Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referenåi
Conf. univ. dr. Anca Alina IOANA, Universitatea de Medicin[ §i
Farmacie „Carol Davila“, Bucure§ti
Prof. gr. I Dumitru Justin DIACONU, Universitatea de Medicin[ §i
Farmacie „Carol Davila“, Bucure§ti
Conf. univ. dr. Anca CIOLAC-RUSSU, Universitatea Bucure§ti,
Facultatea de Biologie
Editura CD Press
Bucureæti, Str. Ienãchiåã Vãcãrescu nr. 18, sector 4
Cod 040157
Tel.: (021) 337.37.17, 337.37.27, 337.37.37
Fax: (021) 337.37.57
e-mail: office@cdpress.ro
57(075.35)
2
Introducere
Biologia (gr. bios – via]`; lógos – cuv~nt, studiu) reprezint` [tiin]a despre via]`.
Fondatorul ei este considerat Aristotel (384 - 322 \. Hr.), unul dintre primii reprezentan]i ai
filosofiei naturii.
Din filosofie se vor desprinde [tiin]ele particulare, cu metode [i domenii de cercetare
specifice.
Termenul de biologie a fost introdus \n [tiin]` la \nceputul secolului al XIX-lea.
De la sf~r[itul acestui secol, studiul organismului uman se face \n cadrul a dou` discipline:
• anatomia (gr. aná – prin; tomé – a t`ia), care studiaz` structura [i forma organelor;
• fiziologia (gr. physis – natur`; lógos – studiu), care studiaz` func]ionarea or-
ganismului.
Anatomia [i fiziologia sunt studiate \mpreun`, deoarece constituie o unitate
dialectic`, forma [i structura organelor fiind strâns legate de func]iile acestora (modificarea
activit`]ii unui organ provoac` schimb`ri \n structura lui, care la rândul lor determin`
modific`ri corespunz`toare \n func]ia organismului respectiv – principiul unit`]ii dintre
structur` [i func]ie).
Pentru facilitarea studiului, anatomia [i fiziologia sunt abordate pe sisteme, dar nu
trebuie uitat c` organismul reprezint` un tot unitar ce nu poate fi redus la suma p`r]ilor sale
componente (activitatea acestora este subordonat` ac]iunii coordonatoare a sistemelor nervos
[i endocrin – principiul organismului ca un tot unitar).
Organismul [i mediul de via]` formeaz` o unitate indisolubil`, influen]ele mediului
determinând la nivelul scoar]ei cerebrale reac]ii de adaptare. Se remarc` astfel rolul integrator
al scoar]ei, de echilibrare a organismului \n mediul s`u de via]` (principiul unit`]ii dintre
organism [i mediul de via]`).
În ]ara noastr`, numero[i oameni de [tiin]` s-au impus prin studiile lor în domeniul
anatomiei [i fiziologiei umane:
• Gh. Marinescu a publicat prima monografie din lume despre celula nervoas` [i a
studiat regenerarea ]esutului nervos, punând bazele experimentale ale studiului fiziologiei
vârstelor.
• D. Danielopolu s-a impus în ]ar` [i \n str`in`tate prin studii asupra fiziologiei
sistemului nervos vegetativ, fiind un precursor al biociberneticii.
• C. I. Parhon, recunoscut pe plan mondial pentru lucr`rile publicate în domeniul
endocrinologiei, fiind [i întemeietorul [colii române[ti de endocrinologie.
• Ana Aslan a f`cut cercet`ri privind fiziologia vârstelor, fiind un str`lucit discipol
al lui C. I. Parhon.
mii, cu rol în sinteza proteinelor; reticulul endoplasmic- Prin ce mecanisme se realizeaz` transportul
neted [i granular – care particip` la biosinteza de lipide [i substan]elor prin membran`?
proteine; aparatul Golgi, implicat \n elaborarea, \mpache-
tarea [i distribu]ia anumitor substan]e; mitocondriile,
implicate \n procesele de respira]ie celular`; lizozomii, cu
rol \n digestia intracelular`; centrozomul, cu rol \n
diviziunea celular` (lipse[te în neuron).
– organite celulare specifice anumitor celule: miofi-
brilele, prezente \n celulele musculare, cu rol fundamental
Microfilamente
\n contrac]ia musculaturii; neurofibrilele, componente ale
citoscheletului din neuroni; corpusculii lui Nissl sau sub-
Microtubul
stan]a tigroid`, care reprezint` reticulul endoplasmic granu-
lar al neuronului.
Al`turi de organite, \n citosol, poate fi observat` o re]ea Fig. 1.5 Citoscheletul celular
de filamente proteice, care formeaz` citoscheletul - fig. 1.5.
5
}esuturile
AMINTE±TE-|I Celulele corpului uman sunt grupate \n patru tipuri
de ]esuturi: epitelial, conjunctiv, muscular [i nervos.
• Care sunt tipurile de ]esuturi din corpul uman?
• Ce roluri \ndeplinesc acestea \n organism? }ESUTUL EPITELIAL
Caracteristicile celulelor epiteliale sunt urm`toarele:
Microvili – sunt strâns unite; leg`turile dintre ele (jonc]iuni)
sunt realizate fie de prelungiri celulare - fig. 1.6, care se
\ntrep`trund [i trec de la o celul` la alta, fie de o
substan]` care le cimenteaz`.
– sunt avasculare, substan]ele nutritive fiind preluate
Tonofilamente prin difuziune de la ]esutul conjunctiv aflat sub cel epitelial;
Membran`
bazal` – celulele profunde sunt situate pe o membran` bazal`.
Dup` rolul pe care \l \ndeplinesc celulele lor, epiteliile se
Filamente
intercelulare clasific` \n: epitelii de acoperire, glandulare [i senzoriale.
Canal proteic
Epiteliile de acoperire
Formeaz` la suprafa]a corpului epiderma, iar la interior
c`ptu[esc organele cavitare, formând mucoase. Dup` nu-
Molecule proteice
m`rul straturilor de celule pe care le au, epiteliile - fig.1.7 -
pot fi:
Fig. 1.6 Jonc]iuni celulare unistratificate, ale c`ror celule pot avea forme dife-
Compar` jonc]iunile celulare. rite: cubice (de exemplu, canalele de secre]ie ale glande-
lor), cilindrice (de exemplu, epiteliul mucoasei trompelor
Pavimentos unistratificat Cilindric pluristratificat uterine), pavimentoase, care sunt formate din celule
turtite (de exemplu, tunica intern` a vaselor de sânge);
pluristratificate, care pot fi: pavimentoase, al c`ror
strat superficial poate fi cheratinizat (epiderma) sau
necheratinizat (epiteliul mucoasei bucale, esofagiene);
cilindrice (epiteliul mucoasei faringiene);
pseudostratificate, formate dintr-un singur strat de ce-
Cubic Cilindric Pavimentos lule, ai c`ror nuclei sunt dispu[i la niveluri diferite, dând im-
unistratificat unistratificat pluristratificat presia fals` a unui epiteliu pluristratificat (mucoasa traheii).
Fig. 1.7 Epitelii de acoperire
Epiteliile glandulare
Stabile[te dac` fiecare tip de epiteliu pluristratificat
Sunt epitelii ale c`ror celule au capacitatea de a
are celule de aceea[i form`.
elabora produ[i de secre]ie. Acestea, \mpreun` cu
Gland` tubuloas` (gland` intestinal`) Gland` Gland` ]esutul conjunctiv care le \nso]e[te, cu vase de sânge [i
simpl` acinoas` tubulo-acinoas`
compus`
simpl` (glande salivare) cu nervi, formeaz` glandele. Exist` trei tipuri de glande:
(glande exocrine - fig. 1.8, care au canal de evacuare a pro-
lacrimale)
dusului de secre]ie, canal care se deschide fie la suprafa]a
corpului (glandele sudoripare, sebacee, lacrimale), fie la
nivelul unor cavit`]i (glandele salivare, intestinale, gastrice);
endocrine, al c`ror produs de secre]ie poart` numele
de hormon [i care nu au canal de evacuare, produsul de
secre]ie fiind eliminat în sânge sau în limf` (hipofiza,
epifiza, tiroida, paratiroidele, timusul, suprarenalele);
Fig. 1.8 Glande exocrine mixte, cu secre]ie exocrin` [i endocrin` (pancrea-
Compar` tipurile de glande exocrine. sul [i glandele sexuale - gonadele).
tip de ]esut intr` \n alc`tuirea arterelor [i a venelor mari. Descrie tipurile de ]esut conjunctiv moale.
7
}esut conjunctiv hialin }esutul conjunctiv semidur (cartilaginos) este caracte-
Substan]a rizat ca un ]esut elastic [i rezistent. Este alc`tuit din substan]`
fundamental` fundamental` care con]ine condrin` (substan]` organic` im-
pregnat` cu s`ruri de calciu [i sodiu), fibre elastice [i de
colagen [i celule. Celulele pot fi tinere - condroblaste, sau
Condrocite mature - condrocite. Condrocitele sunt ad`postite \n cavit`]i
numite condroplaste.
}esut conjunctiv elastic }esut conjunctiv fibros Cartilajele - fig. 1.11- sunt de trei tipuri:
– hialine, bogate în substan]` fundamental` (de exem-
plu, cartilajele laringeale, bron[ice, traheale, costale);
– elastice (de exemplu, pavilionul urechii);
– fibroase (de exemplu, discurile intervertebrale).
Cartilajele sunt acoperite de o membran` fibroas`,
numit` pericondru, care le asigur` hr`nirea (ele fiind
avasculare [i lipsite de inerva]ie).
Fibre de colagen Condrocite }esutul conjunctiv dur (osos) este adaptat la func]ia
Fibre elastice Condrocite
de sus]inere [i rezisten]`. }esutul osos intr` \n alc`tuirea
Fig. 1.11 }esut conjunctiv semidur
oaselor [i este format din celule, fibre [i substan]`
Compar` tipurile de ]esut conjunctiv semidur. fundamental`. Celulele osoase sunt de trei tipuri:
osteoblaste – celule tinere, care secret` substan]`
Periost Lamele
externe Vase de sânge preosoas` - oseina [i apoi se transform` în celule mature;
Canal Nerv
Havers
Canal Havers
osteocite – celule mature cu numeroase prelungiri,
Canal Osteon Lamele ad`postite \n cavit`]i numite osteoplaste;
medular osoase
osteoclaste – celule-gigant, multinucleate, care
\ndeplinesc func]ia de distrugere [i limitare a form`rii
]esutului osos, \n func]ie de necesit`]ile fiziologice.
Substan]a fundamental` are dou` componente: una
Osteocit organic`, reprezentat` de osein` [i una anorganic`, for-
mat` \n mare parte din s`ruri de calciu [i fosfor. Oseina,
impregnat` cu s`rurile minerale, se dispune sub forma
}esut spongios unor lamele osoase. Modul de dispunere a lamelelor
clasific` ]esutul osos \n:
Fig. 1.12 Sec]iune prin ]esutul osos compact [i spongios ]esut osos compact - fig. 1.12 - este str`b`tut de
Compar` tipurile de ]esut osos. canale mici, numite canale Havers, \n care se g`sesc vase
}esut muscular de sânge, ]esut conjunctiv lax [i nervi. În jurul canalelor
striat de tip cardiac
}esut muscular Havers ]esutul osos se dispune sub form` de lamele con-
striat
centrice, formând un sistem Havers sau osteon, sistem ce
reprezint` unitatea structural` a osului compact.
