Importanfa muzicii sl rolul cantarilor bisericesti in cultul divin. de Prof, Dr, V. PETRASCU. Cercetand trecutul omenirii, aflam ci in cultul divin al tuluror popoarelor, fra deosebire de credin{a, era introdusa& cantarea, ca cea mai perfecti forma de manifestare a senti- mentului religios. Muzica in genere, atal cea vocala cat si cea instrumentali, impodobea din cele mai indepartate timpuri serviciile divine, cici ea exista pani si la cele mai vechi po- poare, ca la Egipteni, Asirieni, Indieni, Gali, Chinezi si alfii. Date precise despre originea muzicii nu avem, ins& dupa toate probabilitajile a luat nastere dela inceputul omenirii, si a existat la toate popoarele culte si inculte. S‘ar putea spune cu drep! cuvant, ci muzica s’a nascut deodati cu omul si s’a desvoltat paralel cu sentimentul sau religios, ca cel mai nobil seni neasca. nt ce a patruns firea ome- Ea a insolit in trecut si insolegte azi pe om dela nastere pana la moarte. Decat arta architecturii, sculpturii si picturii, deasemenea introduse in biserici, mai expresiva este indoiala arta mu- zicii, care aldturi de text exprim& sentimentele interne reli- gioase si contribue mai bine si mai perfect la adorarea fiintei D-zeiesti. Ea se ridici deasupra tuturor artelor perfectionate, pre- dominand prin esen{a ci spirilualizatoare si idealizatoare. H. von Kleist zice: ,,Muzica este izvorul tuturor artelor“. Muzica inblanzeste, incurajeazi si infelepteste, iar iubito- tul de muzici in majoritatea cazurilor are suflet nobil si as- cunde fn sine multe virtufi nebinuite. ' ae are o putere vrijitoare si sfanta, cael porneste de et si merge la suflet, stipanind si nobilitand sufletele~ 176 poate numi limba unt- ascullitorilor. Dupi Liszt: Muzica versald a omenirii, prin care sentimentul omenese poate fF comunicat in acelay mod in toate inimile”. Muzica induiosazi si sloarce lacrimi, ¢ teaga complexilate sufleteasca, Giltick spune: Muzica Irebue consideralé nu numai ca o arti, care desfaté urechea, ct ca unul din mijloacele cele mai puternice, care miscit inimile st trezeste simjemintele". Ea pune in migcare intreaga scard a sentimentelor pe cari le nobiliteazi si cultiva. Insusi Platon, marele filozof al trecutului, simfind vraja cantului si a_mu- zicii a spus intre allele ca: .Muzica este 0 lege morald. Ea dit suflet universului, aripi gdndirii si avant inchipuirii. Ea este esena ordinei, inil{ind catre tol ce este bun si lol ce este [ru- mos’ i stipanesle in- Dumnezeu a creat pe om ca o fiinlé a cirui existenla se manifesta sub doua forme, cari se desvoltit paralel, si anume: una fizick sau trupeasci si alla psibict sau sufleteasci. Cea mai natural exprimare sufleteasc’i dupi limbajul omului este muzica. Inci inaintea de nasterea Jui Isus Chirstos a spus Aristotel, c&: Muzica este limbajul sentimental Vocea omeneasci este un dar prejios cu care a inzestrat Dumnezeu pe om si prin care cl isi poate exprima Lot ce simte inima sa si ce doreste sufletul siu. Cantarea, privilii ca o hain’ in care se imbracit poezia re~ ligioasi. cu Feluritele ci imne bisericesti, serveste admirabil la a sentimentelor redarea si exprimarcs prin voce omenease’ de laud, preamitire si mullumire cilre alotputernicul D-zeu. Sub inrdurirea cintirii religioase omul ¢ purlat cu sufle- tul in sferele divinitalii sie stipanit de de Creatorul lumii. Biscrica, deplin constienti de efectul nevigtduit ce-l are muzica sau cantarea asupra sufletului omenese, deja dela in- ceputul infiin(arii ei a trodus-o in serviciile divine. Atat in cultul piigan eat si dela inceputul erestinismului in eultul eres lin, muzica a jucat loldeauna un rol principal. Muzica bisericeasca orientali intrebuintati de biser ca dela Evrei si Grecii vechi sau Elini. Stim din vechiul testament ci insusi David prorocul, au- torul celor 150 de Psalmi si fiul su Solomon, autorul cXrtii CAnlarea ciintirilor, au fost amatori si cullivatori de muziek ald& cucernicic [ati a noas ra isi are orig~~ Win si ca Evreii in caplivilatea babilonica la sliruinja lui Nabu- chodonosor cantau psalmul 13 5 la rdul Babilonului acolo am sezut si am plans", care se canta si azi la serviciul utreniei dupa seria sedelnelor in Duminicile a U-a, [La gi [V-a din periodul Triodului, ludeii, dupa ce au ajuns dela acestia