,,ROBINSON CRUSOE”

- Daniel Defoe

,, Robinson Crusoe” este un roman scris de Daniel Defoe, publicat pentru prima dată
în 1719. Naraţiunea este făcută la persoana I, romanul având forma unei autobiografii
ficţionale. Aceasta este cronica unui personaj titular, un om civilizat, care naufragiază
pe o insulă aparent pustie. Fiind singurul supravieţuitor al echipajului din care făcea
parte, Robinson Crusoe trăieşte pe insulă timp de 28 de ani, reuşind să se impună
împrejurărilor în care a fost aruncat de hazard. Singurele sale mijloace sunt raţiunea şi
rămăşiţele civilizaţiei din care provine, recuperate de pe corabie. Astfel, aventura sa
este, deşi nedorită , aceea a unui erou civilizator modern, fiind un personaj exemplar al
curentului iluminist.
Naraţiunea developează calea parcursă de om de la primitivism la progres. Omul
care singur construiește civilizația. Lumea materială se află în centrul atenției eroului
şi autorul o descrie concret, detaliat. Exactitatea în descriere a creat iluzia unor
evenimente reale, de parcă aceasta nu ar fi o narațiune inventată, dar o bucată din
viață. Astfel, romanul îmbină veridicitatea cu care este ilustrat cadrul narațiunii şi
convenționalitatea subiectului. Pentru că, romanul este, în fond, unul filosofic, o
parabolă iluministă despre om, care poate şi trebuie să supună natura. Astfel, Robinson
Crusoe deschide galeria eroilor energici, activi, cu care a devenit ulterior bogată
literatura europeană a perioadei iluministe.