]esutul osos spongios - fig. 1.12 - are aspect buretos [i
este format din lamele osoase (trabecule) care se \ntretaie,
delimitând cavit`]i mici (areole), pline cu m`duv` ro[ie.
}esut muscular Sângele este o varietate fluid` de ]esut conjunctiv,
neted
ale c`rui celule sunt reprezentate de elementele figurate,
iar substan]a fundamental` este reprezentat` de plasm`.
}ESUTUL MUSCULAR
}esutul muscular este alc`tuit din celule musculare
alungite, numite fibre musculare. Acestea sunt delimitate
de o membran` numit` sarcolem`, iar \n interiorul celulei
se g`se[te citoplasma numit` sarcoplasm`. |n sarco-
Fig. 1.13 Tipuri de ]esut muscular plasm` se g`sesc [i organite citoplasmatice specifice,
numite miofibrile, care le confer` proprietatea de a se
Nume[te organe care con]in diferite tipuri de ]esut contracta. }esutul muscular este bogat vascularizat [i
muscular. inervat. În corpul uman exist`:
9
}ESUTUL NERVOS Axonul, prelungire unic` [i obligatorie, conduce
impulsurile nervoase la al]i neuroni, la glande sau la
}esutul nervos este format din celule diferen]iate, de
mu[chi (centrifug). Începe cu conul axonal, iar la partea sa
origine ectodermic`: neuroni [i celule gliale.
terminal`, axonul se ramific`, ramifica]iile terminându-se
Neuronul prin butoni terminali, care con]in vezicule \n care este
Neuronul - fig. 1.17 - reprezint` unitatea structural` [i stocat` o substan]` (mediator chimic). Fibra axonic` este
func]ional` a sistemului nervos, capabil` s` genereze [i s` delimitat` de axolem` [i este \nvelit` \n mai multe teci:
conduc` impulsuri nervoase. El este alc`tuit din corp celular teaca de mielin` este produs` de celulele Schwann
(pericarion) [i dou` tipuri de prelungiri: dendrite [i axon. [i este dispus` sub form` de lamele lipoproteice concen-
Pericarionul con]ine un singur nucleu [i setul de trice, de culoare alb`. În nevrax, mielina este produs` de
organite caracteristice celulei eucariote animale; la acestea un alt tip de celule gliale, celulele Schwann lipsind. Este
se adaug` structuri specifice: neurofibrilele [i corpusculii prezent` la majoritatea axonilor (axoni mielinici);
Nissl. Membrana corpului celular se nume[te neurilem`. teaca Schwann este alc`tuit` din celule gliale
Pericarionul func]ioneaz` ca un centru de integrare, r`sucite \n jurul axonilor. Între dou` celule Schwann se
intrând \n alc`tuirea substan]ei cenu[ii. Corpii celulari, afl` o strangula]ie Ranvier (regiune nodal`), pe unde ies
când se g`sesc \n interiorul sistemului nervos central, ramifica]iile colaterale ale axonilor (când sunt prezente);
formeaz` nuclei, iar când se g`sesc \n afara sistemului teaca Henle este continu` [i acoper` fibra nervoas`
nervos central, se grupeaz` [i formeaz` ganglioni la exterior. Este de natur` conjunctiv`, având rol nutritiv
(senzitivi - ata[a]i r`d`cinii posterioare a nervilor spinali [i [i de protec]ie. Lipse[te \n sistemul nervos central.
vegetativi - prezen]i pe calea eferent` vegetativ`). Prelungirile neuronilor formeaz` nervi [i c`i de
Dendritele sunt prelungiri scurte [i bogat ramificate ale conducere \n nevrax (tracturi).
corpului celular, ce recep]ioneaz` informa]iile de la al]i Din punct de vedere func]ional, nervii pot fi:
neuroni sau din mediu, generând impulsuri nervoase. – senzitivi, care transmit impulsuri senzitive de la
Impulsurile se deplaseaz` de la dendrite c`tre corpul receptori la centrii nervo[i;
celular (centripet). Dendritele pot func]iona ca receptori sau – motori, care transmit impulsuri motorii (comenzi)
pot fi \n leg`tur` cu receptorii. de la centrii nervo[i la organele efectoare;
– mic[ti, adic` au atât fibre senzitive cât [i fibre motorii.
Un nerv - fig. 1.18 - este \nvelit la periferie de ]esut
Dendrite
Celul`
conjunctiv (epinerv). Acest \nveli[ trimite \n interior
Nucleu Schwann septuri – perinervul – care separ` fasciculele de fibre
nervoase. Din perinerv se desprind structuri conjunctive,
Corp
celular care p`trund \n fascicule, solidarizând fibrele \ntre ele, [i
care reprezint` endonervul.
Axon Neuronii se clasific` dup` mai multe criterii.
Dup` func]ia pe care o îndeplinesc, sunt:
neuroni aferen]i sau senzitivi, care culeg impulsuri
primite de la receptori [i le transmit la centrii nervo[i
Teac` Strangula]ie (centripet);
de Ranvier neuroni eferen]i sau motori, care transmit r`s-
mielin`
punsuri la efectori: mu[chii [i glandele (centrifug);
Fig. 1.17 Structura unui neuron neuroni de asocia]ie sau interneuroni, care consti-
tuie 99% din neuronii prezen]i \n organism; se g`sesc \n
exclusivitate \n interiorul SNC.
Epinerv Neuronii mai pot func]iona [i ca receptori (ca în cazul
retinei, mucoasei olfactive) sau ca efectori (ca în cazul
medulosuprarenalei).
Arter` [i ven` Dup` num`rul de prelungiri, sunt:
neuroni unipolari, cu un singur axon (de exemplu,
Endonerv
celulele fotoreceptoare din retin`);
Lipide neuroni bipolari, cu o dendrit` [i un axon (de
exemplu, neuronii din mucoasa olfactiv`);
Axon neuroni pseudounipolari, cu o prelungire unic`,
Fascicul Perinerv
dar care se bifurc` \n dou` ramuri, ambele mielinizate
Fig. 1.18 Structura nervului
(de exemplu, neuronii din ganglionii spinali);
10 CAPITOLUL I – ALCåTUIREA CORPULUI UMAN
neuroni multipolari, care au un axon [i mai multe
dendrite (majoritatea) - fig. 1.19. Dendrite
Celulele gliale
Sunt celule inexcitabile, care se g`sesc printre
Receptor Corp
neuroni [i care au capacitatea de a se divide [i de a lua Corp
celular celular
locul neuronilor distru[i. Sunt lipsite de neurofibrile [i Strangula]ie
de corpusculi Nissl. Celulele gliale sunt localizate: Ranvier
la nivelul SNC, unde se numesc nevroglii, fiind Axon
reprezentate de: astrocite, cu rol trofic pentru neuroni; Teaca
Axon de mielin`
oligodendroglii, cu rol de sintez` a tecii de mielin`; Dendrit`
microglii, cu rol fagocitar;
\n sistemul nervos periferic, reprezentate de Corp celular
celulele Schwann.
Celulele gliale se reg`sesc [i \n structura neurohipofizei
[i a epifizei. Se estimeaz` c` sunt de 50 de ori mai nume-
roase decât neuronii [i c` au rol [i \n procesul de \nv`]are. Axon
Neuron
multipolar Neuron de asocia]ie
*Propriet`]ile fundamentale ale neuronilor
Neuron pseudounipolar
Neuronii au dou` propriet`]i fundamentale: excitabi-
Fig. 1.19 Tipuri de neuroni
litatea [i conductibilitatea.
Excitabilitatea este o proprietate fundamental` a Care dintre cei trei neuroni de mai sus este motor
materiei vii [i reprezint` capacitatea de a r`spunde prin [i care este senzitiv?
manifest`ri specifice la ac]iunea unor stimuli. Stimulul
produce \n neuron modific`ri fizico-chimice, care stau la
baza gener`rii impulsului nervos. Impulsul se propag` Poten]ial
de ac]iune
ca poten]ial de ac]iune. Pentru ca un stimul s` produc`
un impuls nervos, acesta trebuie s` aib` o anumit`
intensitate, numit` intensitate prag. Stimulii cu inten-
sitate sub valoarea intensit`]ii prag (subliminali) nu pro-
duc la nivelul neuronului impuls nervos. Poten]ial
Stimulii cu intensitate superioar` intensit`]ii prag nu de repaus Deschiderea
canalelor pentru
produc un impuls nervos mai puternic decât cel produs Na+
de valoarea prag. Acest fapt este cunoscut sub denumirea
de legea „tot sau nimic“, care se refer` la poten]ialul de
ac]iune a c`rui amplitudine este maxim` atunci când sti- Timpul (ms)
mulul a atins valoarea prag. Stimulii subliminali produc
poten]iale locale, care nu se propag`.
Intensitatea minim` a unui curent electric (aplicat pe un
nerv), care produce un r`spuns din partea nervului sau a
mu[chiului pe care nervul \l deserve[te, se nume[te 3. Repolarizare
1. Stare de repaus 2. Depolarizare
reobaz`. Timpul de aplicare a curentului pân` la ob]inerea Stimulul determin` Canalele pentru
Niciun flux
r`spunsului reprezint` timpul util. La modific`ri mici ale de ioni deschiderea Na+ se închid [i
nu traverseaz` canalelor pentru Na+ se deschid cele
intensit`]ii curentului se ob]in varia]ii mari ale timpului membrana (canalele pentru K+ pentru K+
util. Folosind un curent electric cu intensitate dubl` fa]` de sunt închise)
reobaz`, se constat` c` varia]iile timpului util sunt minime.
Cronaxia reprezint` timpul minim necesar unui
curent cu intensitate dubl` fa]` de reobaz` pentru a pro-
duce un r`spuns motor. Plasmalem`
Membrana neuronului este polarizat` \n repaus, fiind
\nc`rcat` pozitiv pe fa]a ei extern` [i negativ pe fa]a
intern` - fig. 1.20. Aceast` diferen]` de poten]ial poart` Deschiderea
canalelor de Na+
numele de poten]ial membranar de repaus [i are o Fig. 1.20 Poten]iale membranare
valoare medie de (-50) – (-70) mV.
11
El este consecin]a permeabilit`]ii selective a mem-
a)
branei [i a prezen]ei unor anioni nedifuzabili \n spa]iul
intracelular. Diferen]a de poten]ial este men]inut` prin
activitatea unor mecanisme membranare, prin care este
Axon Impuls
expulzat Na+ din celul` [i este introdus K+.
Aplicarea unui stimul cu o intensitate de valoare prag,
cre[te permeabilitatea membranei pentru Na+, care p`-
trunde \n celul`, determinând depolarizarea membranei
Regiune Urm`toarea
refractar` regiune [i mic[orând diferen]a de poten]ial. Prin cre[terea influ-
stimulat` xului de Na+, polaritatea membranei se inverseaz`, deve-
nind negativ` pe fa]a extern` [i pozitiv` pe fa]a intern`,
Deschiderea ceea ce determin` apari]ia unui poten]ial de ac]iune.
canalelor Acesta are o valoare de +35 mV [i se propag` de-a
pentru Na+ lungul fibrei nervoase.
Repolarizarea membranei se face prin sc`derea
Axon permeabilit`]ii membranei pentru Na+ [i cre[terea efluxului
de K+, restabilindu-se echilibrul electric ini]ial (cu sarcini
pozitive la exterior [i negative la interior), urmat [i de
Impulsul anterior Impuls Urm`torul impuls restabilirea celui ionic, prin eflux de Na+ [i influx de K+.
