosa iliacă dr.→ generalizată)
- Hiperestezie cutanată difuză abdominală
- Contractura abdominală→ generalizată (abdomen “de lemn”)

Apendicita toxică – reprezintă forma clinică mai frecventă la copil cu

germeni foarte virulenţi – evoluţie cu stare toxică gravă ce evoluează spre
Insuficienţa hepatorenală gravă - semne locale minime
Apendicita la bătrâni
- este paucisimptomatică
- stare generală gravă cu semne locale minime; frecvent
perforează şi evoluează spre spre peritonită

Punctele dureroase in apendicita cronică:

- punctul Lantz: la unirea 1/3 externe cu 1/3 medie a liniei biospinoase;
- punctul Morris: pe linia care uneste SIAS (spina iliaca anterosuperioara)
dreapta cu ombilicul, la 3-4 cm de ombilic.
- punctul Mc Burney: la intersecţia liniei spinoombilicale cu marginea
muschiului drept abdominal din dreapta (la ~ 4-5 cm de SIAS)
- punctul Sonnenburg: la intersecţia liniei bispinoase (linia dintre cele
doua spine iliace anterosuperioare) cu marginea externă a
muşchiului drept abdominal din dreapta

SAN
Mastitele cronice
Etiologic pe primul loc se află mastita TBC.

Factorii de risc în cancerul sânului sunt:

Nuliparitate
Tumori benigne: hiperplaziile ductale; fibroadenoamele, adenomatoza
sclerochistica, papilomatoza
Facori genetici
Tulburari hormonale
Hipovitaminoza D
Traumatisme locale
Lipsa alaptarii la san
Expunerea sanului la radiatii (solare)
Unii factori cancerigeni din cosmetice cu aplicaţie locala

Stadiile de evoluţie ale cancerului de sân

St.I =M0N0T1
St.II=M0N1T2
St.III=M0N2T3
St.IV=M1N2T4

Screening-ul este cea mai eficienta metoda actuala de

depistare precoce a cancerului de san, in faza preinvaziva, singura
care ofera posibilitatea de vindecare completa!!!

ARTERIOPATIILE OBLITERANTE (ARTERITELE) Sunt reprezentate de

un grup de afectiuni care au in comun sindromul de ischemie arteriala
periferica, caracterizat prin reducerea pana la absenta a fluxului sanguin
arterial, hipoxie tisulara pana la instalarea necrozei zonei afectate.
-arterita senila – are etiologie aterosclerotica, apare de regula la
barbatii trecuti de 60 ani, fumatori, si intereseaza arterele mari ale
membrelor inferioare (arterele femurale). Are evolutie lent progresiva
spre obstructie si gangrena.
- arterita juvenila (trombangeita obliteranta Buerger) – apare la
pacienti tineri, intre 30-45 ani, mari fumatori, si intereseaza arterele
mari atat ale mambrelor inferioare, cat si superioare. Are o evolutie
mai rapida, in pusee, cu instalarea trombozelor vasculare, ducand
rapid la obstructie si gangrena.
EVOLUTIE CLINICA
a. Stadiul I – preobliterativ: picior rece, lipsind durerea
b. stadiul II - de ischemie la efort: claudicatiei intermitente (Aceste aparitii
ale durerilor intermitente, calmate de repaus, explica si denumirea de claudicatie
intermitenta.), pozitia spectatorului de vitrina
c. stadiul III - de ischemie la repaus: Durerile sunt resimtite la nivelul
intregii gambe, sub forma de arsuri, sau crampe, care se amplifica la
caldura patului. Incep sa apara primele tulburari trofice: hipotrofii
musculare determinate de inactivitatea musculara, tegumente subtiri, friabile,
desen vascular estompat sau disparut, unghii ingrosate, caderea pilozitatii
d. stadiul IV- de tulburari trofice si gangrena

TROMBOFLEBITELE MEMBRELOR INFERIOARE

caracterizate prin doua sindroamne: sindromul obstructiv – tromboza si
sindromul inflamator al peretelui venos – flebita.