Evu[ Mediu

occidental
De dr. Hans-Peter Peschke
llustralii de Nikotaj Smirnov
Traducere din [imba germani de Manuela Camelia Tomufi
Consultant de specialitate pentru edilia romdni
conf. univ. dr. Ecaterina Lung

d
enciclopedia rao
 Cuprins
Evul Mediu Viafa la ministire
De ce este Evul Mediu atAt de fascinant? 4 Cum au aplrut mAnlstirile? z7
Cum ardta Europa in Evul Mediu timpuriu? 5 Ce probleme aveau mAnlstirile? z7
Mlsurarea timpului 5 Din ce se compunea o mAn[stire?28
De ce a fost considerat Evul Mediu Producerea c5rlilor z8
clasic o ,,perioadl de aur" Cine trlia in mAn[stiri? 29
Cum a fost organizat[ societatea
in Evul Mediu? 6 Sinitatea
Vasalitatea 6
ln ce conditii tr[iau oamenii? 8 Viafa la orag
Lumea ca o tipsie 8 Unde gi de ce au ap[rut ora;ele? 33
ln ce credeau oamenii? 9 Ce drepturi aveau oragele? 34
Cine conducea un oras? 35
Cronologie Evreii 35
Cine nu frcea parte din categoria cet6lenilor? 36
Viafa ln castel Cum arf,tau ora;ele? 16
De ce se construiau castele? 73

Cum ar[tau primele castele? 73 Catedratele 37

Ce clldiri ficeau parte Cum erau construite casele dintr-un ora;? 38
dintr-un castel? 14
Pedepsele 39
Construirea unui castel t4 Cum trliau si munceau
Cine trlia intr-un castel? r5 megtegugarii? 40
Ce slrb[tori avea Ia pialifl 4t
Ce se intAmpla
nobilimea;i cum Cum erau educali tinerii
petrecea? 75

Ce tipuri de turniruri Scrisoarea de schimb 43

existau? 16
Cum se desff,;ura o vAnltoare? t7 Cititoriite 44
Cum se pregf,teau bucatele? 77
Trecerea [a o epoci noui
Timpul liber gi moda Cum s-a incheiat Evul Mediu? +6
Ce modificlri au dus la aparilia
Lupta pentru castel unei epoci noi? 47
Un fel de mAncare din Evul Mediu
Viafa la fari
in ce condilii trliau ![ranii? 24 lndice +e
Cum arlta viala la !ar[? 24
Inovatiile agricole 25
 Evut Mediu
cavaleri viteji care luptau pentru a
obtine o favoare
De ce este de la doamnele
nobile, ceta{i care
EvutMediu atdt
asigurau protecfia
de fascinant? celor dinluntru gi
catedrale mdrete,
turniruri minunate, dar in acelasi
timp gi mizerie, foamete gi epidemii
ingrozitoare - Evul Mediu occiden-
tal a avut numeroase fa{ete. Este im-
pregnat de contradictii si poate
tocmai de aceea pentru foarte mul(i
oameni aceastd perioadl reprezinta
una dintre cele mai fascinante epoci
ale istoriei omenirii.
' 0 problemi controversat[ e cAnd
anume putem considera c[ a inceput
Evul Mediu in Apusul Europei. Unii
rtorici afirmd ci Evul Mediu a ap5-
rut la disparilia Imperiului Ro-
man de Apus, cucerit in
perioada migraliei po-
poarelor in
.:, secolele al
rv-lea si al v-lea. Se extinde pe
aproximativ 1 000 de ani: de la 500
pAn[ la 1500. Pentru alti istorici, in-
cepe doar odata cu Carol cel Mare,
care a fost incoronat in anul 800,
flind primul imparat din Evul Mediu.
IncepAnd cu Carol cel Mare s-a for-
mat o societate strict organizatd, in
care fiecare om igi avea locul lui bi-
ne definit. Nobilii ;i biserica st5pA-
neau asupra faranilor si a orf,senilor.
Fata Europei s-a schimbat pe par-
cursul Elului Mediu. Suprafele mari
de p[dure au fost transformate in
cAmpii, populalia a crescut, au ap5-
rut orasele, iar oamenii practicau un
comer! intens. Inven{iile si descope-
ririle au schimbat lumea. Trecerea la
o epoci nouf, s-a frcut treptat, prin-
tr-un proces care a durat secole.
Existl o datl simbolicl pentru sfAr
;itul Evului Mediu occidental: de$
perirea Americii in 1492,
care deschide
europenilor
noi orizon- t
turi. '' 1".,-