atal limba eat si mus fau in cultul lor divin. Vechii Greci punind deosebit pond pe instructia muzicit au introdus-o gi in scoal , lar prin yeacul al [V-lea inainte de Hristos se aminteste despre anumili reformatori ai muzicii Vechi grecesti, Biserica cresting a adoplal melodiile muzicei Eline, a aga numilelor churi cari erau intrebuin{ate mai in- taiu in Asia mic&i de Dorieni, Lidieni, Frigieni si Milezieni. Primi crestini compunand diferite imouri religioase emanate din adevaratul entuziasim al credinjei, le aplicau pe melodiile sau ehurile raspindile de cilugirii si cantirejii Greci. Primele inceputuri ale muvicii biscricesti, se spune ci le-a format singur muz in contact cu Grecii, au adoptat ‘a elina pe care o intrebuin- ica vocal’, desi unii mai afirma, ci in tem- plele evreesti cntarea vocalii era totdeauna insolita de anu- mite instrumente muzicale. Bise ica noastra a pistrat principiul cantirii voeale si in special a cantarii de strani pe o singura voce. toda tradifionali de cantare vocal ¢ mai avantagioasi senti- mentelor pioase, cari sunt mai bine exprimate prin obisnuita cantare melodici, unisoni a stranei bisericesti. Sistemul gre- cesc de cantare adoptat de intreaga biseric% ortodox’ s’a acli- matizat si transformat cu timpul, acomodat inprejuririlor de Aceast{ me- via, potrivit configurajiei geografice si a caracterului variat al popoarelor, ludnd astfel si la Row fic nafional. In cartea de muzici biscriceasci intocmit de Archiereul Nifon N. Ploesteanul, din Bucuresti la pag. 79. ni se spune: »Biserica roménd, din cea mai addncii anlicitate si-a creiat o melodie a sa proprie, pentru cdntirile bisericesti, pe bazele melodiei vechii biserici orientale, prelucratii insti si imbogt- fila, de cdntirefi romani vechi si noui. Proba despre aceasta este faptul, cit foarte multe din cénteirile noastre bisericesti nu se gasesc la nici una din biscricile altor najii ortodoxe ca noi“, ni caracterul stiu speci- 12~ 178 Y ul al L¥-lea al crestinismu- Pan’ in epoca de aur din ve } mt Jui, muzica religioas’& creslina era Ja fel in Occident ca 51 In Orient, Biserica occidentala a introdus cu timpul pe I nga muzica vocal si muzica instrumental in cullul ei. Mai intaiu prin veacul al Vill-lea au introdus orga in scolile manastir sli pentru instruarea cintirii si de aici pe ine (ul s’a intebuinjat 4 pentru insolirea cantirii vocale. ' au facut primile incercari de si in biseric: Abea in veacul al [X-lea s a cantare corala simpli, folosindu-se probabil orga drept instru- ntarea tonurilor ment pentru insojirea corului si pentru profunde gi {inute. Pe la 900 d. H. se aminteste de un calugar Huchald, care ar fi inyentatorul cantului pe mai multe voci. Mai tarziu dela veacul al XIV-lea a inceput a lua avant muzica Disericeasci corali, culminand in veacul al XVE-lea prin sti- Jul bisericese a lui Palestrina, Judnd apoio desvoltare prin in- mullirea corurilor bisericesti, cari in apus, spre deosebire de hiserica noastri ortodoxa, erau si sunt insofite in biseric& de muzici instrumentala. Aici mai putem aminti si faptul, civ imnologi cAntirilor bisericii apusene a luat o form’ ritmici sau versi- ficata spre deosebire de imnologia sau poezia religioasit a bi- sericii risiritene, care a pistrat forma poeziei in prozi, incat si prin aceasta cultul acestor dow biserici prezinti 0 deose- bire si o separare una de alta. Ereziile inci au contribuit la desvoltarea muzicii biseri- cesti in mod indirect, cici crestinii pentru contrabalansarea liirii ereziilor, le opuneau rezisten{% prin compunere de imne nouii, pe cari le cantau dupi melodiile bisericesti creiate de dinsii, aducind astfel servicii importante consolidarii bisericit crestine si totdeodala inmulfirii si raspandirii céntirilor bise- ricesti. Tn yechea biserict, pela inceputul crestinismului, toate melodiile cantirilor ei find simple, mai mult o declamare sau recitare, cam la fel cum se citeste azi Apostolul si Evange- lia, erau cAntate de intregul popor crestin in biscrici. Pe atunci se cultiva inci muzica unison’ sau cAntarea pe o sin- gur% voce. Cu timpul, melodiile cintirilor bisericesti desvol- tandu-se, imullindu-se si perfecfionandu-se, executarea lor a devenit tot mai grea, incdt se simjea nevoia unor specialisti in cntare. sau textul