Dac` \n timpul poten]ialului de ac]iune intervine un
nou stimul, acesta nu va determina un nou poten]ial de
b)
ac]iune, instalându-se perioada refractar`.
Axolem` Teac` Strangula]ie
(membrana axonal`) de mielin` Ranvier Conductibilitatea este proprietatea fibrei nervoase
de a conduce informa]ia nervoas` [i de a o transmite fie
altui neuron (la nivelul sinapsei), fie unui organ efector.
La nivelul neuronului, conducerea impulsurilor
nervoase se face unidirec]ional.
Fig. 1.21 Conducerea impulsurilor nervoase prin axonul amielinic (a)
În axonii mielinici, deoarece mielina este un bun
[i prin axonul mielinic (b) izolator electric, poten]ialul de ac]iune se propag`
saltatoriu, dintr-o strangula]ie Ranvier \n alta (unde nu
Compar` conductibilitatea neuronal` prin cele dou` este mielin`). Sarcinile pozitive str`bat membrana [i trec
tipuri de neuroni. pe fa]a intern` a acesteia, deplasându-se spre zonele
negative \nvecinate, unde str`bat membrana \n sens
Celul` Celul` invers, \nchizându-se astfel un flux circular de curent
presinaptic` postsinaptic`
(curent Hermann). Acesta determin` o nou` depolarizare
Propagarea impulsului nervos [i, deci, generarea poten]ialului de ac]iune \n acele zone.
În axonii amielinici fluxurile circulare de curent se
Celul`
\nchid din aproape \n aproape, iar \n axonii mielinici
Axon presinaptic` acestea se deplaseaz` s`rind de la un nod Ranvier la altul
(conducere saltatorie) - fig. 1.21.
Buton Prin transmiterea saltatorie, viteza cu care este
Vezicul` sinaptic` terminal
(con]ine condus impulsul nervos este de aproape 50 de ori mai
neurotransmi]`tori) mare \n axonii mielinici, comparativ cu cei amielinici.
Spa]iu
Conducerea impulsului nervos este un proces activ,
sinaptic care se realizeaz` cu consum de energie.
*Sinapsa
Semnalele nervoase trec unidirec]ional de la un
neuron la altul prin intermediul unor structuri
specializate, numite sinapse - fig. 1.22.
Celul` postsinaptic` Receptor pentru Cei doi neuroni care particip` la sinaps` nu intr` \n
Fig. 1.22 Sinapsa neurotransmi]`tor
contact direct, \ntre ei existând un spa]iu numit fant`
De ce sunt prezente numeroase mitocondrii [i de ce sinaptic`, ce separ` neuronul care transmite informa]ia
transmiterea este unidirec]ional` la nivelul sinapsei? (componenta presinaptic`) de neuronul care o prime[te
13
Cap. II
FUNC}IILE FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMULUI UMAN
nterac]iunea dintre organe [i sis- de rela]ie, realizat` de sistemele: nervos, endocrin, locomotor [i de ana-
1. FUNC}IILE DE RELA}IE
a) SISTEMUL NERVOS
AMINTE±TE-|I Sistemul nervos este structurat în vederea culegerii
• Care este clasificarea sistemului nervos? de informa]ii din mediul extern [i (împreun` cu cel
• Care sunt componentele sistemului nervos central? endocrin) a func]ion`rii organismului, coordon~nd ela-
• Unde este localizat` m`duva spin`rii? borarea r`spunsurilor adecvate.
• Care sunt structurile nervoase care intr` în alc`- Sistemul nervos este unitar ca structur` [i func]ie [i
tuirea encefalului? se clasific`, dup` func]ia pe care o îndepline[te, în:
– somatic sau al vie]ii de rela]ie (realizeaz` echili-
brul dintre organism [i mediu);
Encefal – vegetativ (coordoneaz` activitatea organelor in-
Sistem
nervos terne).
central M`duva Nervi
spin`rii cervicali
SISTEMUL NERVOS SOMATIC
Nervi Din punct de vedere topografic, sistemul nervos
toracali somatic se clasific` în:
– central sau nevrax (m`duv` [i encefal);
– periferic (nervii spinali, cranieni [i ganglionii ner-
Nervi
lombari vo[i anexa]i unor nervi) - fig. 2.1.
Nervi
sacrali SISTEMUL NERVOS
CENTRAL
Este protejat de un sistem meningeal, format din
membrane conjunctive, numite meninge cerebro-spinale:
duramater (extern`), care la nivel cranian are dou`
straturi, iar medular are un strat. Spa]iul dintre dura-
mater [i coloana vertebral` se nume[te epidural;
arahnoida, sub]ire [i avascular`;
piamater (intern`), bogat vascularizat`. Capilarele
sale formeaz` plexuri coroidiene ce secret` lichidul
cefalorahidian (cu rol trofic [i de protec]ie), fiind
prezent în spa]iul dintre arahnoid` [i piamater (spa]iul
Fig. 2.1 Sistemul nervos central [i periferic subarahnoidian).
TEME
I. Alege r`spunsul corect:
1. Sistemul nervos central cuprinde:
a. m`duva spin`rii [i nervii;
b. encefalul [i m`duva spin`rii;
c. encefalul;
d. encefalul [i ganglionii nervo[i.
2. În coarnele anterioare ale m`duvei spin`rii
se g`sesc: Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
a. neuroni senzitivi;
b. neuroni motori; Traumatismele m`duvei sunt întotdeauna grave.
c. substan]` alb`; Cu cât sunt localizate mai sus, cu atât sunt mai
d. neuroni vegetativi. grave. Cum explica]i acest lucru?
SINTEZå TEME
Trunchiul cerebral este alc`tuit din: bulb rahi-
I. Completeaz` corect spa]iile punctate:
dian, protuberan]` [i mezencefal.
1. Componentele trunchiului cerebral sunt……,
Cele trei forma]iuni au unitate de structur`: sunt
…… [i…… .
alc`tuite din substan]` cenu[ie la interior [i sub-
2. Nucleii trunchiului echivalen]i cu cei ai
stan]` alb` la interior [i exterior.
m`duvei sunt……, omologi cu……, ……,
Substan]a alb` fragmenteaz` substan]a cenu[ie
omologi cu……, [i ……omologi cu…… .
[i o împarte în nuclei.
II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
Fiecare forma]iune a trunchiului prezint` urm`-
1. Care sunt elementele m`duvei spin`rii care
toarele tipuri de nuclei: proprii, vegetativi, sen-
se prelungesc [i la nivelul trunchiului?
zitivi [i motori ai nervilor cranieni.
2. Ce reprezint` sistemul reticulat?
Trunchiul cerebral îndepline[te atât func]ia de
3. Care sunt nucleii proprii fiec`rei structuri a
centru reflex, cât [i func]ia de conducere.
trunchiului cerebral?
Substan]a reticulat` se întinde de la bulb pân` la
III. Compar` dispozi]ia substan]ei albe [i a sub-
talamus, având rol de centru reflex [i de con-
stan]ei cenu[ii la nivelul m`duvei spin`rii [i al
ducere.
forma]iunilor trunchiului cerebral.
Cerebelul
Cunoscut [i sub numele de creierul mic, cerebelul Emisfere cerebeloase
- fig. 2.12 - este situat la baza lobilor occipitali, posteri-
or fa]` de trunchiul cerebral. Este alc`tuit din dou` emis- Lob
fere cerebeloase legate printr-o forma]iune numit` ver- anterior
Vermis
mis. Suprafa]a cerebelului este br`zdat` de [an]uri cu
adâncimi diferite, care delimiteaz` lobi, lobuli [i folii. Lob
Din punct de vedere filogenetic, cerebelul prezint`: posterior
arhicerebelul, por]iunea cea mai veche, reprezen-
tat` de lobul floculonodular, în alc`tuirea c`ruia intr` [i
vermisul;
paleocerebelul, reprezentat de lobul anterior;
neocerebelul, por]iunea cea mai nou`, reprezentat`
de lobul posterior.
Cerebelul este legat de forma]iunile trunchiului cere-
bral prin trei perechi de pedunculi cerebelo[i:
– pedunculi cerebelo[i inferiori (PCI), prin care
cerebelul se leag` de bulb;
– pedunculi cerebelo[i mijlocii (PCM), prin care Fig. 2.12 Cerebelul
cerebelul se leag` de protuberan]`;
Compar` structura cerebelului cu cea a celorlalte
– pedunculi cerebelo[i superiori (PCS), prin care
forma]iuni ale encefalului.
cerebelul se leag` de mezencefal.
Scoar]` cerebral`
F. talamocortical
Talamus
F. corticopontin
Fascicul
dentotalamic Mezencefal
Nucleul ro[u
Punte
Nucleu din]at
Fascicul
cerebelorubric
Fibre comisurale
PCS
PCM
F. spinocerebelos
încruci[at F. vestibulospinal
*Leg`turile nervoase ale cerebelului
Fig. 2.13
Descrie aferen]ele [i eferen]ele cerebelului prin fiecare pereche de pedunculi cerebelo[i.
Lobii frontali
Emisferele cerebrale
Sunt structuri nervoase, cunoscute [i sub numele de
creierul mare. Reprezint` partea cea mai voluminoas` a
{an] central
encefalului. Cele dou` emisfere (dreapt` [i stâng`) sunt
Fisur` separate de fisura interemisferic` [i sunt legate la partea
interemisferic` bazal` prin forma]iuni de substan]` alb`:
– corpul calos;
– trigonul cerebral;
Lob parietal
– comisurile albe, anterioar` [i posterioar`.
Lobi occipitali Emisferele cerebrale includ câte un ventricul lateral
(I [i II).
Fig. 2.16 Emisferele cerebrale
Suprafa]a emisferelor este br`zdat` de numeroase
[an]uri, unele mai profunde, ce delimiteaz` lobii
- fig. 2.16 (frontal, parietal, temporal [i occipital), iar
Corpul calos altele, superficiale, care delimiteaz` girusurile sau
Fibre comisurale
circumvolu]iile cerebrale.
Ventricul
Structura emisferelor cerebrale este reprezentat` de
lateral Nucleu caudat substan]a alb` [i substan]a cenu[ie.
Fornix
Talamus Substan]a alb` - fig. 2.17 - este alc`tuit` din trei
Ventricul III Putamen
tipuri de fibre:
Nucleu – de proiec]ie, ascendente (senzitive) [i descendente
mamilar Globus
pallidus (motorii), prin care cortexul este conectat cu celelalte
Tract
optic Peduncul structuri ale SNC;
cerebral
– comisurale, care fac leg`tura între cele dou` emis-
Punte Fibre de
proiec]ie fere, conectându-le la baza lor: comisura alb` ante-
Oliv` rioar`, corpul calos [i trigonul cerebral (fornixul);
Bulb bulbar` – de asocia]ie, care fac leg`tura între zone ale
Decusa]ie
piramidal` aceleia[i emisfere.
Cerebel Substan]a cenu[ie formeaz` la interior ganglionii
bazali (corpii stria]i), iar la exterior, scoar]a cerebral`.