Cum ardta
Europa rn Evut
Mediu timpuriu?
in acest desen dintr-o carte
din secolul al XV-lea se poate
vedeo un nobil la vdndtoore cu
;oimi. Nivelulinolt la care trdia
se poate observa din stroiele
bogotimpodobite ale
oomenilor ;i ale coilor,
di n culo rile putern i ce.
Un hditas merge pe jos in folo
co nv o i u lu i, im b rd cd m i nte a
lui fiind simpld Si cenuSie.
l{opuxm DE Ev MEDIU
a fost inventati de savantii
din secolele XV-)UI.
Ei lntelegeau prin aceasta
perioada dintre Antichitate,
care era caracterizati de marea
culturi a grecilor gi a
romanilor, gi Renagtere, cdnd
gtiinta 9i cultura Antichititii
au reniscut. De aceea au gi
numit-o ,ev mediu", adici
o perioadi intermediari,
o epoci de declin 9i dec6dere
a educatiei gi culturii.
Mult mai tdrziu nofiunea
gi-a pierdut conotatia
negativi.
Evul Mediu timpuriu, respectiv
pdn[ in jurul a-
nului 1000 d.Hr.,
a fost perioada
migraliilor. Nu-
meroase rlzboaie
au pustiit terito-
rii intinse, ora;ele romane erau
acum depopulate. 0amenii s-au
retras la larf,, in sate si citune
izolate, unde trliau sub imperiul
permanent al fricii nlv[lirilor
arabilor, vikingilor, ungurilor gi
ale triburilor slave, care in timpul
invaziilor predau totul ;i incen-
diau asezerile. Acum au aperut
primele cetefl - ca simbol al pu-
terii, dar gi ca punct de retragere,
de refugiu pentru populafie. No-
bilii ;i mAn[stirile erau aplr[torii
celor de la sate, care erau nevoili
si presteze zile de clacf,.
Peisajul se deosebea considerabil
de cel de astlzi. Pe teritoriul
Imperiului Roman existau deja
numeroase cAmpuri cultivate,
orage gi drumuri. in Italia erau
numeroase vii, ogoare dar gi o
relea de drumuri, care legau
localitllile de tirguri. Aga era gi
?n Evut Mediu viata era puternic influenfati
de naturi. Modul nostru de a misura cu mare
exactitate timpu[ era pe atunci necunoscut.
Cei mai mufi nu gtiauln ce an triiau
gi probabit nu-gi cunogteau nici
data nagterii. Alternanta
anotimpurilor gi schimbarea zilei
cu noaptea determinau ritmul vielii
lor. Ziua ?ncepea la risdritul
soarelui 9i se sfirgea odati cu
apusul soarelui. Se muncea atata
timp cit era lumin6, deoarece
noptile erau foarte lntunecoase, iar
luminirile din seu sau din ceari
dideau putini tumin6. Aceasta
larna ero o perioodd greo otdt pentru
oameni, cdt Si pentru animole.
Primdvara, cAnd onimolele puteau merge
din nou lo pdsune, oamenii se trezeou
Si ei lo viofd.
in Franla de astdzi, de-a lungul
Rinului qi Ia sud de Dun[re, unde
inc[ din perioada romanilor
ap[ruserl orase cum ar fi Mainz,
Augsburg si Regensburg. La nord
de Alpi se intindea pf,durea, uria-
$a, de nepetruns, f[r[ nici o
poteci.
Ecea ca ziua de lucru sd fie vara considerabil
mai lungi decit iarna. Momentele zilei erau
stabilite in functie de pozitia soarelui gi de
dangitul clopotelor de la biserici.
Numai pentru citugirii din biserici
gi de la m6nistiri era importanti
misurarea exacti a timpului:
trebuia ca rugiciunile si fle spuse
din 3ln 3 ore, iar ritmul trebuia
respectat. Pentru a misura timpul,
citugirii foloseau,ceasuri' simpte,
9i anume luminiri care ardeau o
anumiti perioadi de timp, ceasuri
solare sau cu api gi clepsidre
(stinga).
 fa![ de cele de la Jar[. La
aceastl permanent[ dez-
voltare contribuie ;i faptul
c[, de la inceputul acestei
epoci, au incetat atacurile
vikingilor, ale arabilor gi
ale mongolilor. Pe lAngl Hristos, stdpAnd fumii, le
aceasta, in aceste trei secole inmdneazd regelui (dreapto) gi
clima a fost blAnd[ ;i popei cdte o spadd, ca semn al
puterii lumegti 5i spirituale.
plicut[. Groenlanda i;i
purta pe buni dreptate nu- impimrul gr PAPA

mele de ,,tara verde". Toate La inceputul Evului Mediu,

acestea se reflectau in dez- tmpiratul gi papa formau o
voltarea populaliei: daci in atianti de interese. Biserica gi

in Evul Mediu, rdzboiul era omniprezent. anul 1000 tr[iau in EuroPa papa spriiineau dorinfa de
Aceastd minioturd francezd din secolul al XV-lea intre 25 ;i 30 de milioane dominare a lmpirafilor, iar
ne prezintd asedierea unui oraS,
de oameni, in i300 nu- acegtia apirau [a rdndul [or

in aceastl ,,mare de pldure" se m[rul lor era intre 50-75 de biserica gi pe pap6lmpotriva

formau treptat-treptat insule de milioane. dugmanilor. Mai tdziu au

civilizalie. Triburile germanice, se- inceput divergenfele cu privire

dentarizate, au inceput defri;area, Societatea din Evul Mediu era ri- la putere. Cine avea dreptul si-i
deseori sub conducerea unor c[- guros organi- numeasci pe preoli gi episcopi,

