Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stilul Gotic
Prof. coordonator:
Conf. univ. dr. Oprescu Carmen
Asistent univ. Grecu Dorin
Student:
Olteanu Ştefan Cătălin
Piteşti
- 2012 -
Stilul gotic în arhitectură
Ce este goticul?
Denumire tardivă, atribuită unuia dintre cele mai importante stiluri ale artei medievale,
termenul de “gotic” a avut iniţial un caracter peiorativ. Derivat din numele migratorilor goţi,
înţelesul lui era sinonim cu acela de “barbar”,exprimând dispreţul nutrit împotriva acestuia de
artiştii luminaţi ai Renaşterii italiene. Captivaţi de ideea de echilibru şi armonie, aspirând spre
eudemonia unei monumentalităţi statice, în care se materializa un suprem ideal estetic, aceştia
consideraseră goticul ca un stil “excesiv”, pentru că le părea nearmonios, haotic, iraţional 1.
Goticul se impune printr-o greutate mai mare a formelor, prin tendinţa liniilor ascendente şi
prin căutarea echilibrului în locul stabilităţii maselor.
Răspândire
Răspândirea stilului gotic în Europa a început cu anul 1140 şi a durat până în jurul
anului 1500.
Pe pământul românesc goticul ajunge relativ târziu, o dată cu reconstruirea mănăstirii
Cârţa, din sudul Transilvaniei, către mijlocul secolului al XIII – lea. Este adevărat că
dezvoltarea ulterioară a fost înceată şi cu aparenţă modestă, fără izbucnirea de suverană
splendoare a unor uriaşe catedrale. Dar nu-i mai puţin adevărat că, pentru cel ce zăboveşte mai
atent asupra problemelor sale, goticul din ţara noastră prezintă o pasionantă configuraţie
teritorială şi o istorie neobişnuit de aventuroasă.
În Transilvania, în Moldova sau în Ţara Românească, arta gotică sau de sorginte gotică
îmbracă înfăţişări de o bogată varietate, ca rezultat al celor mai neaşteptate sinteze şi
confluenţe.2.
1
Viorica Guy Marica , “Arta gotică”, Întreprinderea Poligrafică “Arta Grafică, Bucureşti, 1970, p.5.
2
Vasile Drăguţ, „Arta gotică în România”, Editura Meridiane, 1979, p.7.
1
Structura
3
Viorica Guy Marica , “Arta gotică”, Întreprinderea Poligrafică “Arta Grafică, Bucureşti, 1970, p.15.
2
Figura nr.1. Catedrala Notre Dame din Paris. Plan
Susţinând direct ogivele, ce preiau greutatea bolţii şi o conduc spre punctele de sprijin,
stâlpul, pilastrul şi ocazional consola, constituie principalele elemente portante.
Pentru a spori rezistenţa suporturilor din interior, arhitecţii gotici au aşezat la exteriorul
zidurilor perimetrale masive picioare de zidărie, denumite contraforturi. Ritmic dispuse, în
punctele ce corespund elementelor de sprijin din interior, contraforturile exercită o contraforţă
(de unde şi denumirea lor), contribuind la neutralizarea împingerilor provocate de povara
bolţilor. Cu timpul, activându-şi funcţia, contrafortul este completat prin arcul de sprijin.4
4
ibidem.
3
Din lume:
Franţa (ţara clasică a goticului) :
Catedrala Notre – Dame din Paris,
Catedrala din Chartres,
Catedrala din Reims
5
Mihail V Alpoatov „ Istoria Artei” – Arta lumii vechi şi a evului mediu vol. I, Editura Meridiane, Bucureşti
1962 pag.348
6
Idem. Pag.353
4
BIBLIOGRAFIE
1. Alpatov V. Mihail, „ Istoria artei , Arta lumii vechi şi a evului mediu”, editura
Meridiane, Bucureşti, 1962
2. Drăguţ, Vasile „Arta gotică în România”, Editura Meridiane, 1979.
3. Guy Marica, Viorica “Arta gotică”, Întreprinderea Poligrafică “Arta Grafică,
Bucureşti, 1970