Fig. 2.17 Sec]iune frontal` prin SNC
Încheietura
Trunchi
Antebra]
Um`r
{old
Bra]
mâinii
Bra]
Cot
Cot
Mân` Mân`
Genunchi Gât
Senzitiv Motor Sprâncene
Ochi Ochi
Nas
Degetele Buze
Buze
Mandibul`/maxilar de la picioare Limb`
Din]i Maxilar
Gingii
Limb` Faringe
a) b)
Fig. 2.19 Homunculus senzitiv (a) [i motor (b)
Fiziologia
emisferelor cerebrale
Bazele fiziologice ale activit`]ii nervoase
superioare
Func]ionarea cortexului a fost studiat` experimental prin
metode ca electroencefalografia [i reflexele condi]ionate.
Electroencefalografia reprezint` înregistrarea
poten]ialelor bioelectrice, spontane sau provocate expe-
rimental, emise de scoar]` sub forma unor unde de
frecven]e diferite. Înregistrarea acestor unde se nume[te
electroencefalogram` (EEG) - fig. 2.20 - [i este util` în
diagnosticarea unor afec]iuni (epilepsie, tumori, ano-
malii psihice).
*Reflexele condi]ionate au fost studiate de Pavlov,
el denumind activitatea scoar]ei cerebrale ca activitate
nervoas` superioar`. Reflexele sunt de dou` tipuri:
- necondi]ionate, care sunt înn`scute, permanente; se
închid la nivel subcortical [i sunt prezente la to]i indi-
vizii speciei (de exemplu: clipirea, tusea, str`nutul).
O înl`n]uire a acestor tipuri de reflexe se nume[te
instinct (alimentar, de ap`rare, de reproducere etc.).
- condi]ionate, care sunt dobândite în cursul vie]ii, fiind
temporare; se închid la nivel cortical [i sunt individuale.
La baza activit`]ii corticale stau reflexele condi]ionate
care permit organismului uman s` se adapteze continuu la
condi]iile mereu schimb`toare ale mediului extern [i
intern.
Reflexele condi]ionate (RC) au fost cercetate de I.P.
Pavlov (care a f`cut studii asupra regl`rii secre]iei saliva-
re), demonstrând c` aceste reflexe se elaboreaz` în cursul
Fig. 2.20 Electroencefalograma vie]ii [i reprezint` un important proces de înv`]are.
26 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
Reflexele condi]ionate reprezint` r`spunsul la ac]iunea culoare etc. [i determin` reac]ii corespunz`toare.
unui excitant indiferent ini]ial (EI), de exemplu sunetul Acestea reprezint` primul sistem de semnalizare, comun
unui clopo]el, care dup` ce a fost asociat cu un excitant tuturor animalelor. La om a ap`rut un element nou, limbajul,
necondi]ionat (EN), de exemplu hrana, produce un reflex care reprezint` al II-lea sistem de semnalizare. El permite
înn`scut (saliva]ia), numit reflex necondi]ionat (RN). EI stabilirea leg`turilor cu mediul sub form` abstract`, prin de-
a devenit astfel excitant condi]ionat (EC). numire verbal` sau scris` a obiectelor [i fenomenelor. Acest
Mecanismul elabor`rii reflexului condi]ionat const` în sistem de semnalizare se dezvolt` pe baza primului sistem,
stabilirea unor conexiuni func]ionale temporare între iar din interac]iunea lor rezult` via]a psihic` uman`.
focarele de excita]ie corticale, determinate de cei doi sti-
muli care coincid, excita]ia iradiind spre focarul mai put- Somnul [i veghea
ernic (cel determinat de excitantul necondi]ionat). Somnul reprezint` starea fiziologic` periodic`,
Deoarece leg`turile dintre focarele de excita]ie sunt reversibil`, care se caracterizeaz` prin inactivitate soma-
temporare, reflexul condi]ionat se men]ine atâta timp cât tic` [i prin abolirea temporar` a con[tiin]ei, dar care
stimulul semnaleaz` scoar]ei o anumit` modificare la care poate fi restabilit` prin stimuli adecva]i.
organismul trebuie s` se adapteze. Astfel, când stimulul î[i Declan[area somnului este provocat` de un meca-
pierde semnifica]ia de semnal, el înceteaz` a mai fi un nism endogen, peste care se suprapun influen]e exogene
excitant condi]ionat [i nu mai declan[eaz` reac]ia (exemplu: alternan]a zi-noapte).
condi]ionat`, fenomen denumit inhibi]ie cortical`. Exist` dou` tipuri de somn:
Excita]ia [i inhibi]ia reprezint` cele dou` procese corti- – cu unde lente, numit impropriu somn f`r` vise, de-
cale fundamentale. oarece nu ni le amintim. Este un somn odihnitor.
În afara func]iei reflexe, scoar]a cerebral` mai – paradoxal, care apare la fiecare 90 de minute, fiind aso-
îndepline[te dou` func]ii: func]ia de analiz` [i sintez` [i ciat cu visele. Nu este un somn odihnitor, pe EEG înregis-
func]ia de semnalizare. trându-se unde asem`n`toare cu cele din starea de veghe.
Func]ia de analiz` [i sintez`. Reflectarea realit`]ii În timpul somnului mai au loc [i alte modific`ri func]io-
are loc pe baza celor dou` sisteme de semnalizare. nale, cum sunt: reducerea tonusului muscular, diminuarea
Analiza cortical` permite desprinderea însu[irilor activit`]ii renale [i a peristaltismului intestinal, diminuarea
obiectelor [i fenomenelor (dimensiuni, culori, forme frecven]ei respiratorii [i a ventila]iei pulmonare etc.
etc.), iar printr-o inhibi]ie de diferen]iere se face o ana- Somnul este necesar pentru men]inerea func]io-
liz` fin`, ce permite distingerea însu[irilor semnificative nalit`]ii sistemului nervos.
de cele comune. Veghea reprezint` starea func]ional`, care începe
Sinteza reprezint` asocierea tuturor elementelor odat` cu stabilirea contactului con[tient cu mediul în-
ob]inute prin analiz` [i reconstituirea obiectelor sau conjur`tor sau cu gândurile proprii [i se termin` când
fenomenelor care au fost analizate. acest contact înceteaz`.
Cele dou` procese se condi]ioneaz` reciproc,
permi]ând organismului s` se orienteze în mediu [i s`
reac]ioneze adecvat la diferi]i stimuli. TEME
Func]ia de semnalizare. Diver[ii excitan]i se
reflect` la nivel cortical sub form` de senza]ii: miros, gust, I. Completeaz` corect spa]iile libere:
Substan]a cenu[ie a emisferelor este dispus`
SINTEZå la……, unde formeaz`…… [i la……, unde formea-
La nivelul emisferelor cerebrale, substan]a cenu[ie z`……, iar substan]a alb` este dispus` doar la……, [i
este dispus` la periferie, formând scoar]a cerebral`, con]ine fibre……, …… [i …… .
[i la interior, formând ganglionii bazali. II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
Substan]a alb` este dispus` doar la interior, con- 1. Care sunt rolurile ganglionilor bazali?
]inând fibre de proiec]ie, de asocia]ie [i comisurale. 2. Ce este sistemul limbic?
Scoar]a cerebral` are dou` zone filogenetice: zona 3. Care sunt func]iile emisferelor cerebrale?
veche (alocortex) [i zona nou` (neocortex). III. Compar` reflexele condi]ionate cu cele necon-
Neocortexul poate fi: receptor, motor [i de asocia]ie. di]ionate.
La baza activit`]ii corticale stau reflexele condi]io-
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
nate, care permit organismului s` se adapteze con-
di]iilor schimb`toare ale mediului. În urma unui traumatism cranian, o persoan` poate
Func]iile emisferelor cerebrale sunt: reflex`, de analiz` orbi. Cum explica]i acest lucru? Ce alte sensibilit`]i
[i sintez`, de semnalizare. s-ar mai putea pierde?
Nervii spinali
Nervii spinali reprezint` c`ile de conducere a influ-
xului nervos de la periferie spre m`duv` [i invers. La om
exist` 31 de perechi de nervi spinali, cu dispozi]ie metame-
ric`, de o parte [i de alta a m`duvei spin`rii - fig. 2.21.
Plex cervical Fiecare nerv spinal este alc`tuit din dou` r`d`cini, un
trunchi [i cinci ramuri - fig. 2.22.
R`d`cina posterioar` este senzitiv`. Pe traiectul
Plex brahial
fiec`rei r`d`cini posterioare se g`se[te câte un ganglion
spinal (originea real` a acestei r`d`cini). Dendritele neu-
ronilor viscerosenzitivi [i somatosenzitivi din gan-
Intumescen]` glionul spinal culeg informa]ii de la receptori sau
brahial` func]ioneaz` ele ca receptori. Axonii p`trund în m`duv`
Nerv toracal prin [an]urile laterale posterioare (originea aparent`),
Intumescen]`
participând la închiderea unor reflexe medulare sau
lombar` intrând în alc`tuirea unor c`i ascendente.
Con medular R`d`cina anterioar` este motorie, deoarece este
Filum terminale
format` din axonii neuronilor visceromotori din coarnele
laterale (originea real`) [i somatomotori din coarnele
Coad` de cal
anterioare (originea real`). Fibrele motorii p`r`sesc
m`duva prin [an]urile laterale anterioare (originea
Plex lombar aparent` a acestei r`d`cini) [i se distribuie la efectori
prin una dintre ramuri.
Trunchiul nervului spinal este mixt; el con]ine atât
Plex sacrat fibre senzitive, cât [i fibre motorii, formându-se prin
al`turarea celor dou` r`d`cini.
Ramurile iau na[tere prin ramificarea trunchiului la
ie[irea din canalul vertebral. Ramurile sunt: dorsal`, ven-
Fig. 2.21 Perechile de nervi spinali
tral`, meningeal`, comunicante alb` [i cenu[ie.
Stabile[te num`rul de nervi din fiecare segment *Ramura dorsal` este mixt` [i î[i distribuie fibrele
al m`duvei spin`rii. la nivelul tegumentului [i musculaturii trunchiului din
regiunea dorsal`, de o parte [i de alta a liniei mediane a
R`d`cin` Ganglion corpului.
posterioar` spinal Ramur`
meningeal`
*Ramura ventral` este mixt` [i se distribuie la
musculatura [i tegumentul regiunilor anterioare ale gâtu-
Trunchi lui, trunchiului [i membrelor superioare [i inferioare.
Ramur` Ramurile ventrale toracale au distribu]ie metameric` (nu
dorsal` se încruci[eaz`), inervând un singur teritoriu anatomic [i
form~nd nervii intercostali. Celelalte ramuri ventrale se
Ramur` ventral` împletesc [i formeaz` plexuri nervoase: cervical,
Ramur` comunicant` brahial, lombar, sacral, coccigian.
R`d`cin` anterioar` cenu[ie *Ramura meningeal` este mixt` [i con]ine fibre
Ramur` comunicant` alb` senzitive [i vasomotorii pentru meninge.
Ganglion latero-vertebral *Ramura comunicant` alb` este mixt`, con]ine
doar fibre vegetative.
Fig. 2.22 Structura nervului spinal *Ramura comunicant` cenu[ie este motorie [i con-
]ine doar fibre visceromotorii, amielinice.
II III
I VI IV Mu[chii mimicii
Mucoasa
lingual`
Mu[chii
masticatori
Glande salivare
sublinguale [i
VII V
submandibulare
VIII
Urechea intern` IX X
Mu[chiul XI Mu[chii
sternocleidomastoidian limbii
XII
Descrie fibrele componente ale fiec`rei perechi de nervi cranieni [i precizeaz` distribu]ia lor.