lugiri. A$a au ap[rut satele ;i Cum a fost r

zatd. Fiecare impiratul sau papa? In aceasti
orasele, intre p[guni gi cAmpii, in- 0rganizati persoan[ se in- lupti, impdratul dispunea de o
conjurate de inlllimi impidurite, societatea cadra intr-un armatd numeroas5, dar papa

respectiv peisajul care ne este nou[ ?n Evut Mediu? anumit

grup, avea mijtoacele necesare sd-[

cunoscut ast[zi in Europa Central[. strat social, c[- scoati pelmp6ratin afura legii,
ruiaii aparlinea, de cele mai multe adici st-l excomunice, fapt care
Intre anii 1000 si 1300,Europa a ori, pe parcursul intregii vieli. avea o puternici influenfi
cunoscut o pe- Preo{ii qi invala{ii din Evul Mediu asupra oamenilor.

De ce a fost rioad[ de inflo-

considerat Evul rire. Sunt de-
Mediu clasic o
fri;ate din ce in Un element de baz6 al Evului Mediu lmpreuni cu tiranii care triiau acolo
,perioadi de
auf? ce mai multe il reprezenta vasalitatea, care s-a gi deveneau vasali. Acest pEmint le

teritorii, care se dearoltat ?n linii principale ln timpul era datin posesie, pe timpul viefii, gi

urbanizeaz[. Inovaliile din agri- lui Carol cel Mare. Pentru a Putea se numea,feud". Principii dideau, [a

cultur[, cum ar fi plugul si asola- conduce gi administra imperiul, Carol rindul lor, pi(i din aceste piminturi

mentul trienal pe un teren arabil, cel Mare avea nevoie de aiutorut unor oameni aflatiln slujba lor -
au flcut recoltele s[ creascl. principilor spirituati gi laici: episcopi adesea unor rizboinici valorogi,

flranii au oblinut recolte din ce in gi abati de mdnistiri, duci gi confi ii precum cavalerii.

ce mai mari, ceea ce a f[cut ca din impuneau hotir?rile gifi Puneau [a

surplusul pe care il aveau s[ Poat[ dispozitie lmpiratului oameni
hrini si populalia de la ora;, aflati lnarmati pentru campaniite sale.
in crestere. Apar tot mai multe Drept r6splati pentru serviciile

ora5e, care devin puncte nodale lor, acegtia primeau pim6nt

pentru comert si pentru me;- La incheierea unui contract
te5ugari. din mAna cf,rora ies vasalic, vosolul iura credinSd
produse mai fine si mai complicate seniorului sdu.

6

imRimruq REGEIE,
DUCETE
lnifial, triburile germanice erau
conduse de un duce. Atunci
cdnd ln cazul unui rizboi se
uneau mai multe triburi,
acestea alegeau drept
conducitorul ogtilor pe un
,rege". Principiul alegerii
regelui s-a pistratln Evul
Mediu. Principii laici gi
spirituali alegeau un rege.
Acest,rege german" putea
fi lncoronat de papi la
Roma, devenind lmpiratul
lmperiu Roman'.
"Sfdntului
Componenta comisiei care
il alegea pe rege se modifica
mereu; lncep6nd din secolul
al XIV-lea erau $apte ,principi
electori" care aveau misiunea
si-l aleag6 pe rege.
Na;terea unui copil intr-o locuinld nobild de la orag-
Fiecore om fdceo parte dintr-o anumitd categorie sociold.
lntreaga lui viofd ero determinatd prin nostere.
au stabilit trei ordine, cu sarcini
clar def,nite: cei care se luptl, cei
care se roag[, cei care muncesc.
Nobilii, printre care se numerau qi
cavalerii, alcf,tuiau primul ordin.
Cu arma in mAn[, ei aveau grijl de
securitatea si ordinea din interior,
dar gi de ap[rarea ![rii impotriva
dusmanilor externi. Cel de-al
.Piramido socialdin Evul Mediu":
Nobilimea Si biserico stdpdneou
asupro ldranilor, core erou obligayi
sd pldteascd ddri- Pentru oceosto,
in vremuri de nevoi, le asigurou
protectie gi in g rijire.
cdlugdr
doilea ordin era repre-
zentat de cler: preotii, cu
papa in frunte. Prin
rugiciuni, dar gi prin
educalie, ei se ocupau de
mAntuirea sufletelor, dar
aveau grtj[ ;i de cei
slrmani ;i aflali in
nevoie. Baza societf,{ii era
reprezentatl de al treilea
ordin, alc[tuit din 900/o
din populatie. Aici se
incadrau in primul rAnd
llranii, dar gi negustorii fi
megte;ugarii de la orage.
Fiecare pf,tur[ sociala era
structuratl pe mai multe
niveluri. Exista o mare diferenll
daci erai rege, conduc[tor de ogti
sau un simplu cavaler intr-o cetate
mici, papf,, episcop sau un s[rman
preot de !ar[. Populalia de Ia larl
nu avea practic nici un drept. Chiar
gi atunci cAnd dorea se se ce-
sdtoreasc[, un teran trebuia sh aibl
invoirea stlpAnului s[u. Cei de la