III. Adev`rat sau fals?
SINTEZå 1. Toate ramurile nervului spinal sunt mixte.
Sistemul nervos periferic este alc`tuit din nervi [i 2. Perechea a X-a de nervi cranieni inerveaz`
din ganglioni nervo[i; majoritatea organelor abdominale.
Omul are 31 de perechi de nervi spinali; 3. Perechea a VI-a de nervi cranieni are originea
Fiecare nerv spinal are dou` r`d`cini (anterioar` [i aparent` în [an]ul bulbo-pontin.
posterioar`), un trunchi mixt [i ramuri;
IV. Asociaz` urm`torii termeni:
Nervii cranieni sunt în num`r de 12 perechi:
1. nerv motor a) vag
unii sunt senzoriali, al]ii motori, al]ii mic[ti.
2. nerv mixt b) trigemen
3. nerv senzitiv c) acusticovestibular
d) hipoglos
TEME
1. r`d`cina posterioar` a) motorie
I. Completeaz` corect spa]iile libere: a nervului spinal
R`d`cina…… are pe traseul s`u un ganglion spinal 2. trunchiul b) mixt`
[i este format` din neuroni…… [i neuroni…… , iar 3. ramura dorsal` c) senzitiv`
r`d`cina…………….. este format` din neuroni…… [i 4. ramura comunicant`
neuroni…… . cenu[ie
II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
1. Cum se numesc grup`rile de corpi neuronali în
SNC? Dar în afara SNC? Unele leziuni ale m`duvei se soldeaz` cu
2. Unde se afl` originea aparent` a majorit`]ii paralizii, altele, cu pierderea sensibilit`]ii.
nervilor cranieni? Cum se explic` acest fapt?
TEME ?
I. Alege r`spunsul corect:
?
1. Fasciculele Goll [i Burdach se termin` în: a) tala-
mus; b) bulb; c) cortex cerebral; d) cerebel. ?
2. Nucleul terminal al nervului trigemen se afl` în:
?
a) ganglionul spinal; b) bulb; c) punte; d) bulb, punte [i
mezencefal. ?
3. Nu are neuron de releu în diencefal sensibilitatea:
a) tactil` fin`; b) proprioceptiv` incon[tient`; c) ?
dureroas`; d) visceral`. ?
4. Nu este o func]ie a cerebelului: a) men]inerea
echilibrului; b) reglarea tonusului muscular; c) ini]ierea
mi[c`rilor; d) reglarea mi[c`rilor fine.
II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Care sunt criteriile de clasificare a sistemului nervos?
2. Ce reprezint` homunculus-ul senzitiv?
3. Care sunt efectele stimul`rii simpatice asupra
inimii [i vaselor de sânge?
4. Cum se numesc cele 12 perechi de nervi cranieni?
III. Comenteaz` imaginile din fig. 2.26, care arat`
regenerarea axonului unui nerv.
Analizatorul cutanat
Segmentul periferic al acestui analizator este
situat în piele. Pielea - fig. 2.28 - este organul cu
cea mai mare întindere [i este format din:
Fir de p`r Capilare epiderm, derm [i hipoderm.
Melanocite Folicul
epidermul, aflat în contact cu mediul ex-
Receptor tern, este alc`tuit din ]esut epitelial pluristra-
pilos
Termina]ii Epiderm tificat. Cele mai profunde straturi constituie p`-
nervoase
libere tura germinativ`, fiind alc`tuit` din celule care
se divid intens [i care con]in melanin` (pigment
Gland`
sebacee fotoprotector care coloreaz` pielea, p`rul, irisul).
Musculatura Melanina se formeaz` în celule ale dermului
firului (melanocite), care trimit prelungiri în p`tura ger-
de p`r Derm
Gland` minativ`, cedându-i pigmentul.
sudoripar` Stratul superficial al pielii (cornos) are celule
turtite, cheratinizate, al c`ror metabolism a în-
Nerv
cetat. De aceea, leg`turile dintre celule sl`besc,
dup` care ele se descuameaz` [i cad. Epidermul
Arter`
nu este vascularizat.
}esut
adipos Receptor Ven` dermul, situat sub epiderm, este alc`tuit
nervos Hipoderm din ]esut conjunctiv dens. Aici se g`sesc glande
R`d`cina
firului de p`r sebacee, canalele de excre]ie ale glandelor sudo-
ripare, foliculii pilo[i, musculatura firului de p`r,
vase de sânge, receptori nervo[i.
Partea profund` a dermului este format`
Fig. 2.28 Structura pielii dintr-o re]ea de fibre de colagen [i fibre elastice,
ce con]in capilare sangvine, limfatice [i fibre
Identific` structurile prezente în fiecare strat al pielii.
nervoase. Dermul trimite spre epiderm ni[te
Ce rol are ]esutul adipos din structura hipodermului?
proeminen]e numite papile dermice, care ridic`
cavitatea orbital`
ocular, care asigur` mi[c`rile globului ocular - fig. 2.30;
de protec]ie, reprezentate de:
– sprâncene: fire de p`r, dispuse pe marginea arcului
superior al orbitei. Au rol de a împiedica sudoarea s`
Mu[chiul
drept intre în ochi;
intern – gene: fire de p`r scurte, dispuse pe marginea pleoa-
Mu[chiul pelor, cu rol protector, men]inute moi de o substan]`
oblic Glob gras`, produs` de glandele situate la baza lor;
Mu[chiul drept interior ocular
– pleoape: cute sub]iri ale pielii, învelite pe partea in-
interior
Fig. 2.30 Musculatura extrinsec` a globului ocular tern` de o membran` extrem de sub]ire, numit`
conjunctiv`;
Coreleaz` mu[chii drep]i [i oblici cu mi[c`rile
– glande lacrimale: - fig. 2.31 - situate în unghiul
globului ocular.
extern superior al ochiului, produc un lichid s`rat,
Canale excretoare Gland` lichidul lacrimal (are rol de a lubrifia [i de a men]ine
lacrimal`
Canalicule umed` conjunctiva). Când producerea lichidului este
lacrimale abundent`, acesta se revars`, formând lacrimile.
Ultraviolete
Celule
receptoare
Membran`
Ramp` timpanic` bazilar` Nervul auditiv Fibre nervoase Fibre nervoase
Creast` ampular` Macul`
Segmentul central al ambilor analizatori se afl` în lobul temporal. Analizatorul auditiv are o arie auditiv` secundar`,
în lobul parietal.
Stimul
Motoneuron
7. Celulele 6. Sinaps` cu fibrele gamma 5. Propagarea poten]ialului
musculare extrafusale de ac]iune motor
se contract` Sinaps` cu capetele
contractile intrafusale
R`spuns
Fig. 2.49 Fiziologia fusului neuromuscular
Fibrele aferente spiralate au vitez` mare de con- Fibrele în buchet au viteza de conducere mai mic` [i
ducere a impulsului nervos, fiind stimulate de modific`ri sunt stimulate doar de modificarea lungimii mu[chiului.
ale lungimii mu[chiului [i de viteza cu care se produc Fusul neuromuscular este singurul receptor care nu
aceste modific`ri - fig. 2.49. se adapteaz` [i nu obose[te.
Tiroida
Situat` în partea anterioar` a laringelui [i traheii,
Arter` într-o loj` fibroas`, tiroida este considerat` cea mai
mare gland` endocrin` a organismului uman (25-30 g).
Ea este format` din doi lobi, uni]i median prin istmul
tiroidian - fig. 2.56.
Este acoperit` la exterior de un înveli[ fibros, bogat
Istm
vascularizat, care trimite în interior septuri ce împart
lobii glandulari în lobuli.
Lobi tiroidieni Lobulii sunt alc`tui]i din parenchim glandular, ce
con]ine celule glandulare grupate în foliculi (ase-
m`n`tori unor vezicule).
Foliculii sunt m`rgini]i de celule epiteliale ce secret`
un coloid alc`tuit din mai multe proteine, principal` fiind
Trahee tiroglobulina, care reprezint` un depozit de hormoni.
Prin iodarea aminoacidului tirozin` din structura
Fig. 2.56 Glanda tiroid` tiroglobulinei, sub influen]a TSH-ului hipofizar, se
Testiculul
Gonada masculin` este situat` în scrot, unde coboar`
din abdomen înainte de na[tere. Ca [i ovarul, îndepline[te
Hipofiza
anterioar` dou` func]ii: spermatogenetic` [i secre]ia de hormoni.
Func]ia endocrin` este realizat` de celulele intersti]iale
Leydig, dispuse în ]esutul conjunctiv din jurul tubilor
Epididim
FSH seminiferi (componenta exocrin`). Hormonii produ[i
LH sunt testosteronul [i mici cantit`]i de estrogeni.
Celule
Testosteronul influen]eaz` urm`toarele procese:
intersti]iale Tubi semi- cre[terea [i dezvoltarea organelor genitale, apari]ia ca-
niferi
racterelor sexuale secundare, distribu]ia caracteristic` a
pilozit`]ii, îngro[area vocii, cre[terea scheletului [i a
masei musculare, sinteza proteinelor.
*Reglarea secre]iei de testosteron se face prin inter-
Testosteron Spermatozoizi
mediul LH-ului hipofizar (FSH-ul influen]eaz` sper-
Structura testiculului [i mecanismul de reglare
matogeneza). Cre[terea concentra]iei plasmatice a tes-
Fig. 2.66
a activit`]ii testiculare tosteronului determin`, prin feedback negativ, inhibarea
Descrie mecanismele de reglare a secre]iei de hormoni secre]iei de LH, mecanism controlat de nucleii mijlocii
gonadali. hipotalamici - fig. 2.66.
Hipofiza
anterioar`
Ovar
Mucoas` uterin`
(endometru)
Paratiroidele
Situate pe fa]a posterioar` a glandei tiroide, para-
tiroidele sunt în num`r de patru, dou` superioare [i dou`
inferioare - fig. 2.68.
Hormonii secreta]i de paratiroide sunt esen]iali în
men]inerea echilibrului fosfocalcic al organismului. Cei
doi hormoni, parathormonul [i calcitonina, au
Laringe
urm`toarele ac]iuni: (posterior)
Parathormonul are ca efect cre[terea calcemiei [i
sc`derea fosfatemiei, producând demineralizarea osoas`.
Hipersecre]ia de parathormon duce la apari]ia bolii
Recklinghausen, manifestat` prin: decalcifieri osoase,
urmate de deform`ri [i fracturi; depuneri fosfo-calcice
în ]esuturile moi; formare de calculi urinari.
Hiposecre]ia de parathormon produce tetanie, ma- Tiroid`
nifestat` prin: hipocalcemie, hiperfosfatemie, spasme
ale musculaturii striate [i netede (uneori).
Calcitonina are ca efect sc`derea calcemiei [i cre[terea
fosfatemiei, determinând mineralizarea normal` a oaselor.
*Secre]ia de hormoni paratiroidieni se realizeaz` Paratiroide
prin mecanism feedback, în func]ie de concentra]ia cal-
ciului ionizat din sânge [i secundar, \n func]ie de con-
centra]ia fosfa]ilor din sânge, care ac]ioneaz` direct
Trahee
asupra paratiroidelor.
Fig. 2.68 Glandele paratiroide
*Timusul
Timusul sau glanda copil`riei este situat retrosternal,
Laringe în mediastin (spa]iul dintre cei doi pl`mâni) - fig. 2.70.
Dup` pubertate involueaz` treptat, r`m~n~nd un
Tiroid`
organ limfoid.
Trahee Este alc`tuit din lobi, iar lobii, din lobuli, ace[tia
având o zon` cortical` format` dintr-o re]ea conjunctiv`
Timus de sus]inere, în ochiurile c`reia se g`sesc timocite [i o
Pl`mân
zon` medular` cu aceea[i structur`, dar care are grup`ri
de celule dispuse concentric în jurul unei celule centrale.
Celulele timice se numesc timocite [i au migrat din
m`duva hematogen` în timus, unde se transform` în
celule formatoare de limfocite.
Timusul este un organ cu dublu rol:
imunitar, reprezentat de formarea [i maturarea
limfocitelor T;
endocrin, reprezentat de sinteza unor substan]e
Pericard Inim` proteice cu activitate de tip hormonal, implicate în
frânarea dezvolt`rii gonadelor [i \n stimularea mine-
Fig. 2.70 Localizarea timusului raliz`rii osoase.
Sistemul osos
Sistemul osos este alc`tuit din oase. Acestea, dup` osului [i de refacere a ]esutului osos, în cazul frac-
raportul existent între cele trei dimensiuni (lungime, turilor). În interior, diafiza prezint` ]esut osos compact,
l`]ime, grosime) - fig. 2.72 - pot fi: iar central, un canal cu m`duv` osoas`.
oase lungi (predomin` lungimea), care formeaz` Epifizele prezint` la exterior ]esut osos compact, iar
scheletul extremit`]ilor [i sunt alc`tuite din diafiz` la interior, ]esut osos spongios.
(corpul osului) [i dou` extremit`]i numite epifize. oase late (de grosime mic`, fiind turtite), cum sunt
Diafiza prezint` la exterior periostul (membran` cele ale boltei craniene, sternului, coastelor etc.;
conjunctiv` vascularizat`, cu rol de cre[tere în grosime a oase scurte (cu cele trei dimensiuni aproape egale),
a) b) cum sunt: vertebrele, tarsienele, carpienele etc. Oasele
late [i cele scurte au la periferie un man[on de ]esut
compact, ce acoper` osul spongios.
Epifiz` Exist` [i oase neregulate, cum sunt cele ale bazei
craniului.
Os lung
Osteogeneza
Diafiz` Transformarea scheletului cartilaginos [i conjunctiv-
fibros al embrionului [i f`tului în schelet osos, întâlnit la
Os lat adult, reprezint` procesul de osteogenez` - fig. 2.73.
La mamifere substituirea nu este complet`, la adult
r`mânând p`r]i cartilaginoase (la nas, pavilionul urechii,
Epifiz` trahee, laringe [i articula]ii).
Os scurt
Exist` dou` faze de dezvoltare a scheletului osos:
Fig. 2.72 a) Tipuri de oase b) Componentele unui os lung (femur) prima faz` are ca rezultat formarea osului primar, prin
înlocuirea ]esutului conjunctiv sau cartilaginos cu ]esut
Compar` cele trei tipuri de oase.
osos, iar în cea de a doua, în care se formeaz` osul
secundar, au loc procese de modelare a ]esutului osos.
Oasele, odat` formate, cresc atât în grosime cât [i în
Model lungime.
cartilaginos Cre[terea în lungime are loc în oasele lungi (atât în
Cartilaj
diafiz` cât [i în epifize), începând în anumite centre de
Periost osificare, de la care procesul se întinde pân` cuprinde
Celule
osoase tot osul. R`mân cartilaginoase ni[te discuri numite
Osificare tinere }esut
primar` osos cartilaje de conjugare sau de cre[tere în lungime,
situate la limita dintre epifiza [i diafiza acestora,
asigurând formarea de ]esut osos nou spre diafiz`.
Fig. 2.73 Procesul de osteogenez` Când cre[terea în lungime s-a terminat (între 20 [i 25
Clavicul`
Omoplat
Stern
Coaste Humerus
Coloana
vertebral`
Cubitus
Coxal
Sacrum
Coccis
Radius
Carpiene
Metacarpiene
Falange
Femur
Rotul`
Tibie
Peroneu
Calcaneu
Tarsiene
Metatarsiene
Falange
Fig. 2.74 Scheletul uman - vedere anterioar` (a) [i vedere posterioar` (b)
Frontal
Orbicular al ochiului Occipital
Zigomatic
Orbicular al buzelor
Sternocleidomastoidian
Platisma
Trapez
Deltoid
Marele pectoral
Marele dorsal
Biceps brahial Triceps brahial
Brahial
Radial Din]at
Cubital anterior
Drept
abdominal Oblic
Oblic extern Extensori
Flexori extern ai degetelor
ai degetelor Marele
fesier
Croitor Semimembranos
Cvadriceps Semitendinos
femural Biceps femural
Extensor al
degetelor Solear
*Propriet`]ile mu[chilor
Axon Propriet`]ile specifice mu[chilor sunt: extensibili-
tatea, elasticitatea, excitabilitatea, contractilitatea.
Extensibilitatea reprezint` proprietatea mu[chiului
Celule de a se întinde, pasiv, sub ac]iunea unei for]e exterioare.
Schwann Elasticitatea este proprietatea mu[chiului de a se
deforma sub ac]iunea unei for]e externe [i de a reveni la
starea ini]ial` dup` ce for]a a încetat.
Excitabilitatea reprezint` proprietatea prin care
mu[chiul r`spunde prin poten]iale de ac]iune la ac]iunea
unui excitant [i are la baz` propriet`]ile membranei
celulare (polarizarea electric` [i permeabilitatea se-
lectiv`).
Excitantul este influxul nervos, care se transmite de
la nivelul mu[chilor la nivelul pl`cii motorii. Dup`
]esutul nervos, cel muscular striat este cel mai excitabil.
Contractilitatea este proprietatea specific` mu[-
Sarcomer Vezicule chiului de a dezvolta o tensiune asupra punctelor sale de
cu mediator
origine [i inser]ie. |n timpul contrac]iei, mu[chiul î[i
Fig. 2.81 Jonc]iunea neuro-muscular` schimb` forma, nu [i volumul.
Explic` transmiterea impulsului nervos la nivelul Stimulul natural care poate produce o contrac]ie este
jonc]iunii neuro-musculare. impulsul nervos - fig. 2.81.
Aplica]ii practice
TEME
*Eviden]ierea excitabilit`]ii [i contractilit`]ii mu[chilor
I. Adev`rat sau fals? Spinaliza]i o broasc` astfel: introduce]i un ac în
Mu[chii reprezint` partea pasiv` a sistemului cavitatea cranian` prin orificiul occipital, înclinându-i
locomotor. capul înainte cu ajutorul degetului ar`t`tor. Orienta]i
To]i mu[chii sunt fusiformi. acul anterior [i efectua]i mi[c`ri laterale, pentru
Deltoidul este un mu[chi al bra]ului. distrugerea encefalului. Apoi orienta]i acul posterior, în
II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri: canalul vertebral [i efectua]i mi[c`ri de du-te-vino,
De ce sunt voluntari mu[chii stria]i? pentru distrugerea m`duvei spin`rii.
Ce sunt mu[chii antagoni[ti? A[eza]i broasca într-o tav` de disec]ie, cu partea
III. Completeaz` tabelul: dorsal` în sus. T`ia]i tegumentul ce acoper` tendonul
Segmentul Oase Mu[chi lui Achile [i izola]i mu[chiul gastrocnemian.
Bra] A[eza]i preparatul pe o lam` de sticl` [i acoperi]i-l
Antebra] cu un tampon de vat`, îmbibat în ser fiziologic. Picura]i
Coaps` o]et pe preparat sau ciupi]i-l cu o pens`. Contrac]ia care
Gamb` se observ` este reac]ia la ac]iunea stimulului.
Digestia [i absorb]ia
utri]ia reprezint` ansamblul de activit`]i prin
AMINTE{TE-}I
• Ce reprezint` digestia?
• Care sunt componentele sistemului digestiv?
N care un organism asigur` metabolismul, fiind
realizat` de sistemele digestiv, circulator, respi-
rator [i excretor.
• Ce sunt vilozit`]ile intestinale? Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor care
asigur` digestia alimentelor, absorb]ia nutrimentelor [i
eliminarea resturilor nedigerate. Prin digestie, ali-
mentele sunt transformate pentru a putea fi asimilate,
intrând în compozi]ia mediului intern:
– lipidele sunt hidrolizate sub ac]iunea enzimelor
Glande
salivare lipolitice (lipaze) pân` la acizi gra[i [i glicerol;
(parotid`) – proteinele sunt hidrolizate sub ac]iunea enzimelor
proteolitice (proteaze) pân` la aminoacizi;
Cavitate
bucal` – glucidele sunt hidrolizate sub ac]iunea enzimelor
Faringe glicolitice (glicolaze) pân` la monozaharide (glucoz`,
Glande salivare fructoz`, galactoz`).
(sublinguale Sistemul digestiv este alc`tuit din tub digestiv (în care
[i submaxilare)
se vars` secre]iile glandelor care produc enzime digestive
[i în care are loc digestia) [i glandele anexe - fig. 2.85.
Esofag
Tubul digestiv
Are o structur` unitar`, peretele lui fiind alc`tuit din
patru tunici:
mucoas`, care tapeteaz` lumenul; este format` din
Vezic` Diafragm` ]esut epitelial;
biliar`
submucoas`, format` din ]esut conjunctiv lax.
Stomac Con]ine vase de sânge, glande de tip mucos [i un plex
Ficat Pancreas nervos (Meissner);
muscular`, constituit` din ]esut muscular striat (în
cavitatea bucal`, faringe, treimea superioar` a esofagu-
lui [i la nivelul sfincterului anal extern) [i din ]esut mus-
Intestin cular neted, majoritatea cu dispozi]ie circular` [i longi-
sub]ire
tudinal` (la nivelul stomacului apare [i al treilea strat, cu
dispozi]ie oblic`). Stratul intern, circular, prin îngro[are
Intestin
în anumite zone, formeaz` sfinctere, care închid [i
gros deschid anumite orificii.
În tunica muscular` se afl` un alt plex nervos
(Auerbach).
extern`, format` din ]esut conjunctiv lax [i numit`
adventice (cu excep]ia organelor abdominale, la care
Apendice Rect
stratul extern este reprezentat de seroasa peitoneal`, cu
vermiform Anus rol de fixare).
Tubul digestiv este alc`tuit din mai multe segmente
succesive: cavitate bucal`, faringe, esofag, stomac, in-
Fig. 2.85 Sistemul digestiv testin sub]ire [i intestin gros.
Glandele anexe
Colon Sunt reprezentate de glandele salivare, ficat [i pan-
ascendent creas.
Colon sigmoid Glandele salivare
Cecum
Sunt de dou` tipuri: mici, r`spândite în mucoasa
bucal`, [i mari, situate în pere]ii cavit`]ii bucale.
Rect Glandele mari sunt de tip tubulo-acinos, perechi [i sunt
Fig. 2.93 Regiunile intestinului gros reprezentate de parotide, submaxilare [i sublinguale.
Absorb]ia nutrimentelor
Reprezint` procesul prin care nutrimentele str`bat Absorb]ia se realizeaz` prin dou` mecanisme:
mucoasa intestinal`, trecând în sânge sau limf`. pasive, f`r` consum de energie, în sensul gradien-
Absorb]ia se desf`[oar`, în procent de 90% în tului de concentra]ie, fiind favorizat de mi[c`rile vililor;
intestinul sub]ire [i de 10% în stomac (ap`, alcool, activ, cu consum de energie, cu ajutorul unor trans-
cloruri) [i colon (ap`, electroli]i, vitamine). portori specifici.
Procesul de formare a eritrocitelor se nume[te eritro- realizeaz` în ficat, splin`, m`duva oaselor.
poiez` [i se realizeaz` în m`duva ro[ie (]esut mieloid), sub Formarea leucocitelor se nume[te leucopoiez`
influen]a unui hormon produs de rinichi (eritropoietin`). - fig. 2.99 - [i se realizeaz` în m`duva oaselor [i în ]esutul
Distrugerea eritrocitelor se nume[te hemoliz` [i se limfoid din ganglionii limfatici, splin`, timus, amigdale.
Celul` stem
Linie eritrocitar` Linie granulocitar` Linie monocitar` Linie limfocitar` Linie plachetar`
Linie primar`
Progranulocite
M`duv` ro[ie
Mielocite Mielocite Mielocite Monoblast Limfoblast osoas`
Eritroblaste bazofilice eozinofilice neutrofilice
Megacariocite
Linie secundar`
Inima
Inima este un organ cavitar, a[ezat în cavitatea toracic`, Ven` cav` Arter`
superioar` pulmonar`
între cei doi pl`mâni. Are form` de con [i este acoperit` de
pericard. Peretele inimii este alc`tuit din trei straturi: Aort`
– epicard, foi]` intern` a pericardului;
Valve
– miocard, alc`tuit din fibre musculare striate de tip semilunare
cardiac; Atriu stâng
– endocard, situat sub miocard [i care se continu` la Atriu
drept Valv`
nivelul vaselor de sânge cu endoteliul vascular. bicuspid`
Valv`
Inima este împ`r]it` în dou` jum`t`]i, dreapt` [i tricuspid` Ventricul
stâng`, separate de un sept vertical. Fiecare jum`tate este stâng
format` din dou` cavit`]i: superioar`, numit` atriu [i Ventricul
drept
inferioar`, numit` ventricul. Atriul [i ventriculul de pe Mu[chi
papilari
aceea[i parte comunic` între ele printr-un orificiu atrio- Ven` cav` Cordaje Sept
ventricular, prev`zut cu valve tricuspid`, pentru partea inferioar` tendinoase interventricular
dreapt`, [i bicuspid`, pentru partea stâng`. Cuspidele Fig. 2.107 Structura inimii
valvelor sunt orientate spre ventricul [i se prind pe ni[te
corzi tendinoase care, la rândul lor, se prind pe pere]ii Compar` miocardul ventricular cu cel atrial.
ventriculari prin mu[chii papilari - fig. 2.107. Care miocard este mai bine dezvoltat [i de ce?
Aort`
Ven` cav` superioar`
Vasculariza]ia inimii Arter` pulmonar`
Este asigurat` de cele dou` artere coronare (dreapt` [i
stâng`), ce se desprind din por]iunea ini]ial` a arterei Arter`
aorte. coronarian`
stâng`
Ramurile arterelor coronare nu se unesc cu ramurile
Ven` cardiac`
învecinate (nu se anastomozeaz`), deci fiecare ramur` anterioar` Marea ven`
irig` un anumit teritoriu - fig. 2.108. cardiac`
De aceea, dac` o ramur` se obstrueaz` (se astup`), Arter`
teritoriul respectiv nu mai prime[te substan]e nutritive [i coronarian`
dreapt`
oxigen [i se necrozeaz` (apare infarctul).
Sângele venos este colectat de venele coronare ce se
deschid în sinusul coronar. Fig. 2.108 Vasculariza]ia inimii
*Sistemul limfatic
La nivelul capilarelor, o parte a plasmei trece din
vasele de sânge în spa]iul intercelular, ca lichid inter-
sti]ial. Prin intermediul acestuia se realizeaz` schim-
Capilare
burile dintre sânge [i celule. O parte a lichidului inter- limfatice
sti]ial este preluat` de capilarele limfatice, devenind
Arteriol`
limf` - fig. 2.117.
Capilarele limfatice se termin` în „fund de sac” în
spa]iul intercelular [i au structur` asem`n`toare cu cele
sangvine. Venul`
Prin unirea capilarelor limfatice iau na[tere vasele
Capilare
limfatice care în final formeaz` dou` vase mari colec- Vase sangvine
toare: limfatice
– ductul limfatic drept, ce colecteaz` limfa din
jum`tatea supradiafragmatic` dreapt` [i o vars` în vena Fig. 2.117 Corela]ia dintre circula]ia sangvin` [i circula]ia limfatic`
subclavicular` dreapt`;
– ductul toracic, cel mai mare colector limfatic, ce Descrie procesul de formare a limfei.
adun` limfa din celelalte zone ale corpului.
FUNC}IILE DE NUTRI}IE • CIRCULA}IA 85
Acesta începe printr-o por]iune dilatat`, numit` cis-
Timus
terna Pequet [i se vars` în vena subclavicular` stâng`.
Vasele limfatice au pere]ii forma]i din trei tunici,
asem`nându-se cu venele. De-a lungul vaselor limfatice
Duct
limfatic se g`sesc ganglioni limfatici - fig. 2.118.
drept Ganglionii limfatici sunt proteja]i de o capsul` ce
Ganglioni Duct toracic trimite septuri spre interior. Au o zon` cortical` în care
axilari
se g`sesc foliculi limfatici [i o zon` medular`, în care se
Splin`
g`sesc cordoane de ]esut limfoid. Ganglionii formeaz` o
barier` împotriva r`spândirii microbilor, producând lim-
focite.
Sistemul limfatic, în afar` de vase [i ganglioni, inclu-
Cisterna de [i organe limfoide.
Pequet Ganglion Splina este situat` în abdomen, între stomac [i
limfatic rinichiul stâng, [i acoperit` de peritoneu. Îndepline[te
mai multe func]ii: formeaz` globule albe (limfocite [i
monocite), distruge globulele ro[ii îmb`trânite, depo-
Ganglioni
inghinali ziteaz` globule ro[ii, pe care le expulzeaz` în sânge, la
nevoie.
Timusul, amigdalele [i apendicele sunt alte organe
Fig. 2.118 Sistemul limfatic limfoide.
Glomerul
Tub contort
Capsul` proximal
glomerular`
H2O
Numele Exemple
proceselor Caracteristici de molecule Reabsorb]ia apei
IV. Probleme
SINTEZå {tiind c` vezica urinar` are o capacitate de 700-
Organismul î[i men]ine, prin mecanisme proprii, 800 ml, dar acumularea a 200-300 ml de urin` poate
homeostazia, mai exact compozi]ia [i concentra]ia declan[a mic]iunea, s` se calculeze c~te mic]iuni fizio-
fluidelor circulante, indiferent de varia]iile mediului logice se pot produce în 24 de ore.
extern. Un factor extrem de important al home- S` se calculeze num`rul lobulilor din ambii rinichi.
ostaziei este echilibrul hidric, la conservarea c`ruia
particip` [i rinichii, organe care filtreaz` cataboli]ii. Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
Sistemul excretor este format din rinichi [i din c`i
În cazul unei afec]iuni numite litiaz` urinar`, s`-
urinare: uretere, vezic` urinar`, uretr`.
rurile din urin` precipit`, cu formare de calculi (pietre).
Sângele ajunge la rinichi prin arterele renale [i
pleac` prin venele renale. Prin schimbarea pH-ului urinei (acidifiere sau
Unitatea structural` [i func]ional` a rinichiului este alcalinizare) se poate influen]a favorabil litiaza. De ce?
nefronul, la nivelul c`ruia, prin filtrare, secre]ie [i Alimenta]ia poate avea vreun rol?
reabsorb]ie, se formeaz` urina, care este eliminat` la
exterior prin procesul de excre]ie. Aplica]ii practice
anaerob`
– glicoliza - fig. 2.135 -, degradarea glucozei, are loc
2Piruvat la nivelul ]esuturilor, în dou` etape:
anaerob`, care duce la formarea acidului piruvic,
2AcetilCo-A
etap` ce se desf`[oar` în citoplasm`, cu eliberarea unei can-
Mitocondrie
Folicul
Ovar }esut
conjunctiv
Uter
Endometru
Col uterin OVULA}IE
Vagin
Ovocit secundar
(haploid)
Corp galben
Reproducerea
Este un proces complex, ce se desf`[oar` în dou` circa 5 zile se ajunge la primul stadiu de dezvoltare onto-
etape: gametogeneza, care înseamn` formarea game]ilor genetic`, blastula nidându-se în endometru, unde î[i con-
prin diviziune meiotic` - fig. 2.144 a) [i fecunda]ia, prin tinu` dezvoltarea, dând na[tere embrionului - fig. 2.144 b).
care game]ii se „întâlnesc“ [i fuzioneaz`. În urma fecun- Acesta prezint` trei foi]e embrionare: ectoderm, endode-
da]iei se formeaz` celula ou (diploid`) care, dup` circa 36 drm [i mezoderm, din care, prin diferen]iere, se formeaz`
de ore de la fecunda]ie, se divide [i formeaz` dou` celule, primordiile organelor. Din luna a treia, embrionul devine
dup` 60 de ore se formeaz` patru celule, dup` 3 zile se f`t [i va fi expulzat dup` nou` luni, prin actul na[terii
formeaz` opt celule (toate egale în dimensiuni); dup` devenind nou-n`scut.
a) FECUNDARE
Spermatozoizi
Spermatocite [i ovocite primare
Prima b)
diviziune
meiotic` Celul` ou
Prima diviziune
celular`
Stadiul de
Spermatocite [i dou` celule
ovocite secundare
Diviziuni celulare
A doua Primul corp polar ulterioare
diviziune
meiotic`
Uter
Spermatide Ovatid` Endometru
Formarea
Al doilea corp polar Uter blastocistului
Trofoblast
Celule de origine
Ovul a embrionului
Spermatozoizi
IMPLANTARE
Fig. 2.144 a) *Gametogeneza; b) Fecundare [i implantare
a b c
d e
Uretr` Na[terea
Vagin
Este declan[at` pe cale hormonal` [i nervoas`.
Col uterin
Travaliul - fig. 2.147 - are dou` perioade principale:
Rect dilata]ia colului uterin [i expulzia f`tului.
Începutul na[terii se manifest` prin contrac]ii uterine
dureroase, intermitente. La început dureaz` 20 de
secunde [i se repet` la 15-20 de minute, apoi devin din
Ruperea sacului ce în ce mai frecvente, repetându-se la 2-3 minute [i
amniotic
având o durat` de 40 de secunde. Ca urmare, colul
uterin se dilat`.
La prima na[tere, perioada de dilata]ie dureaz` 12-14
ore, iar la urm`toarea, mai pu]in. Concomitent cu
dilatarea colului uterin are loc ruperea „pungii apelor“,
iar f`tul este împins în jos. Acest timp al na[terii se
nume[te angajare, iar ie[irea prin orificiul vulvo-vagi-
Placenta nal, degajare. Dup` scoaterea f`tului, se sec]ioneaz`
cordonul ombilical [i se leag`. Dup` 20-30 de minute de
la expulzia f`tului, placenta se desprinde de pe suprafa]a
uterului [i este eliminat`.
L`uzia
Este perioada de dup` na[tere, cuprins` între 6 [i 8
s`pt`mâni. Se caracterizeaz` prin revenirea la normal a
Uter
Cordon
structurilor genitale implicate [i apari]ia laptelui (sub
ombilical influen]a prolactinei – hormon adenohipofizar). În aceast`
Placent` perioad`, rezisten]a organismului femeii este diminuat` [i
este mai expus` la infec]ii. În timpul l`uziei (ca [i al
sarcinii), femeia nu trebuie s` ia niciun medicament f`r`
prescrip]ia medicului, deoarece acestea trec prin lapte
(respectiv placent`) [i pot provoca tulbur`ri copilului.
Fig. 2.147 Stadii în timpul na[terii
Metode contraceptive
Nume Caracteristic` Ac]iune (consecin]`) Eficien]` Riscuri
Vasectomie Sec]ionarea [i apoi Lipsa spermei Aproape 100% Sterilitate
legarea vaselor din lichidul seminal ireversibil`
deferente
Legarea Sec]ionarea [i apoi Ovulul nu mai ajunge Aproape 100% Sterilitate
trompelor legarea trompelor în tromp`, uter ireversibil`
uterine
Contraceptive Hormoni administra]i Hipofiza anterioar` Aproape 100% Tromboembolii,
orale zilnic sub form` de nu mai elibereaz` în special la
tablete FSH [i LH fum`toare
Norplant Tuburi cu progestin Hipofiza anterioar` Peste 90% Necunoscute
(implant) (form` de progesteron) nu mai elibereaz` pân` în prezent
sunt implantate sub FSH [i LH
pielea femeii
Diafragm` Cup` de plastic inserat` Blocarea p`trunderii Peste 90% Idem
în vagin, pentru a acoperi spermei sau în uter
colul uterin (înaintea
contactului sexual)
Bure]i Dispozitiv ce con]ine Ac]ioneaz` ca barier` Aproximativ Idem
spermicide [i se [i omoar` 90%
introduce în vagin spermatozoizii
înaintea actului sexual
Prezervativ Înveli[ de plastic, Colecteaz` sperma Aproximativ Idem
masculin ce se aplic` înaintea [i previne SIDA 85%
actului sexual ([i alte boli venerice)
Prezervativ Tub de plastic fixat Blocheaz` intrarea Aproximativ Idem
feminin în interiorul vaginului spermei în uter [i 85%
previne bolile venerice
Retragere B`rbatul se retrage Previne p`trunderea Aproximativ Idem
din vagin înaintea spermei în vagin 75%
ejacul`rii
Creme Sunt introduse în Omoar` un num`r Aproximativ Idem
spermicide vagin înaintea mare de 75%
actului sexual spermatozoizi
Planificare Determinarea zilei Evitarea contactului Aproximativ Idem
familial` ovula]iei cu cinci zile înainte 70%
natural` de ovula]ie [i cu dou`
zile dup` ovula]ie
c d e
f g
h i j
Descrie metodele contraceptive prezentate [i modul lor de ac]iune.
TEME
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
I. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Ce se întâmpl` cu endometrul în timpul ciclului 1. De ce crede]i c` femeile cu vârste de peste 35 de
uterin? ani pot na[te mai frecvent copii cu diverse anomalii?
2. De ce dispare menstrua]ia în timpul sarcinii? 2. O modalitate de a descrie ac]iunea tabletelor con-
3. Care sunt cele mai eficiente metode contraceptive? traceptive este aceea c` îi trimit creierului mesajul c`
II. Define[te urm`toarele no]iuni: canalicule seminifere, organismul poart` o sarcin`.
epididim, canal deferent, prostat`, ovar, uter, trompe. Cum reu[esc acest lucru?
Respira]ie
Alimente
macromoleculare
specifice
Circula]ie
Transport O2
Circula]ie
Transport CO2
Respira]ie
Cre[tere
Mi[care
Digestie Cataboli]i azota]i
Circula]ie
Excre]ie
Nutrimente
Sinteza macromoleculelor
specific umane Urin` cu uree
113
Teme recapitulative
Selecteaz` r`spunsul corect
1. Ganglionul spinal se afl` pe: Aplica]ii practice
a. r`d`cina anterioar` a nervului spinal;
b. trunchiul nervului spinal; *Determinarea h`r]ii gustului
c. ramura comunicant` alb`; Stoarce pu]in` l`m~ie pe un tampon de vat`. Pune
d. r`d`cina posterioar`. tamponul pe diferite p`r]i ale limbii. Cl`te[te gura cu
2. Prima tunic` a globului ocular pe care o \nt~lnesc ap` [i repet` experien]a, folosind vat` \nmuiat` \n ap`
razele de lumin` este: dulce, \n ap` s`rat` [i apoi \n solu]ie de sare. Noteaz`,
a. retina; de fiecare dat`, zonele limbii pe care ai sim]it mai
b. pleoapa superioar`; intens fiecare gust.
c. sclerotica; *Pragul sensibilit`]ii gustative
d. cristalinul. Pune pe v~rful limbii o pic`tur` de solu]ie de zah`r.
3. Principala caracteristic` a glandelor endocrine este: Cl`te[te gura cu ap` [i repet` procedura, dar folose[te
a. r`sp~ndirea lor \n tot corpul; o solu]ie de zah`r mai concentrat`. Pe care din cele
b. num`rul lor total (nou`); dou` solu]ii ai perceput-o mai bine? Ce reprezint`
c. nu au canal de excre]ie; pragul sensibilit`]ii gustative?
d. se afl` \n str~ns` leg`tur` cu sistemul nervos. *Determinarea sensibilit`]ii olfactive
4. C~te vertebre are primul segment al coloanei ver- Leag` la ochi un coleg, care \[i va acoperi nasul cu
tebrale: degetele. Apoi, d`-i s` mu[te dintr-un m`r [i dup`
a. 8; aceea dintr-o par`. Va [ti s` spun` ce a m~ncat? Dac`
b. 5; da, d`-i s` miroas` para \n timp ce m`n~nc` m`rul. Ce
c. 7; concluzii se desprind?
d. 12. *Disec]ia globului ocular
5. Amilaza salivar` poate fi inactivat`: Utiliza]i un ochi de bou, c`ruia \i \ndep`rta]i ]esutul
a. prin combinarea cu iod; conjunctiv ce \l \nconjoar`, cu ajutorul unei foarfeci.
b. prin fierbere; Ce reprezint` stratul alb-cenu[iu pe care \l observa]i [i
c. prin ac]iunea virusurilor; care se continu` cu partea bombat` [i transparent`?
d. prin r`cire la zero grade. Ce se observ` la partea posterioar`?
5. Care este cauza cre[terii diametrului longitudinal Sec]iona]i sclerotica cu ajutorul unui bisturiu pe
al cutiei toracice? linia ecuatorial`. Prin aceast` incizie introduce]i o foar-
a. elasticitatea ]esutului pulmonar; fec` [i t`ia]i sclerotica de c~teva ori, spre nervul optic.
b. mi[c`rile pleurei; Ce se observ` sub sclerotic`?
c. contrac]ia mu[chilor intercostali externi; Cu ajutorul foarfecii \ndep`rta]i sclerotica [i
d. contrac]ia diafragmului. corneea. Ce este lichidul care se scurge?
6. Câte orificii prezint` atriul stâng? |ndep`rta]i irisul [i ve]i observa cristalinul.
a. unul; Desprinde]i cristalinul [i a[eza]i-l pe un text scris.
b. dou`; Ce observa]i?
c. cinci; Dup` desprinderea cristalinului se observ` umoarea
d. patru.
sticloas`, pe care o \ndep`rta]i [i apoi examina]i retina.
7. Energia eliberat` prin hidroliza ATP este nece-
*Compozi]ia chimic` a alimentelor
sar` desf`[ur`rii urm`toarelor procese, cu excep]ia:
Compozi]ia f`inii
a. scurt`rii mu[chiului biceps brahial;
Pune]i pu]in` f`in` \ntr-un s`cule] textil [i ]ine]i-l
b. absorb]iei glicerinei din tubul digestiv;
sub un jet slab de ap` la robinet. Apoi stoarce]i u[or
c. propag`rii poten]ialului de ac]iune prin axoni;
s`cule]ul deasupra unui vas gol. Peste lichidul albicios
d. secre]iei glandulare.
8. Câte perechi de cromozomi somatici con]in sper- care s-a adunat pune]i iod \n iodur` de potasiu. Ce co-
matidele? lora]ie se ob]ine? Ce demonstreaz` aceasta? |n textura
a. 11; s`cule]ului r`m~ne o substan]` elastic`, numit` gluten.
b. 2; Aceasta este o protein`, care se va colora \n galben-por-
c. 22; tocaliu, prin tratarea cu acid azotic.
d. 1.
115
CUPRINS
Capitolul I. ALCåTUIREA CORPULUI UMAN ..........................................................4
Topografia organelor [i sistemelor de organe ...........................................................................................4
Niveluri de organizare ...............................................................................................................................4
Capitolul II. FUNC}II FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN.....14
1. FUNC}IILE DE RELA}IE.................................................................................................................14
a) – SISTEMUL NERVOS.................................................................................................................14
– Clasificarea sistemului nervos. Sistemul nervos somatic.................................................................14
– M`duva spin`rii ...............................................................................................................................15
– Encefalul..........................................................................................................................................19
– Cerebelul .........................................................................................................................................21
– Diencefalul ......................................................................................................................................23
– Emisferele cerebrale ........................................................................................................................24
– Nervii spinali ...................................................................................................................................28
– Nervii cranieni.................................................................................................................................29
Sistemul nervos vegetativ ...................................................................................................................31
b) – ANALIZATORII ........................................................................................................................34
– Analizatorul cutanat ........................................................................................................................34
– Analizatorul vizual ..........................................................................................................................36
– Analizatorul acustico-vestibular ......................................................................................................40
– Analizatorul olfactiv........................................................................................................................43
– Analizatorul gustativ .......................................................................................................................44
– Analizatorul kinestezic ....................................................................................................................45
c) – GLANDELE ENDOCRINE ........................................................................................................48
– Hipofiza ...........................................................................................................................................49
– Tiroida .............................................................................................................................................50
– Pancreasul endocrin.........................................................................................................................52
– Glandele suprarenale .......................................................................................................................53
– Gonadele..........................................................................................................................................54
– Paratiroidele ....................................................................................................................................55
– Epifiza .............................................................................................................................................56
– Timusul............................................................................................................................................56
d) – MI{CAREA ...............................................................................................................................58
SISTEMUL OSOS .............................................................................................................................58
SISTEMUL MUSCULAR..................................................................................................................62
2. FUNC}IILE DE NUTRI}IE ...............................................................................................................68
a) – DIGESTIA {I ABSORB}IA.......................................................................................................68
b) – CIRCULA}IA.............................................................................................................................76
c) – RESPIRA}IA ..............................................................................................................................88
d) – EXCRE}IA .................................................................................................................................94
e) – METABOLISMUL .....................................................................................................................98
3. FUNC}IILE DE REPRODUCERE...................................................................................................104
– Sistemul reproduc`tor masculin ....................................................................................................104
– Sistemul reproduc`tor feminin ......................................................................................................104
– Reproducerea.................................................................................................................................106
– Sarcina ...........................................................................................................................................107
Capitolul III. ORGANISMUL – UN TOT UNITAR.................................................................112
Dic]ionar................................................................................................................................................115
116